245,951 matches
-
60, activitatea în mișcarea comunistă, din care autorul făcea parte pentru a se despărți apoi definitiv de ea, în 1957. Amintirile cele mai persistente din această epocă sunt reuniunile militanților ca niște "slujbe profane", impresia generală e "cenușie și disciplinată", limba e de "beton", iar din această vreme autorul păstrează o oroare sacră față de termenul "ședință". Pentru cititorul român e deosebit de interesantă intrarea festival care evocă Festivalul mondial al tineretului din București în epoca Gheorghiu-Dej. "În august 1953, el se ținu
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
loc este visul oricărui om de teatru, un vis-reper, un vis-obsesie, este visul celor pentru care arta este, încă, un mod fundamental de a sonda timpul, ființa, conștiința. Aici dialogul, comunicarea, prin esență definiția teatrului, se întîmplă. Limbajul artei dezleagă limbile din turnul Babel. A fost odată la Avignon un pod, Saint-Benezet, cîntat peste tot în serbări ceremonioase de familii bune, cu copii eleganți, talentați sau nu, care nici nu știau bine despre ce cîntau, unde este Rhonul, unde este cetatea
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Milan Kundera și , carte pe care i-am dăruit-o, în franceză, acum doisprezece ani. Doamna Moga și băieții de la Librăria Humanitas din Sibiu. Am aflat de la ei că, înaintea plecării în Germania, au reușit să-i procure varianta în limba română, de la editură. Autoironia. Ochii lui din Idiotul și din Cumnata lui Pantagruel. Asumarea neputințelor. Încăpățînarea, bună de multe ori, dar care poate să joace și împotrivă, așa cum recunoșteam amîndoi, cînd orbește simțurile. Godot-ul formidabil al lui Purcărete, scos fără
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
Italia cîte ceva din acel sud al Europei și anume - nonșalanța și o dezordine pe care mi-a fost dat să le trăiesc în Banatul românesc. Italia a avut pentru mine efectul unui dčja vu, ceea ce se datora desigur și limbii, pe de-o parte și mentalității pe de alta. Venind din România nu puteam fi tocmai un naiv în Italia... R.B.: După cîte știu această călătorie în Italia a avut urmări "literare"... R.W.: Da, am publicat atunci un volum
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
fost pentru mine și o punte spre culturile romanice în general. Mult din ceea ce știu despre cultura italiană, franceză sau spaniolă se întemeiază pînă azi pe acest rol intermediar pe care l-a deținut pentru mine cultura română, prin studiul limbii și literaturii române la Universitate. R.B.: Mai există o punte, cea a călătoriei între doi poli: România comunistă pe care ați părăsit-o și America pe care ați vizitat-o de mai multe ori. în ultimul dumneavoastră roman Habseligkeiten (Catrafuse
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
sadea? Fiindcă aici conotația este cu totul alta. Ești etnic german, poți deveni cetățean german, dar nu poți fi german în sensul în care ești canadian sau american. A fi german nu are de-a face cu teritoriul ci cu limba și cultura. A fi american are de-a face cu teritoriul. R.B.: Ați observat că opiniile dumneavoastră, mă refer și la beletristică și la eseistică, irită uneori? R.W.: Da, și într-un caz și în celălalt, din pricina întîmplărilor povestite
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
exces lingvistic a lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu și trecem în umbră lirica de excepție a lui Horia Stamatu sau Nicu Caranica. Tipărim, la fel, operele complete ale lui Sorin Titel ș...ț și nu am adus încă în limba română proza și eseistica lui Vintilă Horia ș...ț, opera științifică a lui Bazil Munteanu, N. I. Herescu, literatura lui Paul Goma și a altora de același calibru". Mai departe, Aristarc are un cuvînt și despre inflația de scriitori din USR
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
Horia lui Sorin Titel, pe Nicu Caranica lui Marin Sorescu și pe Horia Stamatu lui Nichita Stănescu. Și, apoi, ce vorbă e asta că n-am adus în românește operele lui Goma? Să le fi scris autorul Calidorului în altă limbă? Ni s-a părut nou că e ceva cu limba lui Goma, dar sună totuși din cînd în cînd românește... Eliade, o parte a literaturii române Cătălin Avramescu publică în revista 22 din 25-31 iulie o amplă recenzie asupra recentei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
