2,723 matches
-
mă găseam nu era propriu-zis un ospiciu și nici eu nu fusesem nebun. Am rămas abătut și toți s-au simțit obligați să mă încurajeze, să mă asigure că nu trebuia să pun la inimă gafa colegului lor care mă jignise din exces de simpatie, urîndu-mi să ajung un artist tot atât de cunoscut și de mare ca Van Gogh. "Îți dai seama, Daniel, ce mândri vom fi când vom veni să-ți vedem operele la muzeu? Vom povesti tuturor că te-am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în pericol. Îmi vedeam de crucile pe care le ciopleam și nu mă încurcam cu nici o femeie mai mult de un ceas, cât aveam nevoie pentru igiena cărnii mele. De aceea fără să mă gândesc că vorbele mele o puteau jigni, i-am spus Emiliei: "Du-te. Vine meșterul și nu țin să te găsească aici". S-a ridicat, cu un aer de câine bătut sau de client inoportun, și a plecat tîrîndu-și picioarele. A doua zi a venit iar. De
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
a unui chelner gelos, care mai era și cartofor pe deasupra, nu poți să azvârli un om la pușcărie, îmi ziceam eu. Uitasem că dreptatea este împărțită de oameni și că oamenii au slăbiciunile, vanitățile lor. Dacă-i înfrunți, dacă-i jignești, dacă-i silești să-ți poarte pică, te pot face să regreți. Am râs când am aflat capetele de acuzare și pe măsură ce creștea insolența mea, creștea și zelul anchetatorilor mei. Le-am explicat pe un ton care i-a scos
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
prin care îmi comunica, altă lovitură, că fusesem primit la Belle Arte datorită influenței lui. Acum nu mai era dispus să facă nimic pentru mine. Dealtfel, era ocupat. Mă anunța că tocmai cucerise un premiu internațional. Răspunsul tatei m-a jignit de moarte. Până atunci, trăisem cu sentimentul că-l urâsem fiindcă nu mă lăsase să-l iubesc și că el însuși m-ar fi iubit, ca pe Dinu, dacă aș fi fost un băiat cuminte ca fratele meu. Viața îmi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
întîlnire. Și a ajuns. A devenit pilot apreciat, câștiga bine și avea succes la femei. "În fiecare seară era o problemă să aleg, se lăuda Domnul Andrei. Se înghesuiau ca fluturii în luminile avionului. Câteodată mă vedeam silit să le jignesc. Eram ob6sit, a doua zi aveam o cursă grea, trebuia să mă odihnesc. Le spuneam din mers: "Fetițelor, astă seară băiatul se culcă devreme. Pe curând. Vă pup pe toate""... Totul a mers bine până când, într-o zi, Domnul Andrei
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
septembrie Mă simt mai bine. Stau mai bine și cu moralul. Acum sper din nou. Mâine ies din spital. 10 septembrie Câțiva colegi m-au sărbătorit. Au adus vin și prăjituri. Am băut un pahar de vin ca să nu-i jignesc. Toți mă felicită că m-am repus pe picioare, iar eu îi invidiez pe ei. Mă surprind urmărindu-i, pîndindu-i. Ei sânt sănătoși. Fac profesia pe care și-au dorit-o. Unii au copii. Își pot permite să fie generoși
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Mă surprind urmărindu-i, pîndindu-i. Ei sânt sănătoși. Fac profesia pe care și-au dorit-o. Unii au copii. Își pot permite să fie generoși și să mă sărbătorească pe mine. Dar n-am nevoie de afecțiunea lor! Ea mă jignește. Aș prefera să fiu privit cu indiferență. E mai tonic. M-am săturat să mă văd protejat de colegi din cauza bolii. Vreau să fiu pe picior de egalitate cu ei. li privesc, gelos, cum umblă ca niște animale sănătoase și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mai bine iau direcția iadului. Acolo, în mod a n-am greutăți la poartă". Sau: De multă vreme, inchizițiile nu se mai ocupă de treburile cerului. Au coborât la cele trecătoare și numai pe acestea n-ai voie să le jignești. De aceea e mai complicat să te înfrunți cu oamenii decât cu Dumnezeu". În schimb, de sfidat am sfidat și, nu totdeauna din vina exclusivă a caracterului meu. Uneori am făcut-o din convingere. Cred, de pildă, că avem o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
