2,787 matches
-
și alți 19 boieri mari și-au pierdut capul, iar alți 40, boieri mai mici, au fost spânzurați, după cum se arată într-un raport al regelui polon. Trădarea s-a produs într-un moment critic, când țara fusese călcată și jefuită fără milă de către regele Matei, care voia să pună în scaunul de la Suceava un vasal credincios coroanei sale. Politica domnului față de regimul proprietății, în primii zece ani ai domniei sale, ne arată că nu se poate vorbi de o subordonare a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
581 de cavaleri. Regatul Ierusalimului era apărat de 577 de cavaleri. Marile ducate și episcopate germane strângeau 500-600 de cavaleri. În lupta de la Brisarthe, din septembrie 866, Robert le Fort, marchizul Neustriei, strămoșul Capețienilor, interceptează oastea normandă și bretonă, care jefuise orașul Mans. Normanzii și bretonii aveau 400 de cavaleri, iar Robert le Fort, care este ucis în această luptă, tot cam atât. În următoarele secole, regii Franței nu pot strânge niciodată sub flamura lor pe toți vasalii, care le erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se pot recunoaște în obiectele de cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a vastului său imperiu, călugării de la Humor, au făcut ca Tetraevanghelul să ajungă în cetatea Ciceului, unde se va refugia și Petru Rareș. Mergând la Constantinopol ca să își recapete domnia, Rareș a luat cu el Tetraevanghelul. În 1653, Timuș Hmielnițchi jefuiește nordul Moldovei, iar printre prăzi se afla și Tetraevanghelul. În ajutorul domnului Moldovei a venit marele general Chimin Ianăș (Kemeny Ianos) și, în toiul luptei, a reușit să ia Tetraevanghelul. Gheorghe Ștefan, domnul Moldovei l-a răscumpărat de la Kemeny și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i verdeață” (Voineasa - Vâlcea). Apropierea de nucleul vieții cotidiene vine odată cu răsăritul, invazia fiind progresivă și iminentă. Efectul poetic este dat de acumularea substantivelor din descriere, coborârea cerbului din munte fiind asemenea unei avalanșe ce înghite succesiv spațiile. Planul vegetal (jefuit periodic de întrupările haosului) ia o formă supremă în descrierea lanului împărătesc din basmul Șperlă Voinicul: „în ogoarele noastre mai crește și pălămidă ori neghină, mai face câteodată grâul tăciune, și nu ca ogorul împărătesc, unde grâul avea paiul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
narativ (XIX). În Ardiu crăișor I(30), întâlnim două tipuri de basm comprimate în același fir epic. Începutul baladei poate fi înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase, prinse doar de eroul ce dă și numele baladei. Devastatorii sunt trei zâne surori, cele mari făgăduindu-i lui Ardiu pe mezină, în schimbul vieții lor. Sora cea mică îl adoarme pe erou și cu acest aspect
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acest aspect pășim în ciclul „Părăsirilor sau om - animal, tipul Neraida”, căci Ardiu pleacă în căutarea zânei pe celălalt tărâm. Funcția cu numărul IX din tipologia lui Propp, regăsită în baladă, constă în comunicarea nenorocirii sau a lipsei (mărul este jefuit) eroului și fraților lui care vor rata încercarea. Trecut de proba pazei la măr, Ardiu se va găsi el însuși într-o situație critică, îi lipsește zânasoție (funcția numărul VlIIa I) și pleacă în căutarea ei (XI). Întâlnindu-se cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mic că-mi zicea,/ Ardiu - crăișor,/ Pedepsit cu dor,/ Ardiu făr' de casă/ Și făr' de nevastă”. Al treilea născut al împăratului are totdeauna calități deosebite și este cel care izbândește. În insula din centrul mării, grădina împăratului este mereu jefuită de apariții misterioase. Mărul, ipostază autohtonă și utilă social a lui axis mundi, leagă în permanență fructe de aur și argint, dar cuplul regal nu are parte de ele, în ciuda destinației exclusiviste dată de sădirea lui specială: „Că l-am
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
