2,625 matches
-
că, deși definirea limbajului a fost realizată până atunci din numeroase puncte de vedere, acestea nu sunt "antitetice și ireconciliabile, [...] ci complementare și independente"194. Însă nu toate punctele de vedere respective reușesc să surprindă esența limbajului. Cu privire la această esență, lingvistul din Montevideo precizează, mai întâi, că limbajul este o "activitate umană" sau o "facultate umană"195, sintagmă în cadrul căreia ambii termeni sunt definitorii. Pe de o parte, limbajul este o "activitate umană", adică o activitate determinantă pentru statutul ontologic al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ci o activitate care se manifestă prin produse. 1.2.2. Totuși, pentru Coșeriu limbajul nu este o activitate umană oarecare, ci - prin însuși faptul de a construi "o lume care poate fi gândită" - o activitate cognitivă. În această privință, lingvistul de origine română pornește de la teoria "formelor simbolice" a lui E. Cassirer, care concepea omul drept un animal symbolicum. Însă Coșeriu observă că această încadrare a limbajului (din perspectiva "simbolurilor" ca "forme al căror conținut este o cunoaștere") este una
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
integralismului lingvistic și prin faptul că, în viziunea lui Eugeniu Coșeriu, toate funcțiile limbii (fonologice, stilistice, morfologice, sintactice și simbolice 215) sunt, de fapt, funcții semantice, "deoarece se referă la semnele lingvistice și la utilizarea lor"216. În acest sens, lingvistul de origine română citează și afirmația lui Hugo Schuchardt potrivit căreia "există o singură gramatică și aceasta se numește semantică sau, mai exact spus, știința desemnării". Ea justifică, de altfel, nu numai primatul semanticului ca plan al limbajului, dar și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deceniului șapte) și trei tipuri de "judecăți de conformitate" (la jumătatea anilor '80). Astfel, interesul savantului de la Tübingen față problema "conținutului" lingvistic s-a manifestat cu precădere în cadrul cercetărilor sale de semantică structurală din anii '60-'70. În acest context, lingvistul de origine română a realizat nu doar o reformă radicală, ci o veritabilă reîntemeiere a acestui domeniu, propunând o stratificare pe trei niveluri a materialului aferent: a) desemnarea (germ. Bezeichnung, sp. designación, fr. désignation, en. designation), care constituie "referința la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Saussure, Eugeniu Coșeriu afirma că, "în loc de a ne situa pe terenul limbii 'trebuie să ne situăm din primul moment pe terenul vorbirii și să luăm vorbirea ca normă a tuturor celorlalte manifestări ale limbajului' (inclusiv ale "limbii")"227. În consecință, lingvistul aflat pe atunci la Montevideo pledează pentru o lingvistică a vorbirii în dublă accepțiune: în sens larg, aceasta ar fi pur și simplu o "lingvistică teoretică, urmând să considere problemele limbajului din perspectiva activității lingvistice concrete [s.n.]"228; în sens
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un singur "stil de limbă""245, vorbim despre o limbă funcțională. Pentru Coșeriu, limba funcțională se caracterizează printr-o anumită structură - termen care desemnează "raporturile între termenii unei "tehnici de discurs" determinate ("limbă funcțională")" și care trebuie disociat de ceea ce lingvistul de la Tübingen numește, pe urmele lui Leiv Flydal, arhitectură 246, adică "ansamblul de raporturi pe care le comportă multitudinea "tehnicilor de discurs" coexistente într-o limbă istorică"247. Această disociere circumscrie, totodată, și "obiectul ideal al lexicologiei structurale", care nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
exprima" (Ausdruck) starea sa psihică (sau starea sa în general); (b) în raport cu ascultătorul, funcția semnului e "aceea de a-l determina să facă ceva, fie și numai de a prelua semnul însuși și de a-l interpreta" - funcție pe care lingvistul german o numește inițial Auslösung ("ceea ce este provocat în ascultător"), ulterior Appel ("apel"); (c) în raport cu obiectele și cu stările de lucruri, funcția semnului ar fi aceea de a le reprezenta (Darstellung). În consecință, pentru Bühler semnul este "simbol, în virtutea subordonării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fr. chauvesouris, germ. Fladermaus, lat. vespertilio, dan. flagermus etc.). Majoritatea exemplelor din această ultimă categorie țin de atât de condamnatul procedeu al "etimologiei populare", care, în viziunea coșeriană, ar merita o reabilitare: "Limba funcționează prin și pentru vorbitori, nu pentru lingviști. De aceea, tot ce pentru vorbitori are o semnificație, toate relațiile care, în viziunea vorbitorilor, se pot stabili între diferite elemente ale limbii lor sunt relevante și pentru lingviști; căci sarcina lingvistului este de a stabili cum funcționează limba pentru
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
