15,723 matches
-
frecventat și cercurile de cunoștințe ce frecventau casa lui Barezzi și a ajuns să cunoască și să fie cunoscut de valorile culturale italiene. Și tot Barezzi l-a recomandat, pe Verdi, lui Pietro Saletti pentru a-l iniția în limba latină și a-l îndruma în lecturile unor mari gânditori și poeți ai trecutului și prezentului. Din această perioadă datează primele compoziții: dansuri, marșuri, cântece. La vârsta de 15 ani a obținut un mare succes cu uvertura la „Bărbierul din Sevilia
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
VALAHIA în sine. Aici studiază circa 7500 de studenți și sunt aproximativ 400 de cadre didactice. Echipamentul academic, atmosfera sunt câțiva factori esențiali pentru a veni și a studia la cele zece facultăți ale universității, care are ca motto proverbul latin „Sapiența et Virtus”, sau „Wisdom and power”, ... adică, pe românește, ” Înțelepciune și Putere”!!! Toți de aici fac eforturi să nu se desmintă de acest motto!... Universitatea VALAHIA din Târgoviște se află printre liderii naționali în domenii precum surse regenerabile de
„ SENIORII ÎN DIRECT LA TÂRGOVIȘTE ”- Interviu de Viorica Predoșan [Corola-blog/BlogPost/93532_a_94824]
-
Capitală. Delegația a depus coroane și la mormântul lui Eminescu (”grande poeta nazionale”). Și, în sfârșit, un ultim detaliu semnificativ. În revistă italiană, ”L’ Ideea” (periodic săptămânal, literar, artistic, teatral...) se publică în anul 1915 poemul ”Inno Latino”14 (Imnul Latin), sub semnătură lui Paolo Parodi, unde sunt elogiate personalități precum Dante, Descartes, Cervantes și ......Michele Eminescu. Și, acum, vin și întreb: Cine și când a creat mitul lui Eminescu, domnule Lucian Boia ? În final, mai adaug un amănunt. Profesorul Mugur
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
se stătea niciodată la o terasă, toată lumea intra în „pivnițe întunecate” mâncând în plină zi cu soare „la farmecul lumânării”, până când a venit criza de benzină, și lumea a început să iasă din spațiile cu aer condiționat...), îmi lipsea spiritul latin. Oamenii de aici, minunați de altfel prin felul lor politicos de a-ți respecta „spațiul privat”, foarte disciplinați în lucru, foarte harnici, încercând să nu te deranjeze cu nimic, mi se păreau, și încă mi se par, prea „pătrățoși”, reci
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
mi se păreau diferite de ale mele: sportul, mașinile, câștigarea de bani, investițiile în stockuri. Eu am început să investesc doar la bătrânețe când a trebuit să fac decizii pentru fonduri de pensie... Cu siguranță americanii și europeni de origine latină suntem foarte diferiți. Țin minte că Nic și cu mine ne spuneam mereu: ,,Vezi, la orice spectacol mergem, de cinema, de teatru, când toată lumea râde, noi nu, iar când noi râdem în hohote, nimeni altcineva nu râde...” Referință Bibliografică: Emilia
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
patra întrunire a cenaclului, când organizatorii s-au gândit să-l invite să ne vorbească pe Tohăneanu. Profesorul era deja o somitate, autor al unor opere de analiză stilistică cu deplină recunoaștere și al unor traduceri de excepție din literatura latină. Ajunsesem târziu, căci veneam cam de departe, și nu găsisem loc decât în primul șir de scaune al sălii unde avea loc întrunirea, astfel că mă trezisem la doi pași de profesorul curând adus cu tot respectul în fața noastră de
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
amintit în fața sa de toate câte le-am povestit mai sus, dar și de altele, care n-au încăput în această succintă relatare, mi-am plecat ochii spre covorul de frunze veștede și am murmurat cu pioșenie în limba strămoșilor latini, pe care profesorul atât de mult i-a prețuit: Perpetuum in cordibus nostris vives, Magister! Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Într-o zi a sfârșitului de octombrie / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764, Anul V, 30 octombrie
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
ar fi numit altădată rîul Nistru pe malul căruia a fost ctitorita cetatea, în acest caz albul denotind probabil limpezimea și curatenea apelor fluviului. Mărturiile de epocă, resturile de ziduri de piatră din diferite perioade ale anticității, inscripțiile grecești și latine, resturile de arhitectură antică (coloane, plăci de teracota pictate inspirat, ceramioca grecească, română, bizantina, mici obiecte de bronz, os și teracota), găsite în timpul săpăturilor arheologice din anul 1919 și între anii 1927-1930 atestă pelerinajul săvîrșit prin aceste locuri de popoarele
