1,913 matches
-
foto 27). După comunicarea mai multor observații izolate, în 2003 au fost comunicate rezultatele primului studiu sistematic în care a fost comparată eficiența terapiei cu larve cu cea a tratamentelor „convenționale” (debridare chirugicală, pansamente etc) (142). Au fost aplicate 5-8 larve/cm 2 , protejate cu un pansament umed și menținute timp de 48 de ore, în 1-2 cicluri/săpt, durata medie a tratamentului fiind de 5 săpt. Chiar dacă durata de timp până la vindecare a fost mai scurtă la grupul tratat cu
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
cm 2 , protejate cu un pansament umed și menținute timp de 48 de ore, în 1-2 cicluri/săpt, durata medie a tratamentului fiind de 5 săpt. Chiar dacă durata de timp până la vindecare a fost mai scurtă la grupul tratat cu larve, diferența nu a atins semnificația statistică, însă rata de reducere a suprafeței ulcerațiilor la opt săpt a fost semnificativ mai mare la cei tratați cu larve. Sunt necesare studii prospective, controlate, care să confirme aceste rezultate dar oricum se pare
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
Chiar dacă durata de timp până la vindecare a fost mai scurtă la grupul tratat cu larve, diferența nu a atins semnificația statistică, însă rata de reducere a suprafeței ulcerațiilor la opt săpt a fost semnificativ mai mare la cei tratați cu larve. Sunt necesare studii prospective, controlate, care să confirme aceste rezultate dar oricum se pare că terapia cu larve nu este inferioară celorlalte intervenții folosite la ora acuală și este cu siguranță mai avantajoasă din punct de vedere al costurilor. Singurul
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
atins semnificația statistică, însă rata de reducere a suprafeței ulcerațiilor la opt săpt a fost semnificativ mai mare la cei tratați cu larve. Sunt necesare studii prospective, controlate, care să confirme aceste rezultate dar oricum se pare că terapia cu larve nu este inferioară celorlalte intervenții folosite la ora acuală și este cu siguranță mai avantajoasă din punct de vedere al costurilor. Singurul factor limitant rămâne reținerea pacienților și chiar a medicilor. 5.2.3. Oxigenoterapia hiperbară. Oxigenoterapia hiperbară se bazează
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
și adulții. . Corpul, asemănător cu cel al delfinilor, nu este acoperit cu solzi. Perioada de depunere a icrelor are loc primăvara, peștii caută apele calde puțin adânci (70 m) din apropierea coastelor. Femela depune ouăle care un diametru de 2 mm, larvele care vor ieși după fecundare au ca. 4 mm lungime. Peștii spadă sunt greu de pescuit, este controversat de specialiști dacă sunt o specie amenințată de dispariție, ei pot atinge vârsta de 10 ani.
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
70.000 în Eupnoi. Acest comportament este probabil o strategie împotriva prădătorilor, efectul secreților galdelor odorifere se mărește în acest caz. <br> Deseori pe opilioni, în principal pe picioare, se pot vedea puncte mărunte de culoare roșie. Aceștia sunt ectoparaziți - larvele acarianului "Trombidium holosericeum". Structura sistemului sexual este similară la ambele sexe. Gonadele duble (testiculele și ovarele) sunt amplasate în opistosomă, de la care pornesc gonoducte (spermiducte și oviducte). Gonoductele se unesc într-un canal unic ce se deschide prin penis, organ
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei, moluște etc. Din cauza faptului că limanul Ialpug este alimentat de apele din partea de sud a Republicii Moldovei, iar apele reziduale au deseori o stare de tratare nesatisfăcătoare, nivelul de poluare a depășit de multe ori limitele admise. În anul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sunt scurte, cu gheare puternice, adaptate săpatului, iar capul este conic, cu bot alungit și ochi foarte mici; pavilionul urechilor lipsește, iar mirosul și auzul sunt foarte fine. Se hrănește mai ales cu râme, dar și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre, miriapode și furnici. Se împerechează o dată pe an în aprilie-mai, gestația durează circa 4 săptămâni. Femela fată 3-7 pui golași. Cârtița este folositoare prin distrugerea multor larve din sol, afânarea și îmbunătățirea drenajului intern al apei. Cârtițele
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
mai ales cu râme, dar și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre, miriapode și furnici. Se împerechează o dată pe an în aprilie-mai, gestația durează circa 4 săptămâni. Femela fată 3-7 pui golași. Cârtița este folositoare prin distrugerea multor larve din sol, afânarea și îmbunătățirea drenajului intern al apei. Cârtițele sunt animale complet carnivore (vermivore, insectivore). Stăpânite mereu de nevoia și pofta de mâncare mănâncă orice vietate pe care o găsește săpând în pământ sau mai rar pe suprafața solului
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
pofta de mâncare mănâncă orice vietate pe care o găsește săpând în pământ sau mai rar pe suprafața solului. Hrana predominantă a cârtiței o constituie râmele, care reprezintă peste 90% din componența hranei. Se hrănește și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
hrănește și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve de cărăbuși sunt ani de
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve de cărăbuși sunt ani de belșug pentru cârtiță. Ocazional, mănâncă și broaște
