28,495 matches
-
și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, autoarea obiecției susține că soluția normativă criticată nu realizează o punere în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 4 februarie 2020, noile reglementări fiind în contradicție cu exigențele impuse de jurisprudența instanței de contencios constituțional referitoare la înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
instituie, la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, sancțiunea nulității absolute în cazuri anume prevăzute de lege, norma criticată limitează momentul până la care această neregularitate poate fi invocată, contrar regimului juridic al acesteia, statuat și în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, paragrafele 32, 41 și 42. Având în vedere natura și gravitatea vătămării pe care legiuitorul o prezumă în ipoteza nulității absolute, se apreciază că invocarea neregularității trebuie permisă în orice
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ale art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), în condițiile în care prevederile criticate transformă, în mod nepermis, Înalta Curte de Casație și Justiție din instanță, ale cărei decizii pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au rolul de interpretare și aplicare unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, în legiuitor, atunci când deciziile de admitere pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au în vedere aspectul că o faptă determinată nu mai întrunește elementele
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Justiție din instanță, ale cărei decizii pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au rolul de interpretare și aplicare unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, în legiuitor, atunci când deciziile de admitere pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au în vedere aspectul că o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii. Se susține, totodată, că dispozițiile criticate excedează considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 651 din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
legii de către celelalte instanțe judecătorești, cu efecte directe în ceea ce privește regimul pedepselor în cazul unor cauze soluționate definitiv. O decizie, chiar și de admitere, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a jurisprudenței nu poate avea, în nicio împrejurare, caracterul unei legi organice. În ceea ce privește efectul încetării executării pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, respectiv al încetării consecințelor penale ale hotărârilor judecătorești, pronunțate în baza legii vechi (în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de cercetare penală speciale, conform art. 55 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală. Invocă, totodată, jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia legea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
supravegherii tehnice și organele care efectuează această supraveghere trebuie clar precizate în lege, pentru ca această procedură să nu fie îndeplinită de persoane care nu sunt prevăzute de lege sau care au un statut juridic incert. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia drepturile prevăzute la art. 26 din Constituție nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă respectând dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor și noțiunilor folosite trebuie
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
aibă loc într-o manieră clară, previzibilă și lipsită de echivoc, astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrarului sau a abuzului autorităților în acest domeniu (Decizia nr. 1.258 din 8 octombrie 2009). Totodată, invocă și considerente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dezvoltată cu ocazia examinării legislațiilor naționale care autorizează măsuri de supraveghere secretă și prin care s-au stabilit garanții minime împotriva abuzurilor de autoritate, pe care legea trebuie să le conțină (invocă, în acest sens
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
și art. 16 alin. (1) din Constituție, precum și dispozițiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, ca urmare a nesolicitării avizului Consiliului Economic și Social. În motivarea acestei critici se arată că instanța de control constituțional a reținut, în jurisprudența sa constantă, că dispozițiile art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social de organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar, pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cu autorități consulare în timpul privării de libertate și, implicit, dispozițiilor art. 148 alin. (4) din Constituție. Totodată, întrucât nu oferă suficiente garanții procedurale pentru a asigura respectarea dreptului la viața privată și secretului profesional al avocatului, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se susține că textul criticat încalcă dreptul la viața privată și secretul corespondenței avocatului, garantate de art. 26 și 28 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordine, constatarea neîndeplinirii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative (L2/2023), Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a solicitat avizul Consiliului Economic și Social. În aceste condiții, având în vedere și jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia nu este obligatorie și obținerea unui aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucționată de pasivitatea autorităților avizatoare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
modul de lucru al Parlamentului și îndeplinirea sau neîndeplinirea acestei condiții de procedură nu afectează constituționalitatea legii. Totodată, critica referitoare la faptul că în activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ nu a fost examinată în mod complet jurisprudența Curții Constituționale va fi analizată în raport și în coroborare cu criticile punctuale formulate, întrucât în această fază a analizei nu se pot antama aspecte de fond ale reglementării. ... 51. Potrivit celei de-a treia critici de neconstituționalitate extrinsecă, procedura
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de timp rezultate este o chestiune de aplicare a regulamentelor parlamentare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, precitată, paragraful 63). Or, așa cum a stabilit instanța de control constituțional în mod constant în jurisprudența sa, nu este de competența Curții Constituționale verificarea modului în care au fost aplicate prevederile regulamentare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
