2,018 matches
-
regiunea Hunedoara, la sudul localității Deva ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre Vârciorova și Bacău, însă cele mai importante zăcăminte se aflau în Muntenia și Moldova. Producția totală de lignit în 1937 era de 2,183,508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și Muntenia, însă cantitatea totală nu depășea 201,000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile Sărmășel, Zau
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale . Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil. Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
centrul de comună se face prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Localitatea Bobota are o economie preponderent agricolă, primordială fiind cultură plantelor de câmp și creșterea animalelor. Resursele de lignit au făcut posibilă dezvoltarea mineritului, ramura economică prezenta aici încă din anul 1919, în mină ce a aparținut familiei Ionisco (1919-1970), iar începând cu anul 1985 în mină ce aparține societății E.M. Sălaj-Șărmășag. Dezvoltarea acestei activități economice, alături de agricultură, se
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
dispuse elementele redate în galben, soarele și luna, simboluri ale națiunii secuiești. În câmpul inferior al scutului sunt reprezentate simbolic, prin câte un turn de cetate, cele șapte cetăți săsești ale Transilvaniei. Transilvania este bogată în resurse naturale, în special lignit, minereu de fier, plumb, mangan, aur, cupru, gaze naturale, sare și sulf. Ca industrie, Transilvania conține centre majore de procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
un sistem protector de taxe vamale, precum și de o vamă internă cu Ungaria, care au izolat Dubla Monarhie de economia mondială. Profiturile din minerit se ridicau în 1889 la 78,81 milioane florini. Cele mai importante materii prime exploatate erau lignitul, huila și sarea. De însemnătate mai erau și grafitul, plumbul și zincul. În ce privește metalele prețioase, în Austro-Ungaria au putut fi exploatate 3543,5 tone de argint. Exploatarea aurului era neînsemnată - în 1889 au fost extrase doar 13 kg de aur
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată îndeosebi prin industria cărbunilor (mai ales lignit si huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrica se obține în cadrul hidrocentralelor și termocentralelor. Turcia este ca mărire a 15 a GDP-PPP a lumii, și a 17 a NGDP. Țara este un membru fondator a OECD și G-20 a economiei
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
conținutului de schelet, repartiția este următoarea : Solurile cele mai predominante sunt cele podzolice, precum și solul brun roșcat de pădure în general cu slabă productivitate, necesitând multă cantitate de îngrășământ pentru a da roade. În subsol există indici de existență de lignit superior în bazinul Valea Lungă. Tipurile de stațiune de productivitate inferioară sunt determinate de particularitățile solului, suprafața lor redusă nu influențează productivitatea arboretelor. Vegetația cuprinde păduri de foioase în special de fag, păduri de conifere, pajiști alpine și fânețe. Făgetele constitue
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
adâncime cu ape slab mineralizate. Apă minerală izvorăște din mai multe locuri de sub stăncile din valea Secăturii, din depozitele oligocene care încep într-un facies continental, constituit dintr-un complex de argile cenușii, în care se găsește un strat de lignit, gresii, calcare cu concrețiuni de pirita care dau mineralizarea apelor de Bizușa. Acestora le succed orizontul stratelor de Ciocmăni, urmat de stratele de Bizușa (formate din marne) iar apoi stratele de Ileanda. Apă minerală este amintită că amenajare cu interes
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
și deținea în administrare sistemul de transport și distribuție a energiei sub formă de apă fierbinte care includea 36 de puncte termice. În 1984 s-au pus bazele proiectului de funcționare al une centrale termoelecrice în Bacău cu funcționare pe lignit. În proiect, centrala ar fi trebuit să fie compusă din 3 grupuri energetice de 50 MW și din 4 cazane de abur cu capacitatea de 420t/h. Magistralele pentru transportul apei fierbinți destinate termoficării urbane au început să fie executate