merita o reabilitare: "Limba funcționează prin și pentru vorbitori, nu pentru lingviști. De aceea, tot ce pentru vorbitori are o semnificație, toate relațiile care, în viziunea vorbitorilor, se pot stabili între diferite elemente ale limbii lor sunt relevante și pentru lingviști; căci sarcina lingvistului este de a stabili cum funcționează limba pentru vorbitorii înșiși 282;" b) relații cu grupuri sau categorii de semne, concretizat prin faptul că "două cuvinte, în limbi diferite, pot evoca, pe baza modului lor de formare sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Limba funcționează prin și pentru vorbitori, nu pentru lingviști. De aceea, tot ce pentru vorbitori are o semnificație, toate relațiile care, în viziunea vorbitorilor, se pot stabili între diferite elemente ale limbii lor sunt relevante și pentru lingviști; căci sarcina lingvistului este de a stabili cum funcționează limba pentru vorbitorii înșiși 282;" b) relații cu grupuri sau categorii de semne, concretizat prin faptul că "două cuvinte, în limbi diferite, pot evoca, pe baza modului lor de formare sau a genului lor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a consacrat "discursului repetat", Coșeriu nu și-a propus să realizeze o analiză exhaustivă a fenomenului (și cu atât mai puțin una a textemelor însele), ci doar să traseze un cadru conceptual util pentru viitoarele explorări în domeniu. De aceea, lingvistul de origine română s-a referit în primul rând la realizările "prototipice" ale categoriilor pe care le-a avansat, fără a epuiza întreaga sferă a conceptelor respective și fără a mai lua în calcul diverse situații problematice. Prin urmare, e
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșeriu pare să ignore faptul că numeroase "citate celebre" funcționează, din punct de vedere sintactic, la un nivel inferior frazei. Totuși, nu e exclus ca taxonomia avansată de fondatorul integralismului să se bazeze pe o intuiție mai profundă, pe care lingvistul nu a mai avut răgazul să o expliciteze: e adevărat că, din punct de vedere strict sintactic, multe texteme livrești au structura unor sintagme; însă aceasta nu înseamnă că ele ar putea fi substituite prin alte sintagme. Nu există, de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme sau modele teoretice, pe care integralismul să le gestioneze într-o manieră mai eficientă. Unul dintre aceste modele este, în opinia noastră, modelul prismatic pe care lingvistul belgian Dirk Geeraerts l-a elaborat pentru abordarea "expresiilor compuse"324. Ca și alți frazeologi contemporani, Geeraerts tratează cuvintele compuse împreună cu expresiile idiomatice, precizând că acestea ar avea o "arhitectură semantică" identică: "în ambele tipuri de expresii, sensul este compozițional
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu mâinile în părul cuiva) = "a da de necaz"; b) și fără izomorfism, și fără motivație: De kat de bel aanbinden (a-i lega clopoțelul pisicii) = "a lua inițiativa pentru a îndeplini o sarcină dificilă"332. 3.2.2. Totodată, lingvistul belgian face patru precizări cu privire la această clasificare: - "relațiile izomorfe identificate mai sus nu trebuie confundate cu întrebarea dacă lecturile cartografiate izomorfic ale elementelor constituente ale expresiilor idiomatice sunt ele însele motivate"; în cele mai multe cazuri, motivarea elementelor survine doar în cadrul expresiei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Datorită complexității și clarității sale, modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts se prezintă ca extrem de util nu doar pentru cognitivism, ci și pentru integralismul lingvistic. Desigur, nu putem utiliza aici taxonomia cvadripartită a "expresiilor compuse" pe care a propus-o lingvistul belgian, deoarece aceasta vizează o singură categorie de texteme (expresiile idiomatice). Însă modelul prismatic poate fi aplicat în studierea tuturor categoriilor "discursului repetat". De exemplu, cele trei categorii distinse de către Coșeriu (și redistribuite în secțiunea 2. a capitolului de față
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vulgarizare, în urma căruia sensul originar al textemului nu numai că este redus la o formulă generică, dar suferă uneori chiar un proces de alterare. 4.2.2. Acest lucru este valabil cu precădere în cazul "clișeelor frazeologice internaționale", cărora unii lingviști au încercat să le atribuie o valoare trans-"idiomatică" ("universală"). E adevărat că aceste fenomene nu țin de competența "idiomatică"; însă ele nu sunt nici fenomene de ordin elocuțional, ci depind exclusiv de competența expresivă. Chiar dacă unii vorbitori le utilizează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
