KorAP: Find »[drukola/base=lapte & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...1921 >

48,004 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

pielea goală. Cu stalactita lui de piele creață și rozalie străpunsă de cercelușul de argint. Mona, în acea seară, Coacăză, și cei doi mușchi ai spinării ei, și cum se despărțeau ei în cele două jumătăți tari și albe ca laptele ale fundului, și încep să număr: 1, 2, 3... În următorul orășel, la următoarea bibliotecă, le spun lui Helen și Mona să stea în mașină cu Stridie cât mă duc înăuntru să pun mâna pe cartea de versuri. E o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
înalturi pline de sturzi, Deasupra valurilor chihlimbarii de cruguliță. O, creste purpurii îmbrăcate în răchitan, Deasupra câmpurilor cotropite de ciumă. America. Asediul ideilor. Marea luptă pentru putere pe care o dă viața. După ce-l asculți pe Stridie, un pahar de lapte nu mai este doar o băutură plăcută care merge cu fursecurile cu ciocolată. Înseamnă vaci cu gestație forțată și pompate cu hormoni. Înseamnă viței care trăiesc doar câteva luni de chin, storciți în boxele lor. O fleică de porc înseamnă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
și zice: — Haideți înăuntru. Se uită la sticla goală și zice: Beți o bere? Intrăm, iar el se duce în bucătărie. Se aude un fâsâit de capac. În toată sufrageria nu e decât un fotoliu reglabil. Pe un bax de lapte este un mic televizor portabil. Prin glasvandurile glisante se întrezărește o curticică interioară. De-a lungul peretelui îndepărtat al curții sunt aliniate vaze verzi de la florărie, pe care ploaia le-a umplut ochi, de unde atârnă și cad flori putrede și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
pe spate, cu părul răsfirat pe pernă, atunci când m-am tras lângă ea. Capul îi stătea un pic înclinat pe un umăr. Pielea ei avea dimineața acel miros cald, precum soarele care se răsfrânge pe fața de masă albă ca laptele într-un restaurant liniștit de lângă plajă, în luna de miere. Soarele a pătruns prin draperiile albastre, albăstrindu-i pielea. Albăstrindu-i buzele. Genele îi stăteau coborâte pe obraji. Gura îi zâmbea ușor. Încă adormit, i-am luat ceafa în palmă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
ușă e o înștiințare de la proprietar, prinsă în piuneze. În loc de zgomot e o liniște desăvârșită. Pe covor trosnesc bucățele de plastic, uși sparte și contraforți. Se aude bâzâitul filamentului din fiecare bec. Se aude cum îmi ticăie ceasul. În frigider, laptele s-a acrit. Atâta chin și suferință degeaba. Brânza e umflată și albastră de mucegai. Un hamburger s-a înnegrit în ambalajul de plastic. Ouăle par întregi, dar nu sunt, n-au cum să fie, după atâta vreme. Atâta corvoadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