anarhia care, începând din primăvara anului trecut, n-au încetat să crească în armata rusă, au ajuns la paroxism în toamna următoare: regimente întregi în debandadă, dotate cu artilerie și cu material de război, se retrăgeau în dezordine în Rusia, jefuind și incendiind tot ce le ieșea în cale, încât unitățile românești au dus chiar câteva bătălii împotriva acestor trupe. Toate aceste bande se întorceau în Rusia traversând Basarabia, unde Guvernul Român avea depozite de material și de provizii pentru multe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au incendiat depozite și arhive, așa cum a procedat colonelul Sion din Bender. Acum, când guvernul român a înțeles că s-a sfârșit cu dominația sa rușinoasă asupra muncitorilor și țăranilor basarabeni, el și-a propus ca înainte de retragerea sa să jefuiască toată Basarabia. Agenții puterii române iau de la țărani nu numai ultimul pud de cereale și ultimul cal, dar scot din instituțiile de stat tot mobilierul, până la cercevelele de la ferestre, încărcând totul și expediindu-1 în România. Rezervându-și dreptul de a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
excepțional Zici undeva că poezia este intersecția dintre cădere și înalt, exhibarea unor răni invizibile...! Mai este și altceva? Îți spun un secret: e atâta poezie pe lumea asta, nedescoperită, netrăită, că e o fericire să o descoperi, să o jefuiești. Situația e comparabilă cu cea de la invadarea teritoriilor care au devenit continentele americane de mai târziu. Băștinașii aveau aur cu nemiluita și nu îi cunoșteau valoarea de piață, atâta doar, se împopoțonau cu el. Barbarii europeni au mirosit aurul, s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au aflat la Huși ori în preajma orașului, în împrejurări tragice. În luptele pentru redobândirea tronului Moldovei, Vasile Lupu a primit ajutor de la cazaci, conduși de ginerele său, Timuș Hmelnițki. Însă, aceștia, în loc să-l sprijine pe domnul Moldovei, au început să jefuiască zona Iașilor. „Iară pînă a sosi Vasilie-Vodă - relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși (subl. ns.), și scosesă fără număr vită, care apoi, dacă a venit ‹sosit› Vasile-Vodă, pre cîtă au aflat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătarii ca să-l alunge pe Ștefan Petriceicu (1673-1674), care ocupase Iașii cu oștile polone. Vrând să se mențină în domnie, cu ajutor străin, s-a oprit la Huși, unde timp de trei luni turcii și tătarii au prădat și au jefuit satele din jurul târgului. După lupta de la Gura Bohotin, Dumitrașco Cantacuzino se afla iarăși la Huși. În cronica sa, Ion Neculce îl condamnă pe Dumitrașco Cantacuzino că, de teama lui Ștefan Petriceicu, care era susținut de poloni, i-a rugat pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au fost părăsite (Cotnari, Baia, Tg. Frumos, Siret, Suceava, Botoșani, Roman, Bârlad, Ștefănești, Huși, Vaslui, Săbăoani), iar oamenii au fugit în Polonia și în Transilvania. Vitto Piluzzio exemplifică decăderea preoților catolici cu următorul caz: „La Huși - scria misionarul - tătarii au jefuit toate lucrurile bisericii [...]. Unui părinte dominican apostat i-am întocmit foaie de obediență să se ducă în Polonia, dar el s-a dus la Huși, și acolo a fost ciomăgit de poporeni și a fugit; a fost luat rob de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și rusă, în această perioadă, a avut urmări ruinătoare pentru Principate. Populația, fără deosebire de religie, din orașul Huși și din satele învecinate, din ținutul Fălciu și din întreaga Moldovă, era obligată să întrețină soldați din armata rusă. Această armată jefuia vistieria țării, iar ofițerii și soldații comiteau nenumărate abuzuri în casele românilor, unde erau găzduiți. Nu e de mirare, deci, că în mai multe rânduri, raportorii catolici anunțau Vaticanul că locuitorii din Huși s-au retras din oraș în zonele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Tătărăni, a fost acuzat că ar fi instigat pe țărani la răscoală. Aflându-se într-un local public din Huși, în ziua de 11 martie, a adresat următoarele cuvinte arendașului Alexandru Calciu: „V-ați îmbogățit pe spinarea țăranilor, i-ați jefuit și acum voiți a-i împușca”. În Raportul procurorului Tribunalului Fălciu, D. Ralle, nr. 2304 din 7 aprilie 1907, trimis ministrului Justiției, se consemnează faptul că aceste incidente au avut loc „în ziua când locuitorii din Tătărăni, voind a intra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să fugă în Mol dova, oriunde numai să nu rămână în București. Din octombrie casele se închideau, cine avea în serviciu vreo nemțoaică o lăsa ca păzitoare. Câteva au scăpat averea încredințată lor, multe însă, în complicitate cu germanii, au jefuit mai rău ca ei. Toate fa mi liile care aveau băieți tineri, de teama câmpurilor de con centrare ale germanilor, i-au pornit la Iași; Tați a trimis pe Ion. Acolo