tocmai această libertate nu eram în stare s-o duc? Nu eram poate destul de liber ca să pot trăi liber. Uneori chiar mă enerva că nu era deloc geloasă. Încercam s-o provoc, nu veneam o săptămână sau căutam s-o jignesc, sculîndu-mă imediat după ce ne iubeam, plecând ca de la bordel. Degeaba. Ea era mereu calmă și răbdătoare. Îmi tolera toate hachițele și câteodată asta mă înfuria la fel de tare ca sentimentul de sclav pe care mi l-au dat alte femei. Libertatea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cătun și, la o beție, Profetul, foarte tânăr pe vremea aceea, i-ar fi batjocorit iubita. În loc să sară la bătaie, căpitanul ar fi înjurat-o și el, l-ar fi sărutat pe Profet în semn că nu se socotea deloc jignit și i-ar fi dat să bea. I-ar fi făcut cinste și i-ar fi turnat în pahar până ce Profetul nu s-a mai putut ține pe picioare. Atunci, povestea Marta, care auzise și ea istoria de la alții, l-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
-ți aduci aminte de admiratoarele din tinerețe, i-am zis când l-am întîlnit câteva ore mai târziu. Domnul Andrei a aruncat o privire nemulțumită spre goliciunea urâtă de marmură. ― Ce, așa arătau fetele care mă așteptau să aterizez? Mă jigniți, domnule sculptor. Nici cu Călugărul n-am avut mai mult succes. ― Sânt un gunoi, Doamne, un păcătos, iartă-l pe robul tău care nici la bătrânețe n-a devenit cucernic, s-a văicărit el și s-a îndepărtat clătinîndu-se. În
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
funerară cât mai frumoasă. Dar dintre toate ipocriziile, mi-a lipsit ipocrizia de a pretinde că sufăr când n-am suferit. N-am vărsat niciodată lacrimi false. Morții sânt oricum morți, bucuria noastră că trăim n-are de ce să-i jignească. Acesta a fost mereu modul meu de a refuza să mă las terorizat de moartea care ne așteaptă pe fiecare la un capăt de drum. cu răbdarea ei imbecilă: simțind până la impertinență că mai puteam să mănânc fructele care îmi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vâslele să atârne în apă. Nu mă grăbeam. O iubeam, oricum, altfel, cu totul altfel decât pe celelalte femei. Până la ea mersesem pe o cărare comodă și neîntortocheată. Nu cerusem femeilor mai mult decât îmi puteau oferi și nu le jignisem dîndu-le mai "mult decât erau dispuse să primească. Nu avusesem nici mari pasiuni, nici mari scandaluri care să-mi umple viața. Și dintr-o dată apăruse această femeie ciudată, cu furtunile și cu ironiile ei, cu exaltările și cu realismul ei
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
suferea de ciroză și n-am vrut să repet întîmplarea cu Tuberculosul. Îl persecuta ideea sfârșitului, probabil, și dorea să se asigure că va rămâne în urma lui măcar un bust de marmură. I-am promis ceva vag, ca să nu-l jignesc. N-aveam însă de gând să mă țin de cuvânt. 28 (Din caietul de vise) Jucam cărți cu Bătrânul. Nu era învățat să piardă și nu vroia să piardă. Ca să fie mai sigur, trișa. Eu mă prefăceam că nu observ
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
plini de mânie, care te privește fără să zică nimic. A început să plouă mărunt, părul lui Vecu se udă, i se lipește de frunte, de ceafă, de urechi. Brusc, bătrânul se desprinde din împietrire, te scuipă, pentru că l-ai jignit? pentru că te disprețuiește?, și pleacă legănîndu-și în ploaie silueta deșirată. Scuipatul lui, cleios și galben, ți s-a lipit de obraz, ca un vierme, lângă gură. Te ștergi încet, aproape paralizat de surpriză; altfel ar trebui să fugi după Vecu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
a convenit. Dorințele clocoteau în mine, deci aveam dreptate! Asta m-a împiedicat să văd că plăcutele mele 1001 de zile intraseră în eclipsă poate și din vina mea, fiindcă n-am încercat nici o clipă să risipesc temerile bătrânilor. Dimpotrivă, jignit de prudența lor, îi priveam de sus. Eram convins că într-o zi mă vor ruga să-i iert și-mi pregăteam replicile usturătoare pe care urma să le arunc atunci ca să-i pedepsesc. Deoarece așa sânt unii făcuți, i-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am început să scriu. Vroiam să-i las un bilet pe masă și să ies fără să mă uit la ea. "Mi-ai reproșat că mă duc în sala cu oglinzi, că trăiesc în minciună. În felul acesta m-ai jignit. Îmi pare rău, dar nu pot să ți-o iert. Ar fi trebuit să știi că eu nu sânt făcut pentru vanități mărunte." Dar, brusc m-am oprit. Era complet idiot ce făceam. Am rupt hârtia și am înghițit tot
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