orgoliul masculin. Lasă-mă să-mi termin țigara înlătură ea mîna lui Radu, cu un gest scurt, care aduce, brutal și penibil, în mintea bărbatului imaginea piciorului vacii lovind găleata pusă sub ugerul plin, imediat ce țăranul atinge țîța umflată de-atîta lapte, cu degetele aspre, neunse cu seu ori umezite în apa caldă adusă pe fundul găleții. Păstrează-te, încearcă s-o dreagă femeia ai auzit doar ce-a spus profesorul. Radu îi aruncă un zîmbet echivoc, așază cafeaua lîngă telefon și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la servici spune bătrîna întorcînd capul spre intrarea în casă. Și să-i spui de flori și de cămașă, auzi? Da, mamă, răspunse o femeie de vreo treizeci de ani, ieșind grăbită, pregătită de plecare. Trebuie să treacă mașina cu lapte înapoi, mi-a promis că mă ia pîn' la tîrg. Săru' mîna! Femeia iese în fugă pe poarta deschisă larg de tatăl ei, care s-a întors la căruță, așezînd fînul mai bine, uitîndu-se mereu în sus. Hai, femeie, hai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ca un bădăran, sugerîndu-i prietenei sale, în final, că ușa e deschisă. O femeie nu poate fi dată afară chiar așa și-ncă într-o piesă la Televiziune. Mustața semeață i-a căzut secretarului literar peste gură, pleoștită, ca spuma laptelui încins peste buza oalei; fetița cu aer de frișcă bătută proaspăt a vrut să zică ceva în apărarea personajului, care i-a plăcut, dar a înghițit în sec, privindu-și mama, în timp ce Mihai, lovit zdravăn, a mai găsit totuși o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
biberoane, două termosuri, un pachet cu șervețele, două prosoape. Tatăl toarnă ceai dintr-un termos și-i dă biberonul copilului din brațele sale. Copilul scutură din cap, refuzînd. Atunci, tatăl se apleacă, scoate altă sticlă din sacoșă, toarnă în ea lapte din cel de-al doilea termos și-i dă băiatului, care începe să sugă, ținînd cu putere sticla între degetele lui mici. În brațele mamei, celălalt băiat se agită cît poate, respingînd pe rînd și ceaiul și laptele. Ce vrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
în ea lapte din cel de-al doilea termos și-i dă băiatului, care începe să sugă, ținînd cu putere sticla între degetele lui mici. În brațele mamei, celălalt băiat se agită cît poate, respingînd pe rînd și ceaiul și laptele. Ce vrei?! întreabă femeia înfuriată. Ala răspunde băiatul din brațele ei. Ca la auzul unui cuvînt magic, băiatul din brațele tatălui lasă slobodă sticla și strigă: ala! Tatăl prinde între genunchi sticla pornită în jos și o așază pe mijlocul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vrut să spună Ion?!" Se plimbă prin fața galantarelor, gîndind ce să cumpere, împins într-o parte și-n alta de lumea ce se agită, înfrigurată, cu hainele pline de apă de la zăpada topită aici, la căldură. Zgomotul unor sticle cu lapte aduce în mintea lui Mihai amintirea sticlelor de coniac sparte la prînz. Merge la autoservire, ia un coș și începe să se plimbe printre rafturi, atent să nu repete povestea. Cînd își dă seama că-i destul de amețit, ca să mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
un fel gîndul obsesiv. Glasul cu care Paula i-a reamintit de raportul de gardă îl irită și-i trimite în minte gestul nervos al ei, cu care i-a înlăturat aseară mîna, făcîndu-l să-și amintească de găleata cu lapte, răsturnată. "Era în firea vacii să dea cu piciorul gîndește -, dar aștepta cea mai mică iritare, tot astfel cum sinucigașul, după părerea lui Camus, are de mult în gînd s-o facă, dar o face cînd, poate, un bun prieten

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-i important răspunde soțul. Să nu faci și tu așa c-o iei! șoptește femeia spre copilul din brațele sale. De ce scoți mîncarea din gură? Acuși o iei, na-na! Lasă-l că-l hrănesc eu spune soțul. Fă-le niște lapte praf și dă-le în biberon arată soția cu privirea spre una din sacoșe. Dacă-i apucă aici colita? Colita! -face un gest furios soția. Nu eu i-am îmbolnăvit de colită răbufnește soțul. Eu, sigur că da! Puteai să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mîinile pline de carne, îndemnînd-o să mănînce. Vlad, Dan! le strigă tatăl, plecîndu-se spre ei. Aam! răspunde unul, arătînd cățelușa. Am papa precizează celălalt, cu ochii la cățelușa care mănîncă de zor, așezată în mijlocul unei grămezi albe, de la punga cu lapte praf, molfăind un picior de pui. Dumnezeule!! își duce bărbatul mîna la frunte. Ce-i, dragă? se interesează soția. Uite ce-au făcut... Te-am rugat doar să-i supraveghezi un pic... Am. Papa, papa se bucură copiii de izbînda

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
brațe de părinți, pe care îi lovesc mereu cu mîinile lor mici. Tatăl încearcă să-i amăgească, îndesîndu-le între buze biberonul de la sticla cu ceai, dar ei plîng mai tare, lovind sticla în care își dau seama că nu este lapte. Nehotărîtă, țăranca își potrivește mai bine sumanul între umeri și se apropie de tatăl copiilor: Știți, eu, la ai mei, cînd se deranjau, le dădeam ceai din miez de ghindă, copt bine. Ghindă?! se miră tatăl. Da. Aici sînt mulți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Te pomenești că te-a prins frica! rîde fata, bine dispusă, așezîndu-se dincolo de masă, cu obrazul între palme. Gata cu întîrziatul la o bere, că n-are cine legăna, cît face soția mîncare; dimineața, gata cu lenevitul, că se termină laptele la alimentara; fuga după morcov în piață..., scutece, landou... "Igiena", "igienă"; că orice microb adus în casă lovește întîi în cel mic... Pariez că la asta ți-e gîndul! Așa-i? Nu, scutură Lazăr din cap, stingherit de prezența profesorului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cinci se scoală să meargă la fabrică. La țară, ziua, pe viscolul ăsta, nu stă nimeni în casă, că vitele trebuie hrănite, adăpate facem noi lînă sintetică la Săvinești, dar carnea o luăm tot de sub pielea vacii, ori a porcului; laptele de asemenea. Moș Ion, bunicul tău, era un simplu țăran, într-o perioadă de răstriște, cînd se dădea grîul cu doi-trei bani kilogramul, preț simbolic, și-n zilele de foame ascultam trenurile pline cu tot ce le încărcasem noi, cei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