se aflau jumătate Bucureștii cu dare de mână: Butcu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un bilet de la Kommandantură, dar veneau în mod arbitrar și, de nu le rezista nimeni, se instalau; mai ales în casele lăsate sub paza unei nemțoaice erau chiar îndemnați să intre. Ei alergau întâi la pivniță, se îmbătau și apoi jefuiau nu numai pentru profit, dar și pentru a devasta ca sălbaticii. Aceasta fu soarta caselor lui Take Ionescu, Costinescu, Costescu-Comăneanu, Polizu-Micșunești, Al. Băicoianu, Victor Antonescu etc. și mai ales a fratelui meu Dinu Brătianu. În casele părăsite se știa dinainte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
putea pune fraudulos aceste acte printre ale Academiei și înșela autoritățile germane, de ar descoperi lucrul“. Am pledat călduros că nu era o fraudă, ci o anticipare, că nu eram ținuți să nu ascundem bunurile noastre de vrăjmașul care ne jefuia fără de nici un drept și cu nerușinare, că numai la Academie era un sorț de scăpare pentru documentele noastre. A fost ireductibil în hotărârea lui. Am plecat indignată. Le-am ascuns în pod, sub streașină, într-o depresiune a podelei, unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era un simptom serios. ion procopiu Profitai de acest luminiș ca să duc o mângâiere bietului Ion Pro copiu 93, care zăcea în pat, internat de germani în casele lui. L-am găsit foarte slăbit și trist; îmi spuse cum îi jefuiseră casa și proprietatea de la Pantelimon trupele germane, revenind dinspre Buzău, cum dezgropau unde li se părea ceva ascuns, cum încărcau tot ce se putea pe căruțe și porneau înainte. Când i-am vorbit de victoria noastră finală, mi-a mulțumit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu airul de fir făcut de dânsa. Ne povesti cum colonelul luase ocheanul tatei de pe birou și portțigaretul de chihlimbar. După multă gălăgie, a înapoiat ocheanul, dar nu restul; fusese d. Gussi și la Rătești, unde Anton, fratele lui Luigi, jefuise tot. De acum, pentru mai multe zile, ni se închise ușa după cererea lui Tzigara, care povățui și pe Pia să nu iasă și pe mine să mut din casă cancelaria Societății „Regina Elisabeta“ și să nu mai primesc săracii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
neamțul era foarte mortificat. Toată ziua l-au dus cu vorba ca să credem că poate nu-l mai pornesc, apoi l-au ridicat cu mult înainte de ora trenului ca să nu i se facă vreo manifestație. Atunci ne așteptam să-i jefuiască tot ce mai avea, să-i pună sechestru pe moșii, în fine, să profite în toate de lipsa lui. Nu au făcut-o însă. În tren a avut cu dânsul un soldat german, care l-a însoțit până în Elveția. Acolo
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
străine legate de acestea nu vor fi trecut fără să lase urme în sufletul său. El avea aproape 7 ani când în august 1822, în timpul nopții, ienicerii pun foc Iașului din toate colțurile și năvălesc asupra locuințelor incendiate pentru a jefui și ucide, "când așa cum arată Marx peste 2000 de case sunt arse și sângele locuitorilor curge", lăsând răni deschise Moldovei pentru un lung șir de ani. În afară de frământările social-politice, climatul spiritual al copilăriei lui A. Fătu l-a constituit impetuoasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
continua drumul fără probleme până la marele oraș supus Prato, la doar 12 kilometri de Florența. Probabil că situația nu s-ar fi schimbat, dar forțele mercenare și nu miliția lui Machiavelli au apărat Prato, iar inamicul a cucerit și a jefuit fără milă orașul. Vestea tragediei de la Prato a inspirat teroare la Florența, provocând colapsul regimului republican care îl angajase pe Machiavelli. Familia Medici a fost reinstaurata la Florența și a câștigat repede controlul orașului. Deși Machiavelli a încercat să își
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
creații" ale lui Lorenzo a devenit deosebit de mare și s-a manifestat în anul 1488 când unul dintre aceștia, Panichi, a fost asasinat pe când se află la vila lui situată în teritoriul pistoiez 64; sau în 1494 când a fost jefuit palatul urmașului acestuia din Pistoia 65. Problemele majore apăreau în momentul în care speranțele pistoiezilor erau spulberate, în ciuda faptului că Lorenzo garantase pentru îndeplinirea acestora. O astfel de mărturisire a apărut în urmă torturii la care a fost supus Piero
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]