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015. Adevăr, Bine și Frumos în ,,Arta de a trăi - dialoguri cu trecutul”, autor Ovidiu Cătălin Caraiman Cicero - homo universalis - cel care a avut o profundă influență asupra literaturii latine afirma că rolul filosofiei este să vindece sufletul. Atras de filozofie, Ovidiu Cătălin Caraiman încearcă să dea o definiție unui posibil nou mod de a trăi. Exisă o artă a dialogului, există o artă a iubirii, a supraviețuirii, există chiar
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
comunității, într-un mod cât mai adecvat societății de azi, ... Citește mai mult Adevăr, Bine și Frumos în ,,Arta de a trăi - dialoguri cu trecutul”, autor Ovidiu Cătălin CaraimanCicero - homo universalis - cel care a avut o profundă influență asupra literaturii latine afirma că rolul filosofiei este să vindece sufletul.Atras de filozofie, Ovidiu Cătălin Caraiman încearcă să dea o definiție unui posibil nou mod de a trăi. Exisă o artă a dialogului, există o artă a iubirii, a supraviețuirii, există chiar
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
mică parte din populatie avea acces la educație. Fetele familiilor înstărite erau uneori învățate să scrie și să citească, dar numai băieții puteau accede la un nivel superior, urmând, după școală primară, una secundară, în care învățau gramatică greacă și latină, iar ulterior fiind îndrumați spre învățământul superior - școlile de retorica și oratorie, care îi pregăteau pentru a deveni lideri politici sau înalți funcționari în administrație. Familiile române bogate aveau și profesori particulari, pedagogi, uneori aceștia fiind sclavi - oameni învățați, străini
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
în sfârșit, incep a se întemeia școli și prin celelalte orașe ale principatelor. Numărul lor crește necontenit; Alexandru Ipsilanti, domn muntean, ia măsuri că orice oraș mai însemnat să-și aibă o școală. În program se prevăd lecții de limbile latină și franceză. Multe din școlile din provincie avea și dascăl de grecește. De la o vreme, învățarea științelor capătă un loc mult mai mare, și prin stăruințele mitropolitutului Moldovei Iacob al II-lea întreg învățământul suferă o schimbare spre modernitate în
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
în 1495, n.r.).Episcopul Petru Pavel Aaron are meritul cel mare că a deschis în Blaj cele dintâi patru școli românești naționale, la jumatatea veacului al XVIII-lea (1754 și urm.); ele se compun dintr-o școală primară, un colegiu latin și două seminarii, cele dintâi școli de preoție pe care le aveau românii. După ele se îndreptară toate celelalte, care răsăriră mai mult în veacul al XIX-lea pe acest pământ ardelean.“ Nicolae Iorga, Istoria românilor în chipuri și icoane
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
azi. I-a sfătuit pe profesori să acorde importantă cunoașterii lumii prin intermediul simțurilor, mai degrabă decât prin memorarea unor lucruri neînțelese de copii. A scris el însuși cărți destinate a-i ajuta pe școlari să învețe lucruri dificile - de pildă latină. Una dintre lucrările lui, Orbiș Sensualium Pictus (Lumea vizibilă în imagini - 1658), care dădea numele obiectelor atât în latină, cât și în limba maternă a elevului, s-a numărat printre cele dintâi cărți ilustrate scrise anume pentru copii. Este vremea
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
științei și a tehnicii că materii de studiu. Într-o epocă a dezvoltării fizicii, chimiei, mecanicii în care câteva invenții anunțau deja apropiată Revoluție Industrială, aceste domenii ale cunoașterii deveneau accesibile tuturor și, treptat, ele au depășit ca importanță religia, latină, greacă. școală urma și ea marile tendințe ale societății în curs de industrializare. Pe temeliile secolului al XIX-lea Organizarea sistemului de învățământ și predarea se fac și astăzi pe baza unor principii enunțate de câțiva mari pedagogi ai secolului
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
România, locuiesc în ea frumusețile țării, munții, podișurile, șesurile, râurile, Dunărea, marea, așezările omenești rustice ori moderne, urbane, cu oamenii ce le populează, istoria României, cultura, arta, tradițiile, folclorul ei, tot ce e românesc și statornic între frontierele acestui spațiu latin sud-estic european este clădit în inima domnului John Banu, această inimă ce bate și în România și în America! În America a înființat Organizația non-profit Romanian American League ce militează pentru promovarea, apărarea și activarea culturii și artei, făptuiește evenimente
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAŞI, ŞI ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383227_a_384556]
-
