KorAP: Find »[drukola/base=lisă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...104 >

2,579 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

Francine pusese ochii pe un șal cu pene roz. — Nu. Ea l-a pus oricum pe ea și s-a admirat în oglinda mare, îmbrăcată în pantaloni înflorați și un tricou galben. Nu ar trebui să fii la școală? întrebă Lisa abia vorbind. Nu, râse Francine, dând din șolduri. E duminică. Dumnezeule, se gândi Lisa, minunându-se. Am pierdut șirul timpului. —Și chiar dacă nu era duminică, dacă nu voiam să merg la școală, nu mă duceam, se lăudă Francine. Dar în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Am pierdut șirul timpului. —Și chiar dacă nu era duminică, dacă nu voiam să merg la școală, nu mă duceam, se lăudă Francine. Dar în felul ăsta nu vei primi o educație și, mai târziu, nu vei găsi o slujbă bună. Lisei nu îi păsa dacă Francine primea sau nu o educație bună, ci voia doar să o enerveze pentru ca ea să plece. Nu am nevoie de educație. Voi fi într-o formație de fete și mama spune că alea sunt proaste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Voi fi într-o formație de fete și mama spune că alea sunt proaste făcute grămadă toate. Uite! Vrei să îți arăt numărul meu de dans? — Nu. Cară-te și lasă-mă-n pace. —Ai un casetofon? Francine ignora ostilitatea Lisei. —Nu? Bine, o să îngân. Bun, trebuie să îți imaginezi că eu sunt în mijloc și că sunt două fete într-o parte a mea și două de cealaltă parte. Stai așa. Francine și-a ridicat tricoul și l-a transformat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
două fete într-o parte a mea și două de cealaltă parte. Stai așa. Francine și-a ridicat tricoul și l-a transformat într-o bustieră, dezvăluindu-și burtica de copil. Ce e semnul ăla auriu de pe burta ta? întrebă Lisa, interesată, în ciuda oricărui lucru. —Cercelul meu din buric, spuse Francine defensivă. —Ba nu e asta. Ascultă, a trebuit să îl desenez, insistă Francine. Mama spune că pot avea unul adevărat când împlinesc treisprezece ani - deși voi muri până atunci, adăugă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
și a numărat invers, apoi a lansat numărul. Cotul drept flutură de două ori, urmat de cotul stâng. Apoi două țopăituri pe piciorul drept, două pe piciorul stâng, o lovitură puternică peste fesa ei plinuță și s-a întors către Lisa. Cântând, a început să își miște șoldurile, coborând din ce în ce mai mult, din ce în ce mai aproape de podea. Nici o dansatoare exotică nu ar fi fost mai explicită. S-a ondulat înapoi la înălțimea normală, apoi a făcut o săritură anormală în față, cu o figură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
înapoi la înălțimea normală, apoi a făcut o săritură anormală în față, cu o figură concentrată și zâmbitoare. Asta e cea mai tare parte, promise ea. Cu brațele întinse pe cât era posibil, a dat din pieptul lipsit de sâni pentru Lisa. —Taraaam! A încheiat printr-o tentativă de a face șpagatul, dar nu a ajuns nici pe departe aproape de podea. —Uimitor! realiză Lisa. Chiar așa și fusese. —Mulțumesc! spuse Francine, fără respirație și roșie de plăcere. Bineînțeles că voi și cânta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
tare parte, promise ea. Cu brațele întinse pe cât era posibil, a dat din pieptul lipsit de sâni pentru Lisa. —Taraaam! A încheiat printr-o tentativă de a face șpagatul, dar nu a ajuns nici pe departe aproape de podea. —Uimitor! realiză Lisa. Chiar așa și fusese. —Mulțumesc! spuse Francine, fără respirație și roșie de plăcere. Bineînțeles că voi și cânta. Eu voi fi solista principală. Te plătesc mai mult pentru asta. Și tot eu voi scrie cântecele. Te plătesc chiar și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
fusese. —Mulțumesc! spuse Francine, fără respirație și roșie de plăcere. Bineînțeles că voi și cânta. Eu voi fi solista principală. Te plătesc mai mult pentru asta. Și tot eu voi scrie cântecele. Te plătesc chiar și mai mult pentru asta. Lisa dădu din cap la ideea ei. —Și marketing. Tot eu mă voi ocupa și de asta, promise Francine. Acolo sunt banii adevărați, spuse ea, privind-o fix pe Lisa. Cum mai e gripa acum? Te simți mai bine? Nu. Pleacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