foarte variată, e ocupată acum în întregime cu o campanie împotriva municipalității: "Sunt avizați edilii noștri de pericolul pe care îl pot prezenta cadavrele putrezite ale acestor rozătoare ?" Directorul hotelului nici nu mai poate vorbi de altceva. Și el este jignit!... Să descoperi șobolani în ascensorul unui hotel onorabil i se pare de neconceput. Ca să-l consolez, i-am spus: ― Dar toată lumea a pățit-o. ― Tocmai, mi-a răspuns el, acuma suntem la fel ca toată lumea. El e acela care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
putea spera în ajutorul vecinului și fiecare rămânea singur cu preocupările lui. Dacă unul din noi, din întâmplare, încerca să se destăinuie sau să spună câte ceva din cele ce simțea, răspunsul pe care îl primea, oricare ar fi fost, îl jignea, de cele mai multe ori. Observa atunci că interlocutorul lui și cu el nu vorbeau despre același lucru. El exprima, într-adevăr, ceva din adâncul lungilor lui zile de obsesii și de suferințe, și imaginea pe care voia s-o comunice se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în taxi. Un sfert de oră mai târziu era din nou acasă. ASTFEL, TOTUL SE PETRECEA CU MAXIMUM DE RAPIDITATE ȘI MINIMUM DE RISCURI. ȘI, FĂRĂ ÎNDOIALĂ, CEL PUȚIN LA ÎNCEPUT, ESTE EVIDENT CĂ SENTIMENTUL LEGITIM AL FAMILIILOR A FOST JIGNIT. DAR ASTEA SUNT CONSIDERAȚII DE CARE NU SE POATE ȚINE SEAMA PE VREME DE CIUMĂ : TOTUL FUSESE SACRIFICAT EFICACITĂȚII. DE ALTFEL, DACĂ LA ÎNCEPUT MORALUL POPULAȚIEI SUFERISE DIN PRICINA ACESTOR PRACTICI, CĂCI DORINȚA DE A FI ÎNMORMÂNTAT ÎN MOD DECENT ESTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ERAU ACI, EXACTE LA ÎNTÂLNIRE, ÎNCĂLZINDU-SE ÎN BĂLȚILE DE SOARE. DAR, LA ORA OBIȘNUITĂ, OBLOANELE RĂMĂSESERĂ ÎNCHISE CU ÎNCĂPĂȚÂNARE. ÎN CURSUL ZILELOR URMĂTOARE, TARROU NU LE-A MAI VĂZUT NICIODATĂ DESCHISE. EL CONCHISE ÎN MOD CURIOS CĂ BĂTRÂNELUL ERA JIGNIT SAU MORT, CĂ, DACĂ ERA JIGNIT, ERA PENTRU CĂ SE GÂNDEA CĂ ARE DREPTATE ȘI CĂ CIUMA ÎI DAR DACĂ ERA MORT, TREBUIA SĂ TE ÎNTREBI ÎN LEGĂTURĂ CU EL, CA ȘI CU BĂTRÂNUL ASTMATIC, DACĂ NU FUSESE UN SFÂNT. TARROU NU CREDEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
-SE ÎN BĂLȚILE DE SOARE. DAR, LA ORA OBIȘNUITĂ, OBLOANELE RĂMĂSESERĂ ÎNCHISE CU ÎNCĂPĂȚÂNARE. ÎN CURSUL ZILELOR URMĂTOARE, TARROU NU LE-A MAI VĂZUT NICIODATĂ DESCHISE. EL CONCHISE ÎN MOD CURIOS CĂ BĂTRÂNELUL ERA JIGNIT SAU MORT, CĂ, DACĂ ERA JIGNIT, ERA PENTRU CĂ SE GÂNDEA CĂ ARE DREPTATE ȘI CĂ CIUMA ÎI DAR DACĂ ERA MORT, TREBUIA SĂ TE ÎNTREBI ÎN LEGĂTURĂ CU EL, CA ȘI CU BĂTRÂNUL ASTMATIC, DACĂ NU FUSESE UN SFÂNT. TARROU NU CREDEA ACEST LUCRU, DAR CONSIDERA CĂ EXISTĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
mintea acasă. Nu plecată în vacanță, aflată într-un «permanent repaus» (vezi Ziarul de Iași, pagina de opinii, 6 iulie 2010 ), care fiziologic vorbind, nici celor bolnavi cronic nu le face cinste, deși calificativul aparține unui prea tânăr universitar ieșean, jignindu-și prin el și pe proprii părinți sau bunici, ne mai socotindu-ne pe noi îndrăzneții că ne menținem în viață. Nu, acești vârstnici, dacă nu mai mult decât mulți dintre tineri, știu să stea și să rămână conștient și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
genericul filmului, străduindu-se să găsească numele acelor interpreți care îi produceau de obicei cea mai mare greață. Când prezentarea genericului luă sfârșit și Ignatius observase că mai mulți actori, compozitorul, regizorul, coaforul și producătorul secund erau persoane care îi jigniseră simțul estetic de mai multe ori în trecut, apăru în tehnicolor o scenă cu mulți figuranți foindu-se în jurul unui cort de circ. Cercetă cu lăcomie mulțimea de pe ecran și o găsi pe eroină, stând mai la o parte, alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dorim să mai fim deranjați cu astfel de plângeri plicticoase. Vă rog, limitați-vă corespondența numai la comenzi. Suntem o organizație activă și dinamică, a cărei misiune nu poate fi decât stânjenită de afronturi și hărțuieli inutile. Dacă ne vei jigni din nou, domnule, s-ar putea să simți arsura loviturii noastre de bici pe umerii dumitale deplorabili. Cu toată furia, Gus Levy, președinte. Meditând satisfăcut la faptul că lumea nu înțelege decât de putere și forță, Ignatius copie semnătura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]