CET Bacău () [Corola-website/Science/337086_a_338415]
-
magistralele de transport a apei fierbinți pentru termoficare urbană. În mai 2013 acest grup a fost retras din exploatare și trecut în conservare din motive de aliniere la normele de mediu, fiind un grup care genera energia pe bază de lignit. În martie 2008 a fost pus în funcțiune al doilea grup energetic în cogenerare, cu o putere instalată de 14,25 MW, echipat cu turbină cu gaze și cazan recuperator de apă caldă, prima instalație de acest tip din țară
CET Bacău () [Corola-website/Science/337086_a_338415]
-
una dintre cele mai fine nuci. Nu este de mirare că ea reprezintă produsul agricol australian de cel mai mare suces.” <references/Revista Chronica Horticulturae> Cojile nucilor macadamia, de duritatea pietrei, au o valoare calorică aproape egală cu cea a lignitului. De aceea, o societate energetică australiană le folosește la generarea de curent electric nu doar pentru uzina în sine, ci și pentru rețeaua electrică locală. Acesta este primul proiect australian de transformare a deșeurilor în energie. Se preconizează că productivitatea
Macadamia () [Corola-website/Science/321930_a_323259]
-
în anul 1957, sub numele "Trustul Minier Muntenia", iar până în 1989, a fost reorganizată succesiv, schimbându-și numele în "Întreprinderea Minieră", "Centrala Cărbunelui" și "Combinatul Minier". Din anul 1991 până în 1995, a funcționat ca Sucursală Minieră a "Regiei Autonome a Lignitului Târgu Jiu". A fost reînființată ca societate autonomă în anul 1995, sub numele "Regia Autonomă a Cărbunelui Ploiești", prin desprinderea din "Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu". În anul 1997, a fost reorganizată, primind numele actual. se află sub autoritatea
Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești () [Corola-website/Science/318191_a_319520]
-
Minier". Din anul 1991 până în 1995, a funcționat ca Sucursală Minieră a "Regiei Autonome a Lignitului Târgu Jiu". A fost reînființată ca societate autonomă în anul 1995, sub numele "Regia Autonomă a Cărbunelui Ploiești", prin desprinderea din "Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu". În anul 1997, a fost reorganizată, primind numele actual. se află sub autoritatea Ministerului Economiei. Obiectul de activitate al societății îl constituie extracția și comercializarea lignitului și cărbunelui brun din perimetrele miniere pentru care s-a obținut licența
Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești () [Corola-website/Science/318191_a_319520]
-
numele "Regia Autonomă a Cărbunelui Ploiești", prin desprinderea din "Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu". În anul 1997, a fost reorganizată, primind numele actual. se află sub autoritatea Ministerului Economiei. Obiectul de activitate al societății îl constituie extracția și comercializarea lignitului și cărbunelui brun din perimetrele miniere pentru care s-a obținut licența de exploatare. De asemenea, în câteva unități se comercializează zgură și nisip. Societatea are în componență opt exploatări miniere din opt județe și asigură necesarul de cărbune energetic
Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești () [Corola-website/Science/318191_a_319520]
-
afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea sa calorică. Deși comuna se află sub influența directă a exploatării lignitului, ea nu se folosita decît ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea sa calorică. Deși comuna se află sub influența directă a exploatării lignitului, ea nu se folosita decît ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine. Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetiști. În prezent, populația ocupată este repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat de producția vegetală și animală), lipsind în totalitate activitatea secundară. Un procent de 3,2% se afla angajat
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
a început, probabil, acum 425 milioane ani, când au apărut plantele, dar majoritatea zăcămintelor s-au format în Carbonifer. Copacii în descompunere din zonele mlăștinoase au format turbării. Turba s-a scufundat tot mai mult și s-a transformat în lignit, apoi în cărbune bituminos și, în final, în atracit - cărbunele de cea mai bună calitate. Cărbunele produce 27% din energia luminii. E folosit în centrale electrice și în industrie. Procesele de rafinare ale petrolului dau naștere unor "produse secundare" folositoare