și pe Horia Stamatu lui Nichita Stănescu. Și, apoi, ce vorbă e asta că n-am adus în românește operele lui Goma? Să le fi scris autorul Calidorului în altă limbă? Ni s-a părut nou că e ceva cu limba lui Goma, dar sună totuși din cînd în cînd românește... Eliade, o parte a literaturii române Cătălin Avramescu publică în revista 22 din 25-31 iulie o amplă recenzie asupra recentei ediții de la Humanitas a Jurnalului portughez al lui Mircea Eliade
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
sau a unei metode. Am asistat la judecarea profesorului Ivănescu. - Care a fost și alungat din Universitate. - A fost după aceea alungat. Fusese supus judecății pentru că era cel mai îndîrjit în susținerea propiilor convingeri. A încercat atunci să explice că limba nu este suprastructură, așa cum o dicta un lingvist sovietic, Marr. După doi ani de la acea ședință memorabilă, pe care o am și acum în minte, chiar cu actorii de atunci, conducerea Universității și el, acuzatul, s-a petrecut intervenția lui
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
critică salvatoare pentru mulți lingviști români, nu? - Tocmai că n-a fost salvatoare. Asta-i partea paradoxală. Cu profesorul Ivănescu m-am întîlnit în acele zile pe culoarele Universității și mi-a spus:" Domnule, am învins, uite Stalin spune că limba nu e suprastructură". Asta era în 1952, în aprilie, dacă îmi amintesc bine, ca în iulie să fie dat afară fiindcă fusese marrist. Acum pare hazliu, dar a fost tragic. L-am regăsit pe profesorul Ivănescu la Academie, unde ajunsesem
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
fost tragic. L-am regăsit pe profesorul Ivănescu la Academie, unde ajunsesem și eu după mai multe peripeții, la colectivul de lingvistică și am avut într-adevăr un model lîngă mine și am înțeles ce a însemnat el pentru știința limbii în România și ce pierdere a reprezentat pentru învățămîntul din Iași scoaterea lui de la catedră. După aceea s-a dus la București. La secretariatul unei Comisii pentru istoria limbii. - I-a sărit în ajutor Iorgu Iordan. - A fost dat afară de
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
lîngă mine și am înțeles ce a însemnat el pentru știința limbii în România și ce pierdere a reprezentat pentru învățămîntul din Iași scoaterea lui de la catedră. După aceea s-a dus la București. La secretariatul unei Comisii pentru istoria limbii. - I-a sărit în ajutor Iorgu Iordan. - A fost dat afară de Graur . A ajuns la Craiova și apoi la Timișoara și abia în anii '70 s-a reîntors la Iași. - V-am ascultat la Universitatea din Bacău, unde, împreună cu profesorul
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
despre un străin ceea ce spun ai lui și am două proiecte în această direcție. Unul privește domeniul în care mă pricep mai bine, și anume ecoul, receptarea operei lui Proust în România. Am trufia de a scrie acestă carte în limba franceză, să vadă colegii mei de la secția de specialitate cît pot în această direcție. Celălalt este o carte pentru publicul român despre Proust într-o perspectivă și mai veche și mai nouă, nu un constructor, așa cum se spune acum, nu
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
uită într-o parte, salutând/ cu multă afecțiune la rându-i, până ce lumea,/ rotundă și aurie, umplută cu săpun, explodă// și se auzi un pleoscăit și se auzi un schelălăit când manasia/ și primul ceferist își uniră privirile într-o limbă de șarpe./ limba încremeni// țăranul se depărta apropiindu-se de cei doi// îndărăt nadășul gâlgâia// un braț nevăzut îl chema pe câine-n adânc. el își mieuna/ tristețea și, mieunându-și-o, se rotea. printre gunoaie și/ ferigi. valuri de
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
parte, salutând/ cu multă afecțiune la rându-i, până ce lumea,/ rotundă și aurie, umplută cu săpun, explodă// și se auzi un pleoscăit și se auzi un schelălăit când manasia/ și primul ceferist își uniră privirile într-o limbă de șarpe./ limba încremeni// țăranul se depărta apropiindu-se de cei doi// îndărăt nadășul gâlgâia// un braț nevăzut îl chema pe câine-n adânc. el își mieuna/ tristețea și, mieunându-și-o, se rotea. printre gunoaie și/ ferigi. valuri de noroi. bidoane de
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
