2,156 matches
-
au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: tribunalele Iași, Timiș, București (opinie minoritară) și Teleorman; judecătoriile Pașcani (opinia a trei judecători), Slatina, Liești, Onești, Moinești și Roman. ... 52. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-a arătat că, în operațiunea de individualizare a sancțiunii, instanța nu are posibilitatea de a stabili un alt cuantum decât cel indicat în procesul-verbal, acest demers fiind atributul agentului constatator, având doar competența de a reduce cuantumul amenzii la
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
de constatare și sancționare a contravenției în sensul aplicării unei amenzi într-un cuantum mai mic atunci când amenda aplicată de către agentul constatator depășește cuantumul maxim stabilit de lege, s-au conturat două orientări. ... 57. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în cazul în care instanța de judecată constată că a fost aplicată o sancțiune contravențională peste limita maximă stabilită de lege, poate să reducă amenda aplicată la un cuantum prevăzut de lege, chiar dacă această soluție
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
judecată constată că a fost aplicată o sancțiune contravențională peste limita maximă stabilită de lege, poate să reducă amenda aplicată la un cuantum prevăzut de lege, chiar dacă această soluție nu a fost solicitată de către contestator. ... 58. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: tribunalele Vâlcea - Secția a II-a civilă (Decizia nr. 158 din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.440/288/2019, definitivă), Brăila - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal (deciziile nr. 204
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: tribunalele București, Ilfov, Gorj, Galați și Sălaj; judecătoriile Timișoara, Craiova, Târgu Jiu, Caracal, Buhuși, Onești, Moinești și Videle. ... 59. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-a argumentat că se poate proceda la o aplicare a sancțiunii în limitele prevăzute de lege, chiar dacă cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator a depășit maximul prevăzut de lege și chiar în lipsa solicitării contestatorului în acest sens
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 76. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, au fost decelate, pe cale jurisprudențială, următoarele condiții de admisibilitate necesar a fi îndeplinite cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; ... (ii) instanța
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
I, nr. 736 din 1 octombrie 2015 etc.), această cerință este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementările recent intrate în vigoare, iar instanțele nu le-au dat, încă, o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 102. Referitor la condiția noutății chestiunii de drept supuse analizei în prezenta
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
19. În urma analizei jurisprudenței transmise de curțile de apel la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul art. 520 alin. (11) coroborat cu art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, au fost decelate orientările jurisprudențiale prezentate în continuare. ... 20. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, față de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 136/2021, în ipoteza unei privări de libertate în cursul
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
de apel la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul art. 520 alin. (11) coroborat cu art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, au fost decelate orientările jurisprudențiale prezentate în continuare. ... 20. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, față de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 136/2021, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluția definitivă de
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
necesar ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, în acord cu Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017. ... 21. Într-o altă orientare jurisprudențială, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, față de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 136/2021, prin care a fost extins domeniul de aplicare a prevederilor respective și la situațiile de deținere nedreaptă, s-a apreciat
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
în care Decizia Curții Constituționale nr. 136/2021 a fost pronunțată relativ recent, iar instanțele nu au dat încă o interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală, din perspectiva hotărârii instanței de contencios constituțional, la nivel jurisprudențial, de o anumită întindere sau consistență. De asemenea, prezintă și un anumit grad de dificultate, hotărârile judecătorești și punctele de vedere exprimate de instanțe, sensibil egale, fiind diferite în legătură cu dreptul la despăgubiri al unei persoane care a fost
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 432 din 17 iunie 2021, precum și jurisprudența instanței de contencios constituțional în materia dării în plată și se arată că nu se întrevăd motive în sensul unui reviriment jurisprudențial. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 12. Președinții
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
asupra chestiunii de drept. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 27. Răspunzând solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat două hotărâri judecătorești relevante și au exprimat opinii teoretice, din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale. ... 28. Astfel, într-o primă orientare, majoritară, s-a apreciat că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991 în cazul în care, anterior, a fost formulată o cerere cu privire la imobil