Își continuă povestea, parcă voind să mă împiedice să-mi analizez mai atent impresia. E suficient să spun că Dave 2 devenise o prezență constantă în apartament, un adept al suportului pentru hârtia de toaletă, un vânător de Marvel și lapte condensat pentru ceaiurile din miez de noapte. 5 Chestia Există pe lume oameni ale căror vieți sunt la fel de terne ca acelea ale personajelor dintr-o povestire proastă. Știi la ce mă refer: la cărțuliile cu coperte albastre pe care le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
părți nu avea să o pună la îndoială. Cel puțin, nu în momentul acela. — Aaau, băga-mi-aș, spuse Wiggins - era clar că nu pățise nimic. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, îi căzuse în cap o ladă cu lapte praf pe când făcea de gardă la un depozit militar din Acton. Singurul efect notabil a fost că n-a mai tras din țigară vreo treizeci de secunde: bărbații din familia lui aveau capetele tari. Când își revenise suficient ca să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
retrase de lângă mine și rămase nemișcat. Închise briceagul, încă zâmbind: — Cred, spuse el, că nu va mai fi nevoie de forță. Poate că era de vină kava sau poate doar șocul - dar era adevărat. Mi se părea că sunt ca laptele în plin proces de fermentație, că membrele mi se metamorfozează în globuri inutile de cheag și că nu aș putea să mă mișc - nici dacă aș vrea. Profesorul se mișca prin compartiment cu o eficiență de temut. Pe când trecea prin fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

cu destul de multă strictețe acest program și fiecare masă durează sub o oră, însă mesele festive țin puțin mai mult, una-două ore. Dimineața, chinezii mănâncă ceva ușor: supă de orez, pâine chinezească (mantou) sau o prăjitură și un pahar de lapte. Ori în loc de orez și pâine, 100 de grame de tăiței și un ou fiert. Dejunul (sau masa de prânz) este considerată cea mai importantă dintre cele trei mese. Se servesc patru, cinci feluri de preparate, din care nu lipsesc carnea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367

dintre noi, așa cum are un bagaj genetic, așa cum se conduce după un set de norme, este înzestrat cu un set de noime. Într-un anume interval al vieții sale, omul e capabil să dea noimă jurului său, așa cum vaca dă lapte și oaia, blană. Înainte de asta, el capătă noimă din exterior, iar după, pe măsură ce crește în vârstă, pierde noimă. Adevărata bătrânețe înseamnă, înainte de a te lăsa ochii, picioarele sau capul, pierderea noimei. Vine o zi când cele mai simple activități zilnice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
el trebuia să evolueze, a suferit un înspăimântător proces degenerativ. Medicina consemnează o boală numită progerie. Copilul atacat de ea, în loc să crească și să se dezvolte normal, devenind un adolescent, apoi un tânăr, apoi om matur, îmbătrânește fulgerător. Dinții de lapte, în loc să-i cadă, se transformă în colți de șarpe. La 14 ani e hidos, arată ca de 80. Cam asta cred că s-a întâmplat cu democrația în România. Ar fi putut votul uninominal, aplicat cu ani în urmă, împreună cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
sepulcral, cosind aerul cu mâinile: Omul este frunza văzută de om/ Omul este floarea mirosită de om/ Omul este calul călărit de om/ Omul este piersica gustată de om/ Omul este marea pipăită de om/ Omul este roata/ Omul este laptele de capră băut de om etc., etc. (dar un șpriț de vară, ofițeresc, el de ce nu e omul? - n.m.Ă, o lume întreagă de chibiți cade pe spate: „Fenomenal! Ce profunzime! Ce simplitate! Astea sunt Elementele Poeziei, cum Euclid a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307

cu mama și am trecut în patul meu, acolo unde mai ajunsesem și până atunci, rar, când eram pedepsit sau când tata era reținut de serviciu în București. De fapt, a fost o perioadă plină de noutăți: am gustat din laptele pe care mama îl strângea uneori într-o sticluță care avea la gură o pară țuguiată de cauciuc cu o găurică în vârf și am rămas cu impresia că bebelușii au niște gusturi dubioase de vreme ce se dau în vânt după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]