KorAP: Find »[drukola/base=jurnalistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...124 >

3,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651

egida Consiliului Europei. Așadar, textul jurnalistic, în general, și genurile în care se exprimă opinii, în special, trebuie să utilizeze argumente, întrucât, în lipsa acestora, orice teză prezentată nu se poate susține, iar discursul și-ar pierde obiectivitatea. Asigurarea acceptabilității discursului jurnalistic În planul conținutului, prin acceptabilitate înțelegem caracteristica argumentelor de a fi relevante pentru preopinent, ceea ce se traduce, minimal, în necesitatea ca acestea să fie posibil adevărate și de a fi susceptibile de a proba teza susținută. Fiecare este liber să

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
caracteristica argumentelor de a fi relevante pentru preopinent, ceea ce se traduce, minimal, în necesitatea ca acestea să fie posibil adevărate și de a fi susceptibile de a proba teza susținută. Fiecare este liber să creadă ce vrea, dar pentru ca discursul jurnalistic să ființeze este necesar ca opiniile prezentate în cadrul acestuia să fie verosimile. Astfel, se poate argumenta o opinie care susține că accidentele de mașină apar din cauza vitezei excesive a șoferilor, însă se abandonează acceptabilitatea atunci când explicația dată vizează implicarea Băncii

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
condiții privind acceptabilitatea premiselor într-o argumentare 60. În primul rând, o premisă este acceptabilă dacă este un adevăr necesar, întrucât nimeni nu poate respinge un argument având caracteristica universalității. Premisele de acest tip se întâlnesc relativ rar în discursul jurnalistic, care utilizează mai puțin propoziții analitice și mai mult propoziții sintetice aposteriori. În al doilea rând, sunt acceptabile argumentele care fac apel la conținutul cunoașterii comune. Acestea trimit la cunoștințele acceptate îndeobște într-o comunitate, precum valori și tradiții asumate

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
încuraja idolatria, precum și realizarea de orice alt portret". Ceea ce pentru un creștin este permis, pentru un musulman este o insultă impardonabilă. Dialogul dintre poziții este imposibil: ceea ce este acceptabil pentru unii este inacceptabil pentru ceilalți și viceversa. Așadar, obiectivitatea discursului jurnalistic presupune prezentarea unor evenimente existente în realitate, în corespondență cu acea realitate, utilizând argumente într-o manieră care să poarte marca acceptabilității. II.2.1.2. Raționalitatea Pentru ca auditoriul să creadă în existența realității, în forma prezentată de discursul jurnalistic

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
jurnalistic presupune prezentarea unor evenimente existente în realitate, în corespondență cu acea realitate, utilizând argumente într-o manieră care să poarte marca acceptabilității. II.2.1.2. Raționalitatea Pentru ca auditoriul să creadă în existența realității, în forma prezentată de discursul jurnalistic, este pus în funcțiune un întreg arsenal de tehnici de credibilizare. Am analizat aceste tehnici la nivelul conținutului. Însă construirea credibilității implică, la nivelul formei discursului jurnalistic, utilizarea raționamentelor valide. Validitatea este proprietatea raționamentelor de a respecta legile și regulile

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Raționalitatea Pentru ca auditoriul să creadă în existența realității, în forma prezentată de discursul jurnalistic, este pus în funcțiune un întreg arsenal de tehnici de credibilizare. Am analizat aceste tehnici la nivelul conținutului. Însă construirea credibilității implică, la nivelul formei discursului jurnalistic, utilizarea raționamentelor valide. Validitatea este proprietatea raționamentelor de a respecta legile și regulile logice sau, cu alte cuvinte, această formă logică este validă "când nu este posibil ca premisele sale să fie adevărate, iar concluzia falsă"62. După modul în

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de Wittgenstein și reeditările consacratei sale scriituri "Apel către lichele", Liiceanu a parazitat Bugetul de stat. (...)" (Pomeni către Liiceanu, Ziua, 17 martie 2007) Raționalitatea presupune, așadar, utilizarea unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului, care, pe

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
către lichele", Liiceanu a parazitat Bugetul de stat. (...)" (Pomeni către Liiceanu, Ziua, 17 martie 2007) Raționalitatea presupune, așadar, utilizarea unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului, care, pe linia conținutului, trimite la teme interesante, și, pe

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului, care, pe linia conținutului, trimite la teme interesante, și, pe linia formei, la o așezare atractivă. II.2.2. Seducția Discursul jurnalistic există doar în măsura în care se "consumă", iar, în

