1,947,676 matches
-
și poemele cele mai lirice aveau în miezul lor o mică fabulă, o povestioară cu care poetul își momea cititorii (mă gândesc, de pildă, la sonetele lui Shakespeare ori poemele lui John Donne, printre foarte mulți alții). Este deci o lege de bază a autorilor din toate timpurile că publicul dorește "circ și pâine" - spectacol, convenție, adică poveste. Ar mai fi ceva de adăugat la acest adevăr vechi de când lumea: povestea era un bun comunitar, ea se adresa unui grup mare
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
de tradus și esențială lungii tradiții a basmului, cum am numit pre-modernismul); că viața e o "aură luminoasă", adică nu e guvernată de o cronolgie tradițională, de o ordonare comodă a realului, ci liberă sa imagineze orice înșiruire, după orice legi, de preferință diferite de cele vechi. Dacă ne uităm atent la romanele Virginiei Woolf (cea mai înfocată teoreticiană a Modernismului, în The Common Reader), observăm că de fapt ele sunt doar revolte de suprafață. La capătul lecturii, ce ne rămâne
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
discurs coerent ce se întindea pe nouăsprezece veacuri, fragmentându-l, operând o revoluție în sânul lui. Trans-romanul neagă convenția/coerența însăși. Dar cum am putea să nu știm că orice lucru devine convenție și că orice convenție (ca orice altă lege pe pământ) e făcută pentru a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest joc secund contemporan este că undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică - tema esențială a trans-romanului Desperado - că viitorul (și nu e vorba
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
în Moscheea Albastră din Istanbul am simțit în briză răbdarea vișinilor înfloriți Nu mai am pe cine nici ce pierde O singură direcție e cunoscută - cea arătată la faruri nevrozate de personaje negative din basme Nu sînt animalul ocrotit de lege
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
e prea de tot repetitivă. Iată și acum, în Ziua din 22 mai, când scrie despre recentele premii ale U.S.R. Este furioasă, bineînțeles, dar fără inventivitate, venind cu aceleași și aceleași răsuflate acuze: îmbătrânirea, stagnarea, aerul de provincie, inadaptarea "la legile economiei de piață a bunurilor simbolice" (aceasta, totuși, ce o fi?!). în fine, nimic din ce se face la U.S. nu este bine. Dacă li se dau burse tinerilor nu e bine, căci ar fi "o conviețuire în contra naturii între
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
critic mediocru. Nu ar fi lipsit mult ca E. Lovinescu să se mențină și să se complacă într-o atmosferă de resemnare și fatalitate. Premisele scepticismului său filosofic acolo ar fi condus. Afirmația "avem ideile temperamentului nostru", pronunțată ca o lege inflexibilă, nu ar fi dus departe, neîngăduindu-i să se lupte cu propriile inerții, pe care și le cunoștea foarte bine: paseismul, refugiul în amintire, contemplativitatea, provincialismul moldovenesc, melancolia sumbră provocată de ineluctabilul zădărniciei universale. Ar fi trebuit să devină
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
trează de a regla în vremelnicie ceea ce lui Dumnezeu i-ar plăcea să contemple în eternitate), cele două modalități de situare creștină față de lume și de existența omului determinat, cea catolică și cea ortodoxă, și-au văzut de treabă, în legea lor, pînă la finele secolului XIX. Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic și simbolic exclusiv apusean și cum cioplirea de iconostase, de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat al cuvîntului
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
viziune și de idei. Verso afirmă că orice introducere are în mod necesar în apropiere o concluzie. Verso crede că politica nu e o ocupație murdară. În ceea ce ar trebui să fie, ea este un fapt de cultură. În fața asaltului "legilor pieței" care dirijează orbește producția intelectuală "pe stoc", Verso reinstalează intelectualul pe soclul din piața publică." Le dorim colegilor clujeni să-și îndeplinească programul, urîndu-le totodată să aibă o rezonanță mare și un tiraj pe măsură. Dilemateca Dilemateca se numește