scăpat de masacrul acela cumplit. Singură, fără nimic altceva În afară de frumusețea ei unică. Acolo trebuie că a Învățat mișcările acestui dans, care nu are nimic de a face cu cântecele și cu dansurile noastre țărănești. Nu pare născută din oameni latini. — Nu. Poate că părinții săi ei erau niște greci din Bizanț. Sau evrei. Sau sclavi capturați În Anatolia. Nici ea nu știe, ori nu vrea să spună. — Ei bine, messer Alighieri, interveni Bruno Ammannati, fixându-l cu o privire șireată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Între est și vest În materie de practică sexologică. Bravam, firește, vroiam să-l fac gelos cu anticipație, dar pierdeam din vedere că, Între timp și spațiu, schimbasem Dâmbovița cu Sena. Ce credeți că-mi răspunde micuțul Casanova din Cartierul Latin, privindu-mă senin În iriși cu ochii lui de armăsar tandru și emancipat? „Draga mea, aș fi foarte mândru de tine, succesul tău ar fi și al meu!” I-am spus că dacă așa stau lucrurile, eu Îmi iau păpușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
le place să Înceapă ziua cu stomacul plin, ar fi perfect. Deh, homo sum et nihil humani a me alienum puto, vorba lui Terențiu și maxima preferată a lui Marx. De fapt, la rigoare, dictonul Îi este doar atribuit dramaturgului latin, nu Îi și aparține: personajul din Heautontimorumenos care rostește celebra replică precizează limpede că nu face decât să citeze vorbele altcuiva, un autor contemporan cu Terențiu, al cărui nume istoria, ingrată cum e, nu l-a reținut. - Dacă mister Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Mda, altă idee tâmpită! Încep să se Înmulțească - atenție, domnu’ Adam, obișnuința Începe la a doua crimă. Cine a spus asta? Camus, parcă. Buni și francezii la ceva: le lipsește profunzimea, dar sunt sclipitori și memorabili În exprimare - geniu lingvistic latin și, ca bonus, femei accesibile... Bingo! Franța... femei... Eveline... - Cu părere de rău pentru speranțele tale umaniste (eram per tu, la propunerea ei abandonaserăm țeapănul „dumneavoastră”), trebuie să știi că Howard ți-a spus adevărul adevărat, mi-a confirmat apreciabila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
niciodată până atunci? Și, slavă Domnului, mă ocupasem destul de mult de zona ocultă a istoriei, chiar prea mult, după părerea unor confrați. Mă rog, era punctul lor de vedere... Problema mea era, pe moment, alta: de unde până unde un termen latin pentru titulatura acestor, hai să le spunem pe nume, masoni timpurii din Grecia? Roma nu reprezenta Încă mare lucru pe harta Europei anilor 300 Înainte de Hristos, o mențiune a lui Diodor conform căreia Alexandru resimțea cetatea lui Romulus și Remus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
A, B, C, apoi din dreapta: D, E, F și, În fine, la mijloc, G. Litera care domină tavanul templelor masonice. Hm, prostii, ce-are a face una cu alta? Era o simplă Înșiruire a primelor șapte semne grafice din alfabetul latin, fără nimic simbolic, mistic sau mai știu eu cum Într-Însa, modalitatea cea mai banală de a compartimenta și a ordona cât de cât brambureala aia cenușie, suprasaturată Însă cu materie de aceeași culoare, pardon de jocul de cuvinte la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cai iuți, mici, de stepă asiatică, murgi roșcați de Volga, masive iepe leșești și năbădăioși armăsari arabi așteptându-și stăpânii să iasă din hurbele răcoroase, cu miros plăcut, unde hangițe autohtone, suflecate și rumene, dominând cu glasul lor de origine latină hărmălaia păgână a unor resturi indo-europene, serveau continuu din oalele de pământ licoarea gălbuie de Cotnari, moleșind astfel forța celor două Imperii, fapt de care războinicii comeseni nu-și vor da seama decât mai târziu, în urma păcii de la Kuciuk-Kainargi. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
punte: măsurat, îngrijit, fără să se clatine. De altfel, cala corăbiei sale nu era umplută cu uleiuri, măsline, mirodenii, stofe, ori - pentru că tot veni vorba - puști, sânețe, ci cu ediții în piele, frumos stivuite, din tragici, din peripatetici, din satiricii latini, din presocratici, din neoplatonicieni, din Alixăndria sau din Organonul aristotelic, pe scurt o întreagă bibliotecă ambulantă din care Ianis împrumuta în țările dunărene pe grâu, orz, ovăz, rachiu de pere, icre de morun și miere de albine. Suntem deci pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
strein. — O! - suspină doamna Potoțki, privindu-l cu duioșie pe Metodiu. O, o! - mai suspină ea, dând cu ochii de tânărul Iovănuț. Cât de frumos ați vorbit! Mă-nșel eu sau am deslușit în cursiva dumneavoastră polonă zvonul unui accent latin? Dar luați loc, vă rog! — Nu v-ați înșelat, scumpă doamnă - răspunse Metodiu așezându-se. Indiferent în ce limbă slavă am vorbi, noi tot de la Râm ne tragem. Suntem strănepoții acelui poet care pentru că a slăvit rafinamentele iubirii, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]