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului, care, pe linia conținutului, trimite la teme interesante, și, pe linia formei, la o așezare atractivă. II.2.2. Seducția Discursul jurnalistic există doar în măsura în care se "consumă", iar, în acest caz, consumul presupune cumpărare sau audiență. Concurența în domeniu este mare, iar acest lucru se traduce în necesitatea ca discursul să utilizeze toate mijloacele pentru a convinge publicul să achiziționeze sau să

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Concurența în domeniu este mare, iar acest lucru se traduce în necesitatea ca discursul să utilizeze toate mijloacele pentru a convinge publicul să achiziționeze sau să frecventeze publicația. Din acest motiv, alături de credibilitate, cealaltă strategie pe care se construiește discursul jurnalistic este seducția, tradusă ca posibilitate discursivă de a cuceri publicul într-un mod direct și instantaneu, atunci când se intră în contact cu acesta. Seducția trimite la "farmecul personalizat"65 al unei publicații sau al unei emisiuni media. La nivelul conținutului

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
nivelul formei, așezare atractivă. În aceste condiții, temele abordate trebuie să intereseze un număr cât mai mare de persoane, iar forma în care sunt așezate aceste teme să facă informația cât mai atractivă. II.2.2.1. Interesul publicului Discursul jurnalistic este unul care se vinde și care suportă rigorile concurenței, ale pieții libere. Astfel, el trebuie să atragă, să fie ales, să placă. Pentru asta, trebuie să se plieze pe nevoia auditoriului și o face prin selectarea temelor. Temele pe

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de modul în care instituțiile statului sunt concepute. Cele două criterii nu se exclud, ci sunt complementare. Publice sunt problemele pe care membrii unei societăți politice le rezolvă în timpul dezbaterii comunitare ca obiect al deciziei lor colective. Faptul că discursul jurnalistic informează și comentează spațiul public poate fi exemplificat prin structurarea unui ziar. Deschizând ziarul Gândul din 10 iunie 2007, constatăm că fiecare pagină reprezintă o parte din spațiul public. Astfel, paginile 23 sunt intitulate Actual, pagina 4 Politic, pagina 5

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
7 Social, pagina 8 Știință, pagina 9 Sănătate. Rigorismul distincției între public și privat vizează mai mult o normativitate a ceea ce ar trebui să fie jurnalismul și nu o descriere a ceea ce este. Bineînțeles, spațiul public este prezentat în discursul jurnalistic, însă temele prezentate nu se reduc la acest domeniu sobru, ci cuprind și acele evenimente considerate atractive și determinate cultural, precum accidente, cutremure sau crime. Determinarea tematicii interesante pentru acest tip de discurs are în subsidiar caracteristica actualității. Actualitatea reprezintă

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
se reduc la acest domeniu sobru, ci cuprind și acele evenimente considerate atractive și determinate cultural, precum accidente, cutremure sau crime. Determinarea tematicii interesante pentru acest tip de discurs are în subsidiar caracteristica actualității. Actualitatea reprezintă acea trăsătură a discursului jurnalistic de a privilegia prezentul, ancorând consumatorul în realitatea socio-politică și economică a unui timp și a unui spațiu. Informațiile de actualitate sunt cele de pe parcursul zilei în curs și a celei precedente, dar, chiar dacă evenimentul s-a produs într-un

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
și economică a unui timp și a unui spațiu. Informațiile de actualitate sunt cele de pe parcursul zilei în curs și a celei precedente, dar, chiar dacă evenimentul s-a produs într-un trecut mai îndepărtat, el poate fi temă în discursul jurnalistic, cu condiția ca efectele respectivului eveniment să se manifeste încă. Aceasta se traduce în goana jurnaliștilor de a identifica primii o știre, de a o reda doar ei prima dată, preocupare tradusă inclusiv prin asigurarea exclusivității prezentării unor manifestări sau

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
se întâmplă pentru că știrile pot prezenta evenimente reale, însă acele informații reale devin "știri" în urma unui proces de selecție. Unele evenimente nu vor fi prezentate niciodată, astfel că întotdeauna ni se va prezenta o imagine parțială despre lume. În produsul jurnalistic nu vom întâlni realitatea, ci o anumită realitate, rezultată în urma intervenției unor factori care pot fi diferiți de la o instituție media la alta, dar care depind de anumite reguli. O astfel de regulă este proximitatea, care se referă la faptul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
spațiului public, ci mai degrabă accesibilitatea lui, în sensul că, respectând aceste criterii, vei capta interesul publicului față de eveniment. Altfel spus, nu tot ceea ce este fapt social, nu tot ceea ce se petrece în realitatea socială apare ca eveniment în discursul jurnalistic. Se realizează o selecție, nu neapărat una riguros conștientă, prin care, din ansamblul informațiilor existente, se extrag cele care devin evenimente. Dacă realitatea socială nu poate fi descrisă în felul în care se prezenta realitatea din fizica clasică, ci în