a celei nedrepte/ injuste dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare. Odată oferit acest standard, și în privința acestuia devin aplicabile garanțiile rezultate din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 5 paragraful 5 din Convenție. ... 62. Pornind de la premisa că o hotărâre judecătorească definitivă de achitare se bucură de autoritate de lucru judecat și are drept rezultat menținerea/prezervarea prezumției de nevinovăție
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Orice persoană față de care s-a dispus în mod nelegal, în cursul procesului penal, o măsură privativă de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite, în condițiile prevăzute de lege“. Cu privire la acest aspect, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că „utilizarea constantă și uniformă a acelorași termeni în redactarea actelor normative este o garanție pentru realizarea coerenței legislației naționale, în aceste condiții nemaifiind necesară determinarea conceptuală și definirea acestor termeni, așadar interpretarea oficială, autentică, contextuală a noțiunilor cu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de Informații a avocaților, în cadrul exercitării activității lor profesionale. Din această perspectivă, se susține că textul criticat nu oferă suficiente garanții procedurale pentru a asigura respectarea dreptului la viața privată și a secretului profesional al avocatului, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, contrar atât dispozițiilor art. 26 și 28 din Constituție și celor ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, implicit, ale art. 20 din Constituție, cât și Directivei 2013/48/UE
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
juridic specific, fără a se putea pune semnul egalității între aceasta și corespondența obișnuită între indivizi. Pentru a ajunge la concluzia menționată anterior, Curtea a avut în vedere actele normative care reglementează relația avocat-client, secretul profesional care caracterizează această relație, jurisprudența instanței de control constituțional în materie, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind relația client-avocat. ... 72. În aceste condiții, Curtea reține că, în conformitate cu art. 28 alin. (1) și art. 35 alin. (1) din Legea nr. 51/1995
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
între aceasta și corespondența obișnuită între indivizi. Pentru a ajunge la concluzia menționată anterior, Curtea a avut în vedere actele normative care reglementează relația avocat-client, secretul profesional care caracterizează această relație, jurisprudența instanței de control constituțional în materie, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind relația client-avocat. ... 72. În aceste condiții, Curtea reține că, în conformitate cu art. 28 alin. (1) și art. 35 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
va construi o apărare adecvată“ (a se vedea Decizia nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011, precitată). ... 75. Cu privire la relația client-avocat, în Decizia nr. 23 din 18 ianuarie 2017, precitată, paragrafele 34-37, instanța de control constituțional a invocat bogata jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului din care transpar caracterul privilegiat și necesitatea reglementării unor garanții suplimentare de protecție a acesteia. În acest sens, s-a reținut că instanța de la Strasbourg a statuat că percheziția dispusă cu privire la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, cu alte cuvinte judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu, contrar considerentelor Deciziei nr. 55 din 4 februarie 2020 (paragrafele 51-60), anterior citate. ... 90. Potrivit jurisprudenței constante a instanței de control constituțional, puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
legalității dispunerii măsurii supravegherii tehnice respectă condițiile prevăzute de Constituție și de Convenție referitoare la restrângerea exercițiului dreptului de acces la o instanță în scopul protejării dreptului unei persoane la viață privată. Din analiza dispozițiilor constituționale și convenționale și a jurisprudenței proprii, precum și a celei a Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de control constituțional a constatat că, în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerință în viața privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ca și măsurile de supraveghere tehnică reglementate de Codul de procedură penală) sunt supuse, în mod obligatoriu, încuviințării prealabile a unui judecător (de la Înalta Curte de Casație și Justiție), însă, astfel cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții, raționamentul, care conduce la concluzia potrivit căreia calitatea de magistrat a celui care dispune și supraveghează înregistrările implică, ipso facto, legalitatea și conformitatea acestora cu art. 8 din Convenție, nu poate fi primit, un astfel de raționament făcând inoperant
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
acesteia pe calea controlului de constituționalitate (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, paragraful 31). Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că, într-o atare situație, chiar dacă îmbracă forma unei omisiuni legislative, viciul de neconstituționalitate sesizat nu poate fi ignorat, deoarece o atare omisiune și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea normelor constituționale. Or, Curtea Constituțională, potrivit art.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
procesuală a judecății în fond, întrucât în această din urmă fază a procesului penal nu au cum să mai existe probe constând în informații clasificate inaccesibile părților, fără a se încălca dispozițiile art. 324-347 din Codul de procedură penală și jurisprudența Curții Constituționale în materia procedurii camerei preliminare (paragraful 32). ... 120. Curtea a reținut, totodată, că există situații în care publicitatea anumitor informații poate avea/produce consecințe negative asupra intereselor statului, a instituțiilor sau autorităților acestuia sau chiar a persoanelor juridice de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]