4,823 matches
-
romanică. Evoluție. Curente. Metode, p. 313. 217 Eugeniu Coșeriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 174-175. 218 Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. p. 296. 219 Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 78-79. 220 Alexandru Philippide, Originea românilor, vol. I, Iași, 1926, p. 353-356. 221 Vezi Gh. Enescu, Fundamentele logice ale gîndirii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 118. 222 Este, deci, obiectivitate de "tip natural", iar nu "naturală
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Fundamentele logice ale gîndirii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 118. 222 Este, deci, obiectivitate de "tip natural", iar nu "naturală". 223 Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, p. 171-173. 224 Ibidem, p. 183. 225 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 127. 226 Vezi George Steiner, op. cit., p. 42. 227 Vezi Georg Henrik von Wright, Logica deontică și teoria generală a acțiunii, în volumul Norme, valori, acțiune, Editura Politică, București, 1979, p. 145-146. 228 Vezi Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să-i găsească pe români în situația de a nu avea o limbă literară fixată și cu norme unanim acceptate. 236 Bertrand Russell, An Inquiry into Meaning and Truth, Penguin Books, Harmondsworth, 1973, p. 102-109. 237 Emile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, Editura Teora, Universitas, București, 2000, vol. I, p. 238-244, vol. II, p. 66-74. Vezi și Emil Ionescu, Manual de lingvistică generală, Editura All, București, 1997, p. 224 ș.u. 238 De altfel, unele limbi, precum latina, au pronume personale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Bertrand Russell, An Inquiry into Meaning and Truth, Penguin Books, Harmondsworth, 1973, p. 102-109. 237 Emile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, Editura Teora, Universitas, București, 2000, vol. I, p. 238-244, vol. II, p. 66-74. Vezi și Emil Ionescu, Manual de lingvistică generală, Editura All, București, 1997, p. 224 ș.u. 238 De altfel, unele limbi, precum latina, au pronume personale numai pentru persoana întîi și a doua (persoanele propriu-zise). 239 Vezi studiul La nature du pronom, în Louis Hjelmslev, Essais linguis-tiques
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pronume personale numai pentru persoana întîi și a doua (persoanele propriu-zise). 239 Vezi studiul La nature du pronom, în Louis Hjelmslev, Essais linguis-tiques, p. 201-207. 240 Ladislav Zgusta, Manual af Lexicography, Praha, 1971, p. 36-37. 241 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 62. 242 Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 291. 243 Vezi Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 101. 244 Vezi Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
studiul La nature du pronom, în Louis Hjelmslev, Essais linguis-tiques, p. 201-207. 240 Ladislav Zgusta, Manual af Lexicography, Praha, 1971, p. 36-37. 241 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 62. 242 Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 291. 243 Vezi Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 101. 244 Vezi Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p.299 și 314. 245 Eugen Coșeriu, Introducere
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
af Lexicography, Praha, 1971, p. 36-37. 241 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 62. 242 Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 291. 243 Vezi Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 101. 244 Vezi Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p.299 și 314. 245 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 69. 246 Filozoful german Wilhelm D i l t h e y a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 291. 243 Vezi Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 101. 244 Vezi Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p.299 și 314. 245 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 69. 246 Filozoful german Wilhelm D i l t h e y a conceput în acest mod integralitatea conștiinței (vezi Manfred Riedel, Comprehensiune sau comunicare ? Despre teoria și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p. 291. 243 Vezi Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 101. 244 Vezi Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p.299 și 314. 245 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 69. 246 Filozoful german Wilhelm D i l t h e y a conceput în acest mod integralitatea conștiinței (vezi Manfred Riedel, Comprehensiune sau comunicare ? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 96). 247 Henri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
