4,083 matches
-
recuzitei discursiv, jurnalistice. (5) O pagină de ziar este o imagine, spune Robert Escarpit. În viziunea socio-lingvistului francez, analiza separată a figurilor expresive este o greșeală. Câtă vreme textul funcționează ca medium, limbajul jurnalistic are o puternică funcție documentară. Incluzând jurnalismul în cadrul limbajelor documentare, vom rezolva multe confuzii. La o extremă, avem textul literar, format dintr-un flux de discursuri greu de exploatat informațional (poemul liric, spre exemplu). La cealaltă extremă, vom întâlni textul jurnalistic, marcat de un număr semnificativ de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
9,5 cuvinte pe frază). Suprimați la maximum redundanțele inutile. Recurgeți la imagine și la concret. Cu cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu atât trebuie să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Nu orice abatere de la credibilitate este blamabilă. Să ne gândim la faptul divers care trăiește tocmai prin ciudățenia unei întâmplări sau la un reportaj despre credințe și eresuri rurale, despre vâlva lupilor sau blestemul căzut pe capul unei familii. În jurnalism, devine defect doar incredibilul scăpat de sub control, rezultat dintr-o proastă sau inconsecventă gestionare a detaliilor. Dacă într-un reportaj de atmosferă (descrierea unei cofetării, de pildă) introducem, pe lângă elementele de decor specifice, apariția unui personaj ciudat (un bătrânel care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în dimensiunea ei cronologică) trimite la 5 tipuri de secvențe narative: - orientarea (localizarea) și, implicit, stadiul inițial; - complicarea (fapte, evenimente oarecum neașteptate, intrigă); - acțiunea (evoluție, dezvoltare); - rezoluția (un nou element modificator); - morala (stadiul final). Ce legătură au toate acestea cu jurnalismul? Chiar dacă pare exclusiv literar, tipul narativ poate fi întâlnit în: reportaj, feature, fapt divers, însemnare mai rar, în editorial. 2) Descrierea Dacă povestirea structurează, descrierea nivelează. Ea încetinește cursul evenimentelor și mărește efectul surprizei. Altfel spus, descrierea tensionează și modifică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și de ce povestesc oamenii despre ei înșiși și despre realitate; cu alte cuvinte, povestiri și texte despre spusele oamenilor” (L. Roșca, 2004, p. 107) Nu mai insistăm asupra acestui subiect, care, printre altele, arată cât de artificială este distincția dintre jurnalism și literatură. (3) Este suficient să analizăm mai atent faptul divers și vom constata cum ciudățenia și coincidența unor întâmplări plasează cititorul într-un ficțional realist, cu mari virtuți narative. 3.1.1. Discursul informației mediatice Trăim într-o lume
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este vorba în articol, apelând la fraze scurte. Este un atac. Întrebați-vă ce rezultă din povestea de la care ați plecat. Este un atac. Scrieți ideile principale pe care vreți să le transmiteți. Una din ele va fi atacul. În jurnalismul american, se oferă următorul exemplu de atac: „M-am întrebat mereu despre ce se ascunde într-un hot-dog. Acum, când știu, aș fi preferat să nu aflu niciodată”. Cu siguranță veți citi tot ce urmează unui asemenea început. 4.1
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în cavouri etc.), jocul textual al însemnelor săpate pe cruci etc. Alegerea unui inteligent și neașteptat unghi de atac face minuni. 4.3.4. Gestionarea citatului Des întâlnit în articole, citatul ar merita o mai mare atenție din partea profesorilor de jurnalism. De regulă, citarea cuiva oferă mult dinamism și autenticitate textului. Din păcate, presa română oferă nenumărate exemple de gestionare a citatului incorectă, abuzivă, pletorică sau neadecvată. (3) Ca să nu repetăm greșelile altora, este bine să ținem cont de câteva exigențe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unor elemente de legătură mai mult sau mai puțin standardizate între citat și restul frazei: „«Și totuși se mișcă» a spus marele Galileo Galilei”. Sau: „Cu aceste cuvinte, marele Galileo Galilei a ieșit din sala de judecată a Inchiziției”. În jurnalism, stilul direct este preferat de anumite genuri (știrea pentru citat, interviul pentru dialog). Ocazional, dialogul poate fi folosit și în reportaj, anchetă, editorial, însemnare sau feature. Când și cum operăm trecerea de la discursul direct la cel indirect? Hotărâtoare sunt calitatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mort”. Paradoxal și bine găsit, acest titlu se suprapunea însă pe moartea generalului De Gaulle și pe faptul că marele om politic avea o casă de vacanță la Colombey, unde s-a retras după demisia sa. Lăudat în manualele de jurnalism pentru inteligență și condensare informativă, acest exemplu ni se pare, dimpotrivă, un eșec, la limita impietății. Folosiți cu măsură titlurile interogative: „Cum să slăbim eficient?”