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
continuitate și.... colaboratori, fiindcă aici pare să cam aibă de suferit. Vorba cuiva, la lansare, Revistele se înmulțesc, noi nu. Despre prostie Prostia este o formă de inadecvare la obiect. Există nu numai oameni proști, dar și măsuri proaste sau legi proaste. Una din legile sănătății din pachetul aprobat de Parlament prin asumarea răspunderii prevede pensionarea medicilor la 57 de ani doamnele și la 62 domnii. Legea pensionării e una pentru toți, susține ministrul. Fostul ministru al învătământului a susținut același
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
aici pare să cam aibă de suferit. Vorba cuiva, la lansare, Revistele se înmulțesc, noi nu. Despre prostie Prostia este o formă de inadecvare la obiect. Există nu numai oameni proști, dar și măsuri proaste sau legi proaste. Una din legile sănătății din pachetul aprobat de Parlament prin asumarea răspunderii prevede pensionarea medicilor la 57 de ani doamnele și la 62 domnii. Legea pensionării e una pentru toți, susține ministrul. Fostul ministru al învătământului a susținut același lucru cu privire la dascăli. Asemenea
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
de inadecvare la obiect. Există nu numai oameni proști, dar și măsuri proaste sau legi proaste. Una din legile sănătății din pachetul aprobat de Parlament prin asumarea răspunderii prevede pensionarea medicilor la 57 de ani doamnele și la 62 domnii. Legea pensionării e una pentru toți, susține ministrul. Fostul ministru al învătământului a susținut același lucru cu privire la dascăli. Asemenea legi aplicate otova a mai scornit Ceaușescu: pensionarea actorilor la vârsta la care se pensionează toată suflarea. Nici unul dintre proștii legislatori nu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
sănătății din pachetul aprobat de Parlament prin asumarea răspunderii prevede pensionarea medicilor la 57 de ani doamnele și la 62 domnii. Legea pensionării e una pentru toți, susține ministrul. Fostul ministru al învătământului a susținut același lucru cu privire la dascăli. Asemenea legi aplicate otova a mai scornit Ceaușescu: pensionarea actorilor la vârsta la care se pensionează toată suflarea. Nici unul dintre proștii legislatori nu se referă la pensionarea înainte de termen a militarilor, de exemplu, sau a aviatorilor. Referirea le-ar fi ruinat argumentul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Ceaușescu: pensionarea actorilor la vârsta la care se pensionează toată suflarea. Nici unul dintre proștii legislatori nu se referă la pensionarea înainte de termen a militarilor, de exemplu, sau a aviatorilor. Referirea le-ar fi ruinat argumentul principal, privind aplicarea nediferențiată a legii. Ministerul Educației i-a eliminat din CNADTU pe toți cei apropiați de 65 de ani. Dar, ca să încep cu sfârșitul, nu cumva tocmai în acest Consiliu care decide promovările își aveau locul "bătrânii" dascăli? Și oare la 62 de ani
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
singurul trăind epoca... Scrierile, de exemplu, Cronică de familie... Moromeții (volumul întâi), Galeria cu viță sălbatică (sau Căderea în lume, care vreți), strict după mine, lăsând la o parte poezia... Ei, și?!... Eu spun că dacă s-ar aplica o lege a lustrației și în literatură, în așa-numita perioadă comunistă din România...; dacă s-ar considera că ea, perioada literară, ne-a adus numai ponoase, că era să pierdem contactul cu trecutul nostru, tot literar, cum fusese gata-gata să se
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
așa-numiții "oameni cinstiți", de regulă plevușca anonimă a celor care populează pașnic sălile Parlamentului, gata să voteze orice aberație, mereu atenți la ordinele șefilor. La cealaltă extremă se plasează marii șacali. Sunt figuri binecunoscute nu pentru contribuțiile la elaborarea legilor sau pentru participarea la dezbateri, ci pentru declarațiile de pe holurile Parlamentului. Nu se știe de ce, presa se bulucește să le ia interviuri, să afle ce-au mai clocit în lungile absențe din viața politică de fiecare zi. Veți spune că