convingeri și atitudini pot fi sincere sau bazate pe anumite interese. Astfel, interese politice și materiale au putut genera idei precum cele despre existența "limbii moldovenești" sau despre relevanța latină a lui â și sunt. 252 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 69-70. 253 Vezi Jean Fourastié, Comment mon cerveau s'informe, Editions Robert Laffont, Paris, 1974 (în special eseul L'r de Garches et l'i de milk, p. 21-24). 254 Louis Hjelmslev, Le langage, p. 71 și p. 153
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1969, p. 97-107. 267 G. Ivănescu, Istoria limbii române, p. 13-14 ; id. Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologica", II (1972), p. 5-26. 268 Noam Chomsky, Cunoașterea limbii, p. 28. 269 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 92. 270 Ibidem, p. 90. 271 În numele tradiției se pot infiltra și interese social-politice în aprecierea faptelor de limbă, așa cum s-a întîmplat în cazul cacografiei cu â și cu sunt sau în cazul așa-zisei "limbi moldovenești
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
271 În numele tradiției se pot infiltra și interese social-politice în aprecierea faptelor de limbă, așa cum s-a întîmplat în cazul cacografiei cu â și cu sunt sau în cazul așa-zisei "limbi moldovenești". 272 Vezi Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 49-50. 273 Fenomenul este relevant în cazul limbii ebraice, refăcute în epoca actuală pentru a reuni (pe un teritoriu comun) pe evreii din diferite zone ale lumii. 274 Vezi Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura Științifică, București, 1974
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Regulile metodei sociologice, Editura Științifică, București, 1974, p. 57-67. 275 Vezi în acest sens Herbert Landar, Language and culture, Oxford University Press, Oxford, 1966, unde se fac analize ample ale modelelor comportamentale din perspectiva sensului cuvintelor. 276 Vezi Mariana Neț, Lingvistică generală. Semiotică. Mentalități, O perspectivă de filosofie a limbajului, Institutul european, Iași, 2005, p. 61. 277 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 58-59. 278 Theodor Capidan, Limbă și cultură, Fundația regală pentru cultură și artă, București, 1943. 279 Georges
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Oxford, 1966, unde se fac analize ample ale modelelor comportamentale din perspectiva sensului cuvintelor. 276 Vezi Mariana Neț, Lingvistică generală. Semiotică. Mentalități, O perspectivă de filosofie a limbajului, Institutul european, Iași, 2005, p. 61. 277 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 58-59. 278 Theodor Capidan, Limbă și cultură, Fundația regală pentru cultură și artă, București, 1943. 279 Georges Matoré, La méthode en lexicologie. Domaine français, Didier, Paris, 1953. 280 Raymond Williams, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books Ltd, Harmondsworth, Middlesex
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Language and Mind, Harcourt, Brace & World, Inc., New York, 1968. 288 Vezi Eugen Coșeriu, Modele logice și nivele de analiză lingvistică, p. 42. 289 Ibidem, p. 39. 290 Ernst Cassirer, Eseu despre om, p. 173. 291 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 51. 292 Logicism și antilogicism în gramatică, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 243-245. 293 Gh. Enescu, Teoria sistemelor logice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p 199. 294 Vezi Lucia Wald op. cit., p. 154-155. 295
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și nivele de analiză lingvistică, p. 42. 289 Ibidem, p. 39. 290 Ernst Cassirer, Eseu despre om, p. 173. 291 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 51. 292 Logicism și antilogicism în gramatică, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 243-245. 293 Gh. Enescu, Teoria sistemelor logice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p 199. 294 Vezi Lucia Wald op. cit., p. 154-155. 295 Ibidem, p. 177. 296 Vezi notele lui Tulio de Mauro la Ferdinand de Saussure, op. cit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p. 195. 297 G. Ivănescu, Istoria limbii române, p. 10,13,184,478-479 (în acest ultim loc se amintește și opinia lui Gr. Scorpan în această problemă). 298 Ibidem, p. 9-10. 299 Ibidem, p. 479. 300 John Lyons, Introducere în lingvistica teoretică, Editura Științifică, București, 1996, p. 493. Eugen Coșeriu a tratat această problemă în studiul despre Solidaritățile lexicale, pornind de la lucrările lui W. Porzig. 301 Introdución al estudio estructural de lexico, în Eugenio Coseriu, Principios de semántica estructural, p. 102