1926, cele două reviste fuzionează sub numele de Revista Clasică, condusă de N.I. Herescu și de un comitet de redacție din care nu lipseau George Murnu, Cezar Papacostea, I. Valaori. Caracterul revistei se schimbă radical: încep să apară articole în limbi străine, rubrica de recenzii este bine reprezentată cu discutarea critică a unor cărți publicate de reputați specialiști străini, se inițiază bibliografia clasică românească (aceasta va fi încorporată în prestigioasa Annee Philologique, cea mai importantă bibliografie din lume pentru studiile clasice
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
nu avem un asemenea mediu; există oare la noi specialiști care să poată discuta cu competență chestiuni de critică de text la Aristotel? Mă tem că nu. Și chiar dacă am avea, cred că asemenea studii trebuie publicate și într-o limbă de largă circulație într-o revistă de specialitate străină sau în Studii Clasice. Cât de important ar fi ca, la un moment dat, în prefața unei ediții de prestigiu să fie discutate, acceptate sau nu, și conjecturile lui Alexandru Baumgarten
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
cunosc pe Carol Sebastian de mulți ani și sunt convins că e orice altceva, dar nu un ticălos. Drept dovadă, de pe urma colaborării cu Securitatea n-a avut decât ponoase. Decembrie 1989 l-a găsit undeva la țară, ca profesor de limba și literatura română. La sugestia unor colegi, în 1990, l-am angajat la revista "Orizont". Articolele sale erau, fără excepție, admirabile. Pe la mijlocul anilor '90 s-a mutat la București, unde a devenit unul dintre cei mai activi publiciști ai perioadei
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
rezistat cu tărie atât de neclintită încât n-a vrut să spună nici numele lui nici numele poporului și nici al orașului din care se trage, nici dacă e sclav ori dacă e liber, ci la toate întrebările răspundea în limba latină<footnote Notă Pr. Bodogae: Sanctus se trăgea din populație de origine latină; dintre ceilalți, care aveau încă nume tot latinești, unii proveneau din Orient, cum e cazul cu Attalus din Pergamul Asiei Mici. (n.s. 21, p. 184) footnote>: sunt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se aruncaseră în fluviul care curgea pe alături<footnote Notă Pr. Bodogae: Numele acestor mucenițe nu ne sunt date de Eusebiu. După sfântul Ioan Hrisostomul ar fi vorba de Domnina, Bernice și Prosdecia, a căror pătimire s-a păstrat în limba siriacă după martirologiul siriac la 20 april, după cel ieronimian la 15 april. După al nostru, la 4 oct. (n.s. 48, p. 327) footnote>. Așa și-au luat zilele aceste femei”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, XII
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fi fost folosită împotriva noastră, din pricina filantropiei stăpânitorilor<footnote Notă Pr. Bodogae: Numele acestor mucenițe nu ne sunt date de Eusebiu. După sfântul Ioan Hrisostomul ar fi vorba de Domnina, Bernice și Prosdecia, a căror pătimire s-a păstrat în limba siriacă după martirologiul siriac la 20 april, după cel ieronimian la 15 april. După al nostru, la 4 oct. (n.s. 48, p. 327) footnote>. În schimb s-a dat poruncă să ni se scoată ochii ori să ni se mutileze
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cea mare au pus în umbră toate pedepsele mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 400) „I-a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit în gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și-a pierdut mădularul lui, dar harul n-a îngăduit ca trupul să piardă, o dată cu limba, și vocea. De aceea, ucenicii se bucurau de acum înainte de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pus în umbră toate pedepsele mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 400) „I-a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit în gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și-a pierdut mădularul lui, dar harul n-a îngăduit ca trupul să piardă, o dată cu limba, și vocea. De aceea, ucenicii se bucurau de acum înainte de o învățătură mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de laudă la sfinți, p. 400) „I-a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit în gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și-a pierdut mădularul lui, dar harul n-a îngăduit ca trupul să piardă, o dată cu limba, și vocea. De aceea, ucenicii se bucurau de acum înainte de o învățătură mai duhovnicească; nu auzeau ca mai înainte o voce omenească, ci o voce dumnezeiască, duhovnicească, superioară firii noastre. Toți alergau să o audă, de sus, îngerii, de jos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]