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
-i trecem manifestările (chiar odioase), cu vederea. Ce ne facem în chestiunile limită, în care medicul nu poate diagnostica simplu: „sindrom maniacal cu puseuri...” sau „schizofrenie de tip paranoidal”. Cum putem să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului sau a oricărei alte religii, nici că a auzit. Cum să-l înțelegem pe cel care, în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
A posedă trecutul e o formă de bogăție care ne împiedică să pierdem sau să ne stricam vii torul”. Capcană: viitorul vine, legic, peste puterile noastre de a întrerupe comunicarea temporalităților. Viitorul osmozează, treptat, cu trecutul, pește capetele noastre - prin legea cosmică a Samsarei indice. Numai un ignorant și un om lipsit complet de spirit de observație, nu-și da seama că volumul „Amintiri din Samsara” se aseamănă, într-un anume sens, cu...” Amintiri despre viitor”, al lui Erik von Däneken
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ce s-a vrut „organizație umbrela” în scopul implicării și mai mult în viață socio-politică a țarii. Noi suntem cei care am lansat ideea înființării „Circumscripției Electorale 43 diaspora”, din 2008, dar și cei care am luptat pentru schim barea legilor electorale. Am reușit, dar niciodată nu ne-am gândit că partidele vor beneficia de această realizare impunând-și candidații pe criteriile lor politice. Anul 2001 a fost anul unei scindări, cănd M. Popescu împreună cu doamna Smaranda Livescu au înființat Consiliul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dintre deștept și prost. Mulți indezirabili lâncezesc în suculenta economie subterană, se extind că o lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au arme performanțe în mână și drepturile omului în gură. țopia este enervanta prin definitie. Este stridenta și agresivă. A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
banii paraleli. Folosind această metodă a banilor paraleli orice țară, Grecia, Ungaria, Portugalia, România pot să iasă din criza financiară, bugetară și economică. Această TEORIE ESTE VALABILĂ ȘI EA FUNCȚIONEAZĂ ÎN ORICE țară, în orice Economie pentru că are la bază Lege raportului creșterii direct proporționale dintre Masă monetară aflată în circulație a unei națiuni și creșterea cantității și calității bunurile economice ale acelei națiuni, sau ale acelui Sistem socio-economic. Altfel spus, pe parcursul unei perioade de timp, un deceniu, două decenii, o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aceste prețioase indicații este un coșmar care ne face și astăzi, după trecerea atâtor ani să ne cutremuram de groază și oroare. Capitala a trait trei zile de infern în care bande înarmate terorizau populația că intrun oraș asediat aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna a apărat iară și-a intrat cu capu-n bară Medicul politician Pe un bolnav vindecat Când a fost bine tratat Cu o lege în Senat Poți să îl arzi la ficat! Procurorilor din cenaclul „Al.Macedonski” Reproș Ce folos că altădată M-ai scos de sub urmărire Când m-agăți de astă dată și mă treci la nemurire! Dorința acuzatului Te implor, ca niciodată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate tu mai știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
femeia este geneză existenței, pentru bărbat, pentru cine trăiește finitudinea și ajunge în ipostaza de poet, cuvantul trebuie să fie geneză ființei. Dar, oare, se observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lui cu Dumnezeu, și ambiția spiritului dă un sens absolut, spiritual, acestei pofte, sporind-o. Păcatul se săvârșește de om în întregime, nu de o parte a lui, și-l afectează în întregime<footnote Ibidem, p. 10. footnote>. Deschiderea porților legii păcatului au făcut-o primii oameni prin încălcarea singurei porunci pe care au primit-o imediat după creație. Adam și Eva au fost influențați de propunerea răuvoitoare a diavolului, care s-a îmbrăcat în șarpe, ca să nu fie descoperit, și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]