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
fi descrisă în felul în care se prezenta realitatea din fizica clasică, ci în termeni de produs al unui consens susținut prin jocul interacțiunilor și al negocierilor între partenerii sociali 68, atunci noțiunea de eveniment este una încărcată ideologic. Discursul jurnalistic este, mai degrabă, rezultatul unei construcții sociale. Această construcție este o contribuție atât a factorilor direct implicați, cât și a societății în ansamblu. Astfel, realitatea este corect prezentată dacă imaginea pe care o oferă este împărtășită pe scară largă. Acest

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
respectiva poziție din societate a publicației sau a organizației. În acest sens, Roger Fowler consideră că tot ceea ce se spune sau se scrie despre lume este articulat pe o poziție ideologică 69. În concluzie, temele care asigură seducția prin discursul jurnalistic se circumscriu interesului publicului, care cuprinde, așa cum am arătat, obligatoriu aria spațiului public, relativă la o comunitate anume, plus alte evenimente a căror selecție este determinată cultural. Dar, în cazul acestei selecții, conținutul rezultat trebuie să respecte, pentru a-și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
criteriile completitudinii prezentării spațiului public și actualității. II.2.2.2. Așezarea atractivă Adresându-se unor categorii largi de public, seducția presupune un anumit grad de accesibilitate a informațiilor și comentariilor, atât la nivelul conținutului, cât și al formei discursului jurnalistic. Rezultă, astfel, o simplitate a discursului jurnalistic, care se referă la faptul că acesta este un produs standardizat, ușor de recunoscut și înțeles, care nu necesită o analiză de profunzime. Înțelegem prin așezare atractivă folosirea mijloacelor jurnalistice specifice și a

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
II.2.2.2. Așezarea atractivă Adresându-se unor categorii largi de public, seducția presupune un anumit grad de accesibilitate a informațiilor și comentariilor, atât la nivelul conținutului, cât și al formei discursului jurnalistic. Rezultă, astfel, o simplitate a discursului jurnalistic, care se referă la faptul că acesta este un produs standardizat, ușor de recunoscut și înțeles, care nu necesită o analiză de profunzime. Înțelegem prin așezare atractivă folosirea mijloacelor jurnalistice specifice și a mijloacelor retorice în organizarea textului. Mijloace jurnalistice

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
al formei discursului jurnalistic. Rezultă, astfel, o simplitate a discursului jurnalistic, care se referă la faptul că acesta este un produs standardizat, ușor de recunoscut și înțeles, care nu necesită o analiză de profunzime. Înțelegem prin așezare atractivă folosirea mijloacelor jurnalistice specifice și a mijloacelor retorice în organizarea textului. Mijloace jurnalistice specifice Indiferent de genul utilizat, textul se îmbogățește cu particularitățile suportului de transmitere, atunci când este vorba de organizarea lui internă. Astfel, în presa scrisă, o componentă principală a procesului de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
jurnalistic, care se referă la faptul că acesta este un produs standardizat, ușor de recunoscut și înțeles, care nu necesită o analiză de profunzime. Înțelegem prin așezare atractivă folosirea mijloacelor jurnalistice specifice și a mijloacelor retorice în organizarea textului. Mijloace jurnalistice specifice Indiferent de genul utilizat, textul se îmbogățește cu particularitățile suportului de transmitere, atunci când este vorba de organizarea lui internă. Astfel, în presa scrisă, o componentă principală a procesului de producere de sens o constituie așezarea în pagină. În Ilustrația

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
componentă principală a procesului de producere de sens o constituie așezarea în pagină. În Ilustrația 2 avem reprezentată prima pagină a unui ziar de mare tiraj din România, Jurnalul Național, pagină pe care vom ilustra elementele constitutive ale formei discursului jurnalistic, marcate cu numere de la unu la unsprezece. Primul element constitutiv al identității vizuale a unei pagini de ziar și, poate, cel mai important, este numele publicației, marcat în exemplul nostru cu indicativul 1. Acesta apare întotdeauna în partea de sus

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]