voi scrie cântecele. Te plătesc chiar și mai mult pentru asta. Lisa dădu din cap la ideea ei. —Și marketing. Tot eu mă voi ocupa și de asta, promise Francine. Acolo sunt banii adevărați, spuse ea, privind-o fix pe Lisa. Cum mai e gripa acum? Te simți mai bine? Nu. Pleacă. — Mănânci KitKat-ul ăla? —Nu. Pot să îl iau eu? Abia când nu s-a putut da jos din pat pentru a merge la muncă luni dimineața, Lisa și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pe Lisa. Cum mai e gripa acum? Te simți mai bine? Nu. Pleacă. — Mănânci KitKat-ul ăla? —Nu. Pot să îl iau eu? Abia când nu s-a putut da jos din pat pentru a merge la muncă luni dimineața, Lisa și-a dat seama că o lua razna. În afară de zilele de vineri în care pleca mai devreme, nu își putea aminti când mai lipsise de la serviciu. Lipsise vreodată? Se dusese când avea dureri menstruale, când era răcită, mahmură, când nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
nou cât de multă nevoie are de un avocat, cât de desprinsă de realitate era. A scanat paginile rigide, încercând să le înțeleagă, și primul lucru care a căpătat sens a fost acela că Oliver intentase divorț pe motivul că Lisa avea un „comportament irațional“. Cuvintele săreau din pagină și o înțepau. Ea nu suporta să fie acuzată că ar fi greșit cu ceva. Își doreau lucruri diferite. Afurisitul pământului! Ar fi putut să găsească și ea câteva acuzații de comportament

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
unul dintre acei băieței iubăreți de pe stradă, cel cu vocea foarte puternică. —ȘTIU că ești acolo. A sosit un buchet MARE de flori pentru tine, îl vrei? Nu, strigă Lisa încet. —CE? — Nu. — Nu te aud, ai spus da? Furioasă, Lisa s-a dat jos din pat. Pentru numele lui Dumnezeu! Toată viața fusese puternică. Nu cedase niciodată sindromului premenstrual sau altor chestii de genul acesta. Și singura dată când luase hotărârea să aibă o cădere nervoasă, oamenii o tot întrerupeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
care păreau venite de pe altă planetă. De la cine erau? Mâinile îi tremurau în timp ce desfăcea plicul. Oare erau de la Oliver? Erau de la Jack. Tot ce scria în bilet era: „Te considerăm minunată. Te rugăm, întoarce-te la muncă“. Dar, din instinct, Lisa și-a dat seama că era vorba de o scuză. Jack știa că ea pusese ochii pe el, dar el nu era interesat. El știa că ea știe. Și ea știa că el știa că ea știe și dintr-odată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
nevoie să adune energie și din vârfurile degetelor de la picioare. —Mă ajuți să-mi pun asta în PĂR? A scos un pachet din pantaloni. Era Sun-in. Nu-mi spune că vrei să faci parte dintr-o formație de băieți, spuse Lisa. Fața lui Beck era lipsită de orice expresie în timp ce-și căuta cuvintele. Până la urmă, s-a hotărât: —Vrei să taci DRACU’? exclamă el. Voi face figurație pentru Man U. —Și ai nevoie de șuvițe blonde? — Păi?! râse el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
nu te spun nici eu pe tine. Ea s-a sprijinit de perete și s-a gândit să urle, dar în schimb și-a acceptat în tăcere soarta. Beck a plecat peste o oră cu părul pe jumătate blond. —Mulțumesc Lisa, ești COOL. După plecarea lui, ea s-a așezat la masa din bucătărie pentru a fuma. Îi era frig și își dorea să pună ceva pe ea, dar, de fiecare dată când stingea o țigară, aprindea alta. În tăcerea camerei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
atunci, dar acum nu mai sunt, înțelegi ce vreau să spun? Dar așa sunt regulile. Nu suntem separați de doi ani și nu adulterul a fost motivul pentru care ne-am despărțit, așa că trebuie să dăm un motiv la tribunal. Lisa nu era tocmai pregătită să vorbească. Aștepta ca furtuna de lacrimi care o invada să treacă. Dacă și-ar fi deschis gura acum, ar fi ieșit cu totul. —Lisa, insistă el îngrijorat. — Eu..., reuși ea să spună. —Heeei, spuse el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-te așa: putem să mai scurtăm din cheltuielile cu avocații, dacă rezolvăm problemele - cum ar fi cea cu apartamentul - față-n față. Ai idee cât de mult costă de fiecare dată când avocatul meu scrie o scrisoare avocatului tău? Mult, Lisa, îți spun eu. Haide, iubita, insistă el. Putem face asta complet amiabil. Față-n față. Mano a mano. Hombre a hombre, continua el, când observă că ea nu reacționează. —Bine, reuși ea să spună aproape râzând. — Da? Pe bune? Când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