. Nu abuzați de negații, mai ales când sunt banale: „Nu mâncați orice, pentru a nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și a argumenta o opinie. Presa le folosește pe amândouă, adeseori amestecându-le indistinct: povestește (informează) comentând și invers. Sau, cum spune fondatorul ziarului Le Monde, Hubert Beuve-Mery: „În presă nu există obiectivitate, ci doar o subiectivitate dezinteresată”. Școlile de jurnalism evită să recunoască acest adevăr, vizualizând discursul presei ca pe un imens dulap plin cu sertare, aranjat militărește după criterii arbitrare sau trebuințe de moment. Discutăm separat și static despre știre și reportaj, despre anchetă și editorial, însă rareori privim
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
doar procedee stilistice și argumentative care migrează curajos și novator de la un gen la altul. Dacă Benedetto Croce refuza împărțirea literaturii în genuri (susținând că nu există decât poezia și restul), finalmente, și teoria presei trebuie să accepte că, în jurnalism, doar știrea (informația) este curată și inconfundabilă. Abordată cu măsură, această viziune simplificatoare ne ajută să privim genurile jurnalistice mai dinamic și, cumva, în mișcare. Condiția fundamentală este să nu refuzăm cu totul specificitatea fiecărui gen în parte. Ar fi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scop (de informare, utilitare, de divertisment), după structură (narative, explicative, descriptive etc.). Definiție. În orice dicționar, știrea se rezumă doar la sinonime: veste, noutate etc. Mult mai pretențioasă, dar la fel de vagă, din păcate - este definiția dată de Micul dicționar de jurnalism (1998): Text succint de agenție, de ziar, de radio sau tv, care reprezintă o primă avizare a unui fapt socialmente semnificativ. Definiția continuă și mai ridică ceva din vălul neclarității atunci când amintește de calitățile știrii: Respectarea legilor proximității și a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dezinvolt în timp și spațiu, relatarea își propune doar să ia temperatura unui eveniment (cum a fost?, ce s-a întâmplat deosebit?, a fost bine?, a fost rău?, cine a participat?, de ce nu au participat alții? etc.). În Manualul de jurnalism (Mihai Coman, 2001, p 101), relatarea este prezentată astfel: ...o narațiune de mai mare întindere decât știrea, scrisă la persoana a III-a, referitoare la fapte absolut reale, urmărind realizarea unei selecții a celor mai importante informații de stare într-
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
DEX, definiția este destul de corectă, subliniind documentarea directă, la sursă: Specie publicistică, apelând la modalități literare de expresie, care informează asupra unei situații, evenimente de interes general sau ocazional, realități geografice, culese de obicei de la fața locului. Micul dicționar de jurnalism (1998) preferă să inventarieze mai multe opinii exprimate de Michel Voirol („Text menit să-l facă pe cititor să vadă, să audă, să simtă ceea ce ziaristul a văzut, a auzit, a simțit”) sau de prețiosul Jean Paul Sartre: Capacitatea de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
umane, și nu materiale, nu necesită citare, argumente, jargon tehnic etc.), cronică (în feature se cere mai multă documentare), editorial (scopul unui feature este de a informa, și nu de a convinge sau de a polemiza). Făcând parte din noul jurnalism, feature poate folosi tehnici și mijloace literare (inclusiv ficțiunea), scopul articolului fiind să sugereze, mai mult decât să spună. În acest tip de articol, subiectele sunt din cele mai diverse (fără un impact social prea mare). De pildă, o poveste
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prin aceasta, restrâns doar la anumite evenimente: sportive, electorale, politice sau culturale. Anunță evenimentul, contextul în care va avea loc, așteptările legate de eveniment etc. Nu se confundă sub nici un motiv cu relatarea sau reportajul. Mai degrabă, se apropie de jurnalismul utilitar. Se difuzează cu 2-3 zile înaintea producerii evenimentului. Bilanțul (round-up). O știre finală, ce reia cele mai importante momente ale evenimentului, combinând „fila de deschidere” cu „urmarea”. Bilanțul reprezintă o trecere în revistă organizată fie tematic (de exemplu, violența