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al estudio estructural de lexico, în Eugenio Coseriu, Principios de semántica estructural, p. 102. 302 Vezi Significado y designación a la luz de la semántica estructural, în Eugenio Coseriu, Principios de semántica estructural, p. 202. 303 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 128-132. 304 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 13. 305 Georg Lukács, op. cit., p.308. 306 Dumitru Drăghicescu, Ontologia umană, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 262. 307 Hans-Georg Gadamer, Vérité et méthode. Les grandes lignes
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiind "superioare" celor ce țin de norma istorică a limbii. 311 Vezi Gilbert Hottois, L'Inflation du langage dans la philosophie contemporaine. Causes, formes et limites, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1979, p. 103. 312 Vezi pentru aceasta Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992, p. 11-22, 62-93. 313 Vezi în acest sens Eugene A. Nida, Componential Analysis of Meaning. An Introduction to semantic Structures, Mouton, The Hague Paris, 1975, p. 64. 314 Vezi și Alexandru Surdu, Actualitatea relației
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sistemul, a considerat că reprezintă forma absolută a filozofiei. 355 Este improprie, de aceea, folosirea lui termen ca sinonim pentru cuvînt, așa cum se întîmplă deseori, fiindcă termenii reprezintă numai o anumită specie de cuvinte. 356 Vezi, Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000, p. 36-37. Husserl a continuat aici, desigur, o idee ce se găsește în opera lui Hegel (Știința logicii, p. 18-19). 357 Vezi, Edmund Husserl, Scrieri filosofice alese, Editura Academiei, București, 1993, p. 36-37. 358 Principiul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofia limbii române". Metoda folosită în aceste lucrări și rezultatele lor nu le conferă însă statutul de lucrări veritabile de filozofia limbii. 373 Traian Herseni, op. cit., p. 40 ș.u. 374 Vezi Mariana Neț, op. cit., p. 14. 375 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica integrală, p. 105-108. 376 Vezi Paul Miclău, Semiotica lingvistică, Editura Facla, Tmișoara, 1977, p. 187-276. 377 Vezi în acest sens G. Ivănescu, Formarea cuvintelor în limba română, în "Limba română", XIV (1965), nr. 1, p. 31-37. 378 Spațiul mioritic, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ai teoriilor despre limbaj și limbă, unii nu și-au putut înfrîna pornirile semidocte (Vezi, d.ex., editorialul Pentru filosofia limbajului, în "Secolul XX", nr. 325-326-327/1988, p. 6-8). Aceeași impietate față de limbă este manifestată și în traducerea unor lucrări de lingvistică (vezi Fragmente lingvistice de Wilhelm von Humboldt, publicate în aceeași revistă la p. 161-164). Din aceeași pornire semidoctă a rezultat și scrierea filosofie în loc de filozofie. Nici fețele bisericești nu s-au putut înfrîna de la pornirile semidocte, scriind Iisus în loc de Isus
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deși diferențele transpar mereu). Frecvent, ne raportăm cu această identitate la ceilalți care ciocănesc la ușile UE sau NATO și provin din alte blocuri politice, economice și culturale. Interesant este că, totuși, în interiorul UE, continuăm să ne afirmăm identitatea etno lingvistică. Să ne uităm pentru o clipă cu atenție la identitatea noastră și vom observa că aceasta nu se exprimă unitar. Suntem prinși ca într-o menghină de aspirații contradictorii, derivate din cele două trăsături definitorii: limba latină și credința ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pildă, cuvântul soare nu derivă din latinescul sole, ci din forma sanscritică surya. Nimic nu ne împiedică să acceptăm că este posibil ca idiomurile traco ilire să fi avut o forma similară, mai ales că proveneau, asemenea sanscritei, din categoria lingvistică satem. Așadar, dacă ar fi să urmăm firul logicii enunțate, latina nu a făcut decât să modifice forma cuvântului soare într-una cât mai apropiată ca pronunțare de sole. Formarea limbii noastre ar fi putut cunoaște un proces masiv de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sînt Însă corect interpretate În contextul lor istoric, toate aceste teorii dovedesc similarități izbitoare. Astăzi le numim cognitive 7; savanții, scriitorii și artiștii ruși care au inițiat la Începutul anilor ’20 o Întreagă mișcare ce a dat roade În domeniul lingvisticii și al teoriei literare le numeau formalism; sînt mai cunoscute În versiunea franceză, care s-a răspîndit sub numele de „structuralism”. Indiferent cît de divergente sînt În aparență premisele lor, toate aceste metode cognitive au ceva În comun: ele recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]