remarcat că Lakoff și Kövecses evită să disocieze, în lucrările lor, expresiile situate în planul "istoric" al vorbirii (de tipul to blow off steam) de acelea localizate în planul vorbirii individuale (precum I suppressed my anger). Drept urmare, considerațiile celor doi lingviști suscită din capul locului un semn de întrebare, dat fiind că pornind de la expresiile întâlnite în planul vorbirii individuale se pot trage concluzii cel mult cu privire la anumite texte, nicidecum la "engleza americană" în ansamblul său. Există și alte elemente discutabile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sensul larg al termenului): fiind particularizate în funcție de diverse limbi, textemele condensează, uneori, atitudinea unei întregi comunități lingvistice față de un anumit "lucru". Această observație nu este o noutate, deoarece ea a constituit în mai multe rânduri un obiect de reflecție pentru lingviști și filozofi. 4.1.1. Astfel, Wilhelm von Humboldt a fost unul dintre primii lingviști care au remarcat că orice limbă codifică o concepție despre lume (Weltansicht 368). Savantul german a ajuns la această concluzie pornind de la două dintre tezele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
comunități lingvistice față de un anumit "lucru". Această observație nu este o noutate, deoarece ea a constituit în mai multe rânduri un obiect de reflecție pentru lingviști și filozofi. 4.1.1. Astfel, Wilhelm von Humboldt a fost unul dintre primii lingviști care au remarcat că orice limbă codifică o concepție despre lume (Weltansicht 368). Savantul german a ajuns la această concluzie pornind de la două dintre tezele sale predilecte: aceea că limba comportă o dimensiune "intelectuală" (i.e., cognitivă) și aceea că orice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o "concepție" sau o "interpretare" a realității. În această privință, opinia savantului pare a fi categorică: "N-am vrea să deducem din expresia lingvistică felul în care popoarele concep "lucrurile": sunt speculații periculoase și prost fundate."376 Totuși, considerăm că lingvistului de la Tübingen - altfel, pe deplin consistentă cu ansamblul doctrinei sale - ar trebui supusă unei examinări mai atente. Astfel, fondatorul integralismului lingvistic disociază, pe urmele lui Platon între a numi și a spune (onomázein vs. légein), "ceea ce corespunde aproximativ distincției dintre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o manieră sintagmatică (prin lectura lineară a textului de la începutul la sfârșitul său). Acest aspect l-a determinat pe Coșeriu să-și organizeze interpretarea uneia dintre povestirile lui Franz Kafka (Ein Bericht für eine Akademie) în doi pași410. Mai întâi, lingvistul de origine română a prezentat, sub forma unui fals "rezumat", cele mai relevante "fapte" cuprinse în textul respectiv, pe care le-a grupat în "două clase de întâmplări": acelea care trimit la o "lume inexplicabilă" și acelea care trimit la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Clasificarea "națională" a autorilor pe care am propus-o în capitolul de față nu a fost efectuată nici în funcție de originea lor etnică, nici după limbile "istorice" pe care aceștia le studiază, ci în funcție de tradițiile conceptual-metodologice cărora li s-au afiliat lingviștii respectivi. 65 Ibidem, p. 162. 66 Idem, "L'irreductibilité de l'expression idiomatique vivante à sa paraphrase: indice de la pluralité de ses dimensions sémantiques et de l'appel à une étude pragmatique de son contenu", în Georges Kleiber (ed.), Recherches
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Geeraerts: Theories of Lexical Semantics, Oxford University Press, New York, 2010, pp. 77-80). 109 George Lakoff și Mark Turner, More Than Cool Reason, pp. 50-56. 110 Ibidem, p. 50. 111 O consecință imediată a acestei eludări a planului lingvistic este dificultatea lingviștilor de orientare cognitivistă de a-și elabora taxonomii riguroase în cadrul câmpului lor de investigație. În ceea ce privește aria textemelor, de pildă, unii cognitiviști se mulțumesc cu delimitările pre-lingvistice tradiționale ("expresii", "zicători", "proverbe" ș.a.m.d.), alții preiau tale quale categoriile frazeologiei structurale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și creativitate. Volum omagial Stelian Dumistrăcel, Institutul European, Iași, 2008; Idem, Lingvistica integrală coșeriană. Teorie, aplicații și interviuri, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2012; Idem, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Institutul European, Iași, 2013. 164 Cristinel Munteanu, "Relația lingviștilor cu discursul repetat", în Cristinel Munteanu (ed.), Discursul repetat între alteritate și creativitate, p. 317. 165 Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic, pp. 156-157. 166 Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, pp. 258-262. 167 V. îndeosebi Idem, "Vers l
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cum îl numește Coșeriu în Textlinguistik), însă și aceasta ar fi trimis prea mult la "cadrele" vorbirii "în general". Tipul de semnificat pe care îl propunem aici se apropie într-un anumit grad de "semnificatul în uz" despre care vorbea lingvistul japonez Tsugio Sekiguchi (Emma Tămâianu Morita, "Valorizarea integralismului în lingvistica japoneză. Câteva repere", în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" - Philologica, vol. 46, nr. 4, 2001, p. 111). Insistăm, totuși, asupra faptului că semnificatul pe care îl avem în vedere nu se situează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]