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stare de alertă, dar pândită mereu de rutină și formule standardizate. O imensă oboseală și o enormă bucurie. O fereastră larg deschisă, care dă la fel de bine spre spectacolul halucinant al lumii, dar și spre zidul cenușiu al unei curți interioare. Jurnalismul continuă se fascineze pe tineri. Sincer să fiu, nu știu de ce. E foarte posibil ca luminile amețitoare ale studioului de televiziune și promisiunea unei celebrități imediate să producă efecte irezistibile, asemănătoare acelei hârtii lipicioase pe care bunica o atârna de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ore va avea textul cu pricina. Nu pot să descriu reacția secretarului, uimirea teribilă întipărită pe chip și acutele mânioase ale vocii sale: „Ai înnebunit? În 10 minute să am textul pe biroul meu”. A fost prima mea lecție de jurnalism: la un cotidian, urgent înseamnă câteva minute. Angajat fiind la un cotidian, trebuie să percutezi în orice clipă, să te miști repede, să improvizezi, să ai subiecte gata pregătite, să scrii în orice condiții, fie și cu pistolul termenului limită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prin experiența, prin șarmul și inteligența sa, reușește să te încurajeze, să-ți clarifice idei, să te influențeze în bine. De regulă, mentorul fiecăruia este primul șef direct - persoana care, alternând admonestarea cu lauda entuziastă, îți oferă primele lecții de jurnalism activ. Să ai un șef bun și priceput este o șansă - un om de la care ieși lămurit și cu articolul pe jumătate scris (te vei duce în cutare loc, unde vei găsi următoarea situație, articolul tău trebuie să fie așa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
oportunitatea oferită (un post oarecare, la un ziar oarecare). Intrat în această dilemă, cu greu mai ieși din ea. Primejdia unei opțiuni nefericite se traduce prin cuvinte vagi și dureroase: resemnare, comoditate, carieră mediocră. Important este să fim realiști. În jurnalism, nu există o rețetă a fericirii. Toate au un preț - mai ales, celebritatea și satisfacția profesională. Rareori, cineva are ocazia să aibă parte de toate bucuriile meseriei. Depinde ce vrei, ce alegi. Cum este și firesc, tinerii aleargă după succes
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la început de drum, jurnalistul trebuie să aibă ocazia să scrie, să i se ofere posibilitatea de a exersa diferite genuri publicistice - anchetă, reportaj, opinie. Abia apoi, câștigând în experiență, jurnalistul poate emite pretenții, bătând la ușa marilor publicații. În jurnalism, celebritatea este o recompensă, și nu un scop în sine. Ea nu poate fi premeditată, ci, în cel mai bun caz, dorită. În jurnalism, celebritatea țâșnește în mod neașteptat, fără să țină cont neapărat de experiență. De pildă, se cunoaște
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
opinie. Abia apoi, câștigând în experiență, jurnalistul poate emite pretenții, bătând la ușa marilor publicații. În jurnalism, celebritatea este o recompensă, și nu un scop în sine. Ea nu poate fi premeditată, ci, în cel mai bun caz, dorită. În jurnalism, celebritatea țâșnește în mod neașteptat, fără să țină cont neapărat de experiență. De pildă, se cunoaște cazul unor studenți americani care, prin ancheta lor, au salvat viața unui condamnat la moarte, victima unei grave erori judiciare. Caz rarisim și greu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
începutului, tânărul trebuie să trăiască singur, pe picioarele lui - să caute subiecte, să scrie, să se supună feluritelor constrângeri stilistice și tematice proprii ziarului la care lucrează, dar fără a-și pierde prospețimea și personalitatea inconfundabilă a scrisului său. În jurnalism nu poți fi decât ceea ce scrii: dinamic, sobru, inteligent, sentimental, ironic, agresiv, căutând neliniștit adevărul și având mereu conștiința a ceea ce faci. Restul e poveste, un simplu mit care bântuie nepermis de lejer mentalul nostru colectiv: „Presa, câinele de pază
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cazul României libere în luptă cu trustul Ringgier), dar mai ales în apariția unui pachet de legi care să reglementeze o mulțime de lucruri lăsate până acum la voia întâmplării: regimul publicațiilor, responsabilitatea conducerii ziarului în fața legii, definirea profesiunii etc. Jurnalismul - o viitoare profesie pe cale de dispariție? Trăim într-o lume extrem de complicată și parțial imaginară - o lume de hârtie și de imagini, ce rescrie și reformulează realitatea după bunul ei plac. E timpul să ne punem serios câteva întrebări. Presa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau ajutoarele guvernamentale. Presa din toată lumea se află în pragul unei crize teribile. Riscul unei dezintegrări din interior; amalgamul ar putea conduce astfel la o disoluție, deși nimic nu ne permite să spunem că această ipoteză este aproape. În așteptare, jurnalismul are tot interesul să întrețină ambiguitatea - asupra statutului său, a activității și a spațiului său profesional -, căci aceasta îi conferă o poziție socială excepțională (variată, schimbătoare după bunul-plac al timpului, al valorilor și al personalităților), în lipsa căreia ar suporta uneori
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]