putut întoarce-n pat, dar, în schimb, s-a decis să-l sune pe Jack. —Mulțumesc pentru flori. Nu ai pentru ce, voiam doar să spunem... să spun... că te respect foarte mult și că... —Jack, îți accept scuzele, interveni Lisa. Păi, despre ce vorbe... Apoi Jack se opri și oftă. —Bine, mulțumesc. Și ce se mai întâmplă pe acolo? spuse ea, aproape reușind să pară interesată. Jack deveni ceva mai jovial. Multe lucruri interesante, de fapt. Revista a intrat la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
la cap. Spune că vrea să-l trimită pe Bernard la un salon de frumusețe, doar ca să vadă dacă îl poate face să plângă. —Vin într-o oră. În drum spre baie, unde urma să facă un duș foarte necesar, Lisa a trecut pe lângă dormitorul ei și a fost șocată de halul în care arăta camera. Oare unde i-o fi fost mintea? Ea pur și simplu nu era genul de om care ceda. Altora li se întâmpla, iar ea le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
și a fost șocată de halul în care arăta camera. Oare unde i-o fi fost mintea? Ea pur și simplu nu era genul de om care ceda. Altora li se întâmpla, iar ea le ura succes. Dar nu și Lisei - fie că-i plăcea, fie că nu, era o supraviețuitoare. Nu că nu s-ar fi simțit epuizată și tristă. Se simțea. Dar căderile nervoase erau ca lentilele de contact colorate - funcționau pentru alții, dar ei nu i se potriveau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ar fi fost atât de catatonică, s-ar fi cutremurat de frică. Așa se simțea mama. Și abia atunci a făcut conexiunea șocantă. La naiba, cred că am o cădere nervoasă. Cu sau fără flori, când a ajuns la muncă, Lisa nu a putut să nu simtă ură la vederea lui, gândindu-se la felul în care o respinsese. —Cum te simți? întrebă el vesel. —Bine, spuse ea, afectată. Ne-a fost dor de tine. Ochii lui erau blânzi, dar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
așa că starea ei s-a evaporat. Se purta copilăros. — Vrei să te uiți peste articolul meu despre îngrijirea pielii? I-a întins un print, conform căruia produsele Aveda erau „drăguțe“, produsele Kiehl erau „drăguțe“ și produsele Issey Miyake erau „drăguțe“. Lisa puse hârtia înapoi pe birou și, după ce îi făcu cu ochiul, îi spuse: —Mai bine ține-te de meseria pe care o faci acum. Probabil că fuseseră foarte disperați, dacă ajunsese Jack să scrie articole. —Ashling încă nu a venit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
arate absolut spectaculos - trebuia să cumpere cele mai fabuloase haine și să meargă la coafor. Și unghiile. Și picioarele. Nu va mânca nimic, bineînțeles, astfel încât să poată mânca normal când este cu el. —Este Sunday Times, flutură Trix telefonul către Lisa. Vor să știe ce culoare au chiloții pe care îi porți. —Albi, spuse Lisa absentă, și Kelvin aproape că avu orgasm. Glumeam, spuse Trix. Vor doar să întrebe câte ceva despre... Dar Lisa nu asculta. Vorbea la telefon cu biroul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
coafor. Și unghiile. Și picioarele. Nu va mânca nimic, bineînțeles, astfel încât să poată mânca normal când este cu el. —Este Sunday Times, flutură Trix telefonul către Lisa. Vor să știe ce culoare au chiloții pe care îi porți. —Albi, spuse Lisa absentă, și Kelvin aproape că avu orgasm. Glumeam, spuse Trix. Vor doar să întrebe câte ceva despre... Dar Lisa nu asculta. Vorbea la telefon cu biroul de presă al DKNY din Londra. —Vrem să facem un material pentru ediția noastră de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
el. —Este Sunday Times, flutură Trix telefonul către Lisa. Vor să știe ce culoare au chiloții pe care îi porți. —Albi, spuse Lisa absentă, și Kelvin aproape că avu orgasm. Glumeam, spuse Trix. Vor doar să întrebe câte ceva despre... Dar Lisa nu asculta. Vorbea la telefon cu biroul de presă al DKNY din Londra. —Vrem să facem un material pentru ediția noastră de Crăciun, dar avem nevoie de haine până vineri. —Lisa, putem discuta despre înlocuitorul lui Mercedes? întrebă Jack. Faptul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]