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
Vulcan, mai demult "Vâlcândorf" (în dialectul săsesc "Wulkendref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Deține depozite minerale de cărbune și lignit. În secolul XIII este menționat pentru prima dată Vulcanul, care a evoluat ulterior către o comunitate bine închegată, în ciuda năvălirilor, bătăliilor, epidemiilor, emigrărilor (1907 în SUA), victimelor de război, ori deportărilor (1945 în URSS). Următoarea mențiune datează din 1377. De la
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
constituie întâlnirea cu Anghelos Sikelianos (1884-1851), personalitate de prim-plan a literaturii elene, de care-l va lega o strânsă prietenie. Timp de un an (1916-1917), Nikos, împreună cu Gheorghios Zorbas, va încerca să pună pe roate exploatarea unei mine de lignit la Prastova, în sudul Peloponesului. Gheorghios Zorbas (1870-1941), originar din Halkidiki, un om din popor, cu maniere simple, un idealist fără pereche, pe care Kazantzakis l-a cunoscut la Muntele Athos, a reușit să-l atragă pe scriitorul cretan în
Nikos Kazantzakis () [Corola-website/Science/309034_a_310363]
-
Combinatelor Miniere a Nordului Ungariei precum și a Combinatului Carbonifer Uricani în Valea Jiului. Conform raportului Camerei de Comerț și Industrie Brașov din anul 1907, calitatea cărbunelui scade ( 30 % steril ) datorită intrării în exploatare a întreprinderilor miniere cu un cărbune slab calitativ (lignitul, din bazinul carbonifer Căpeni-Baraolt). Marii consumatori de cărbune,(Industriile siderurgice, metalurgice și de transporturi) sunt la cheremul „Cartelului Minelor” care fac repartiția cărbunelui deci, practic sunt dependente de producători, lucru menționat în „Jurnalul Minelor si Siderurgiei” - 1908 (din documentele arhivelor
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
38% fier și 17%-20% mangan. La Marinizvor și la Curmulice se gaseste azbest crizolit, oblenda și micru, folosite la fabricarea tuburilor de bitum. La Curmulice și la Priod se mai găsește și mozaic alb și roșu. Importante zăcăminte de lignit au fost semnalate la Rusnic și Socolot,iar pe Cotovat a fost exploatat aur, aflat sub formă de filoane. O altă resursă importantă o constituie pădurile de fag, păduri foarte exploatate. Din hartă solurilor întocmită de D.S.A.P.C. Timișoara
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de 400 mm/an) și bogate în nord-vest, pe litoralul Mării Negre (1.600 mm/an). Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată, îndeosebi, prin industria cărbunilor (mai ales lignit si huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrică se obține în cadrul hidrocentralelor și termocentralelor. În anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibili al Turciei a provenit din afara țări. Turcia susține un proiect de oleoduct între porturile sale, Samsun de la
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
ul este un cărbune natural de calitate inferioară, de culoare brună-negricioasă și foarte fărâmicios. Nu este rezistent. Spre a fi utilizat drept combustibil, lignitul poate fi prezentat sub formă de brichete. Datorită prezenței acizilor humici, care pot favoriza legarea componenților, se evită introducerea suplimentară în șarjele de brichetare a unor lianți, utilizați în mod curent pentru îmbunătățirea caracteristicilor fizicomecanice ale brichetelor obținute prin presare
Lignit () [Corola-website/Science/310922_a_312251]
-
prezentat sub formă de brichete. Datorită prezenței acizilor humici, care pot favoriza legarea componenților, se evită introducerea suplimentară în șarjele de brichetare a unor lianți, utilizați în mod curent pentru îmbunătățirea caracteristicilor fizicomecanice ale brichetelor obținute prin presare. În Europa, lignitul este clasificat după perioada sa de formare: ul este un cărbune non-aglutinant cu o putere calorică brută de sub 23 860 kJ/kg (5 700 kcal/kg) în stare fără cenușă umedă și conținând peste 31% materie volatilă pentru un produs
Lignit () [Corola-website/Science/310922_a_312251]