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve de cărăbuși sunt ani de belșug pentru cârtiță. Ocazional, mănâncă și broaște, chițcani, șoareci, șopârle și șerpi, care ajunși în galeriile de cârtițe, nu mai văd lumina soarelui. Nici canibalismul nu e rar; învinsul din competițiile crâncene care se dau
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
repaus, nu e ușor să indentifici capul acesteia. Femelele depun ouăle primăvara. Într-un experiment de laborator 24 de scutigere au depus în medie 63 de ouă, iar maximul a fost de 151 de ouă. Ca și la alte artropode, larvele scutigerii reprezintă versiuni miniaturale ale adulților, deși cu un număr redus de picioare. La eclozare, tinerii au numai patru perechi de picioare. La prima năpârlire se dezvoltă doar o pereche de membre. La celelate cinci năpârliri ulterioare se adaugă câte
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
depune un spermatofor pe terene care este preluat de femelă. Ouăle sunt depuse în sol și acoperite cu resuri vegetale. "Scutigera coleoptrata" a fost observată îngrijind de pontă. Femela înconjoară cu corpul ei ponta cu ouă, iar mai târziu și larvele. Aceasta are loc timp de câteva săptămâni. În plus, femela mai secretă o substanță contra fungilor. Acest chilopod aduce un mare folos oamenilor, deoarece se hrănește cu diverse insecte dăunătoare din case. Ea nu poate aduce stricăciuni mobilierului sau produselor
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
granuloși, numiți "podoabele dragostei", iar pe partea superioară a corpului, linii scurte, paralele, albicioase. Înotătoarea anală, la mascul, este mai puțin înaltă ca la femelă. Hrana și-o procură de pe fund și constă în primul rând din nevertebrate: insecte și larvele lor, viermi, moluște și crustacee, și într-o măsură mai mică detritus organic, vegetație acvatică, icre și puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni mai mari sunt piscivori, hrănindu-se cu pești mici bentonici: guvizi, cobitide. Este un pește mai
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
astfel locul doi, după Coleoptera. Speciile incluse în ordinul Lepidoptera sunt caracterizate prin aripile acoperite cu solzi, doi ochi mari combinați, și un aparat bucal alungit având forma unei trompe. Aproape toate speciile au aripi membranoase, dar sunt și excepții. Larvele sunt numite omizi și sunt complet diferite ca formă. De obicei, au corp cilindric, cu un cap bine dezvoltat și cu 0 - 11 picioare. Prin urmare, acesta este cel mai recunoscut și popular ordin de insecte, multe persoane fiind implicate
Lepidoptera () [Corola-website/Science/319262_a_320591]
-
Cercetătorii, conduși de Masao Nakagaki, de la Universitatea Shinshu, din Japonia au reușit să creeze un fir de matase care este mai puternic, mai moale și mai durabil, prin injectarea genelor în ouăle fluturilor de matase. Gogoșii viermilor (coconul produs de larve pentru metamorfoza) conțin proteine de paianjen în proporție de 10%. Matasea rezultată are mai multe utilizări: fabricarea vestelor antiglonț, aplicrea suturilor după operații chirurgicale, producere plaselor de pescuit etc. Un producător japonez numit Okamoto a început să comercializeze acesta mătase
Nephila clavata () [Corola-website/Science/319304_a_320633]
-
la unele exemplare, spinarea este neagră-cenușie, la altele - de un verde murdar sau verde închis. Sub linia laterală și pe abdomen e alb murdar. Adulții se hrănesc în mare cu moluște, crustacee, polichete, mai puțin cu pești; în Dunăre cu larve de efemeroptere și alte insecte, crustacee și pești, mai ales obleț ("Alburnus alburnus"). Pentru reproducere migrează din mare în fluvii primăvara, din februarie-martie până în mai. Întreprinde migrații în fluvii și toamna, din august-septembrie până în noiembrie, unde rămâne până primăvara viitoare
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
cinci rânduri de plăci (scuturi) osoase mici longitudinale. Trăiește până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În apele
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
plăci (scuturi) osoase mici longitudinale. Trăiește până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În apele românești, după Salnikov
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
în funcție de sezon. Morunul este un peste prădător, foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre toți sturionii. Peștii alcătuiesc peste 80% din hrana lui; apoi, crustacei ("Crangon") 11% și moluște ("Modiolus") 4%. Hrana principală a juvenililor în Dunăre este constituită din larve de insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode ("Copepoda") și cladocere ("Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la o vârstă foarte mică (de la o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
exclusiv de apă dulce. Se găsește în Dunăre. Preferă apele adânci și limpezi, cu fund tare, apropiindu-se de mal numai dacă acesta este abrupt. Nu suportă apele tulburi și pe cele sărace în oxigen. Se hrănește cu crustacee și larve de insecte. Măsoară în medie 60-70 cm și cântărește 4+5 kg, putând ajunge la 1-1,25 m și 16 kg. Carnea și icrele sunt foarte apreciate. Din latina "Acipenser" = nume dat de Plinius nisetrului + "ruthenus" = rusesc. , cigă, ceciugă, ciciugă
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
se adună pe fund chiar în albia apei (Antipa). Observațiile făcute de către ihtiologii sovietici, au arătat că cega nu poate trăi în apele ce au mai puțin de 3,5—3,0 mg oxigen la 1 litru. Se hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
arătat că cega nu poate trăi în apele ce au mai puțin de 3,5—3,0 mg oxigen la 1 litru. Se hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]