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă, în atare condiții, să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 51. Prin urmare, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal învestite
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a apreciat că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept mai vechi. ... 77. În egală măsură, noutatea chestiunii de drept, în sensul dispozițiilor
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
o dificultate a aplicării acestora și creând premisele apariției unei practici neunitare la nivel național. ... 78. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma interpretării dispozițiilor legale, opiniile jurisprudențiale izolate ori cele pur subiective ale părților nefiind în măsură să justifice declanșarea mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 79. Prin urmare, sub acest aspect, prezintă importanță existența unei practici judiciare constante în materie, iar, în situația existenței unei practici neunitare
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
cadrul instanțelor care au înaintat puncte de vedere nu au caracter uniform nu justifică declanșarea mecanismului reglementat de dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, întrucât scopul pronunțării unei hotărâri prealabile este acela de a asigura coeziunea în plan jurisprudențial, ceea ce presupune existența unor tendințe jurisprudențiale concrete orientate către soluții diferite, or, în mod evident, în prezenta cauză nu s-a demonstrat o astfel de situație. ... 90. În concluzie, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
vedere nu au caracter uniform nu justifică declanșarea mecanismului reglementat de dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, întrucât scopul pronunțării unei hotărâri prealabile este acela de a asigura coeziunea în plan jurisprudențial, ceea ce presupune existența unor tendințe jurisprudențiale concrete orientate către soluții diferite, or, în mod evident, în prezenta cauză nu s-a demonstrat o astfel de situație. ... 90. În concluzie, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
hotărâri prealabile, reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție ... X.1. Asupra admisibilității sesizării 52. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a
DECIZIA nr. 22 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270008]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 75. Condiția noutății se consideră îndeplinită atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, dar și atunci când chestiuni noi de drept sunt generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia ori dacă se
DECIZIA nr. 22 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270008]
-
potrivit articolului anterior menționat, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Ea este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 60. În aceste condiții, în stabilirea elementului de noutate a chestiunii de
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 62. În cazul de față, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o practică judiciară unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
există, însă, nicio dispoziție a Decretului-lege nr. 118/1990 care să conducă la concluzia că legiuitorul a avut în vedere o astfel de ipoteză. ... ... ... V. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudența comunicată de curțile de apel 25. Într-o orientare jurisprudențială, s-a apreciat că dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 au în vedere doar ostașii români care au fost luați prizonieri, ostașii armatei maghiare sau copiii acestora neputând fi avuți în vedere la stabilirea drepturilor
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 au în vedere doar ostașii români care au fost luați prizonieri, ostașii armatei maghiare sau copiii acestora neputând fi avuți în vedere la stabilirea drepturilor recunoscute de actul normativ menționat. ... 26. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul tribunalelor Harghita (Sentința nr. 899 din 30 august 2022, pronunțată în Dosarul nr. 375/96/2022 de Secția civilă a Tribunalului Harghita; definitivă) și Brașov (sentințele civile nr. 1.171/CA din 22 decembrie 2022, Dosar nr. 3.559/62/2022 și nr.
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brașov; ambele definitive). În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, al următoarelor instanțe: tribunalele București, Ialomița, Ilfov și Vaslui. ... 27. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse argumentele redate în continuare. ... 28. După data de 23 august 1944, armata maghiară și armata română s-au aflat pe poziții antagoniste, România fiind în război cu Germania și aliații săi. Dispozițiile art. 1 alin. (2) lit.
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
1944, semnând Armistițiul cu Puterile Aliate abia la 20 ianuarie 1945, luptând, așadar, într-o armată aliată regimului fascist. Raportat la textul de lege evocat, reclamanta nu poate beneficia de aplicarea prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990. ... 33. Într-o altă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 au în vedere și persoanele înrolate în armata maghiară, constituite în prizonieri de către armata sovietică după 23 august 1944. ... 34. Această orientare jurisprudențială se
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]