1,837 matches
-
doar modele, așa cum elevul plastician se uită la reproducerea Monalisei, dar pentru el, viitorul poet sau prozator, nu există un penel, mânuit cu ajutorul unui maestru, pentru a face ceva asemănător. Tot în legătură cu modele posibile și eficiența acestora la plasticieni și literați, mai remarcăm faptul că, în cazul celor dintâi, copierea operelor vechilor maeștri le poate ascuți îndemânarea pentru crearea operelor proprii originale, pe când imitarea unor modele literare deformează deplin priceperea creatorului și îl împiedică, în loc să l ajute, să scrie în consonanță
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în domeniul istoriei literare deschise, adică mai largi decât cercurile strâmte ale sesiunilor științifice ori revistele de specialitate, adică acea istorie literară care creează eveniment de presă și, în domeniul istoriei propriu zise, creează și întreține imaginea literaturii și a literaților, mai ales a clasicilor. Dânsul nu este, însă, istoric și, mai ales, nu consultă cu scop bibliografiile. Cât despre d-na Ileana Ene, a fost impresionată, desigur, de textul ca text și n-a așteptat să-i cadă la mână
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Chiar aduce asemenea lămuriri în câteva zone pe care le voi aminti la momentul potrivit. Până la eventualele elogii, însă, trebuie să parcurg nisipul fierbinte al unor interpretări care nu-mi dau liniște. Prea mult foc, prea subțiri încălțările noastre de literați, scriitori, pentru dinții resentimentari ai caniculei ce cade torențial din sferele înalte ale Instituțiilor lui Justinian, vizitate de către autor, pe domeniul istoriei literare. Mă refer, așadar, la zone mai umede, unde omenescul pare, totuși, îngăduit. Găsesc, în fine aici, și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sunt 44 ani de atunci. Casa de sănătate a Profesorului Dr. Șuțu din strada Plantelor, de când se prinse de veste că marele maestru Eminescu e adăpostit și îngrijit acolo, ajunsese un loc de pelerinaj, mai cu seamă pentru ziariști și literați. L-am văzut, cu vreo 3-4 zile înainte de a muri. L-am găsit în curtea Institutului, între mai mulți bolnavi. Ședea pe o bancă de grădină, la umbră, într-un colț retras, fără să se amestece în forfoteala sgomotoasă a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
orele 4 după amiaza, din cauza marei și sufocantei arșițe, ce se lăsase asupra orașului. Cheltuielile le-a suportat ministerul instrucțiunii publice, după stăruința fostului secretar general Profesorul Ștefan C. Mihăilescu, bun prieten și mare admirator al defunctului. Lume multă intelectuală: literați, ziariști, advocați, medici, artiști dramatici, pictori, sculptori și studenți. Venise și Lascăr Catargiu, care, ca barbat politic, se simțea obligat, să-i aducă, prin prezența sa, un pios omagiu, aceluia, care, cu un osebit talent, a susținut, ca prim redactor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
stimulat să trimită o contribuție la Felix Farley's Bristol Journal, în care relata povestea inaugurării vechiului pod, pretinzînd că extrăsese informația dintr-un document străvechi. Firește, prin vîlva creată în jurul acestui articol, băiatul a reușit să atragă atenția cîtorva literați din Bristol, uimiți de conținutul relatării, fapt prin care a cîștigat ceva încredere în sine. Fiind întrebat despre originea documentului, a răspuns că fusese descoperit de tatăl său în arhiva bisericii St. Mary Redcliffe (Richmond 1888: 10). Titlul complet al
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Jean de Mourta, Protosinghelul Agafton Otmenedec, L. Rose, D. R. Siobert, I. Tornaghi. În 1912 este primit în Societatea Scriitorilor din România. Convertit la catolicism, o perioadă conduce Comitetul Presei Catolice din România. În paralel cu activitatea de gazetar și literat, se remarcă și ca om politic, fiind ales de două ori senator. Cărțile de literatură ale lui T., puține la număr în comparație cu cele dedicate religiei sau politicii, au o consistență fragilă, reușitele artistice fiind secvențiale și ocazionale. Textele de proză
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
săptămânal, de la 3 noiembrie 1890 până la 16 februarie 1891, la 20 octombrie 1891 și între 5 și 24 septembrie 1892. Redactor al gazetei - pe care a ilustrat-o cu desene și caricaturi, între alții, C. Jiquidi - a fost ziaristul și literatul C. B. Stamatin-Nazone. Au colaborat cu articole, versuri și proză satirică, având ca adresă tronul și a guvernările conservatoare, Gr. G. Tocilescu, Th. D. Speranția, N. G. Rădulescu-Niger, D. Teleor (sub semnătura Camil), Gh. Adamescu (semna Satana), G. Ranetti. R.
TOCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290203_a_291532]
-
1986; Charles Baudelaire, Pictorul vieții moderne și alte curiozități, îngr. și pref. trad., București, 1992; Claude Simon, Lecții de cuvinte și lucruri, postfața trad., București, 1992; Jean Echenoz, Lac, București, 1992. Repere bibliografice: Adina Dinițoiu : Radu Toma - două cărți pentru literați, OC, 2001, 47; Alexandru Matei, „Am impresia că în România nu există încă discuții care să menajeze ideea de argument rațional” (interviu cu Radu Toma), „Deci”, 2003, 6. Îl. M.
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
Capitala; în 1900 neagă în public, la Ateneu, o afirmație pe care totuși mai înainte, o făcuse („Nu, mă, în România nu trebuie să fii om de litere! Eu dacă aș avea 12 copii nu i-aș face pe nici unul literat, dar i-aș face pe toți oameni politici. Numai asta produce!“54) etc., pentru ca, abia la sfârșitul volumului al IV-lea din Bucureștii de altădată, într-un portret din seria „Opt oameni“ să recunoască faptul că „un sentiment de ostilitate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după preluarea în ianuarie 1877 a conducerii acestuia de către Titu Maiorescu - și după aceea. 57. Revista contimporană, continuatoare a revistei Tranzacțiuni literare și științifice (1872- 1873), a apărut la București între anii 1873 și 1876, sub conducerea unui grup de literați și publiciști: P. Grădișteanu, V.A. Urechia, Anghel Demetriescu, D.Aug. Laurian, Șt.C. Michăilescu. A intrat în polemică violentă cu Convorbiri literare, mai ales după apariția în revista ieșeană a articolului lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în „Revista contimporană“. Studiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rhona a fost o foarte frumoasă dănțuitoare, de ea s-a amorezat Ion I.H. Heliade Rădulescu făcând excese până ce a căzut în demență. Pentru dânsa a scris o poezie, ce a stârnit multă curiozitate atunci, poezie în care declinul marelui literat era foarte accentuat. Această poezie începea cu versul: „Esci bellă Seraphito, belissimă-ntre toate“. Etc. etc.83 sala ateneului Societatea Filarmonică Română Anul allu II-lea Duminică la 18 Aprilie 1871 5-lea Concertu Symphonicu 104 bucureștii de altădată 82. Afiș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
articole elogioase și recunoscătoare acelui care a ajutat mult România și i-a fost întotdeauna protector în vremile cele mai grele. În luna ianuarie se constituie un comitet care să strângă fondurile și să lucreze pentru ridicarea unui monument marelui literat I.I.Heliade Rădulescu. Acest comitet e compus din: Dimitrie Ghica, președinte, Mihail Kogăl niceanu, Theodor Aman, Al. Odobescu, B.P. Hasdeu, V.A. Urechiă, P.S. Aurelian, Șt. Ioanide, C. Boerescu, G.Gr. Cantacuzino. După ce comitetul hotărăște inscripțiile ce vor figura pe piedestal
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștii de altădată 24. Anunț reprodus din: TRC., an. XII, nr. 1165, 28 noiembrie 1874, p. 3. Se juca Norma, operă în 3 acte de Bellini. 25. „Revista locală în 7 tablouri“ Cer cuvântul fusese scrisă de un grup de literați din cercul Revistei contimporane: Petre Grădișteanu, Nicolae Țincu, M. Zamphirescu, Oscar Eliat, Ciru Oeconomu, Al. Lara; era inspirată de evenimente la ordinea zilei (printre care, de pildă, amânarea de neînțeles a inaugurării statuii lui Mihai Viteazul), slujind, totodată, campaniei de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
atacul asupra redutei Grivița II, din 7/19 octombrie 1877; deși au ajuns până în șanțul de lângă redută, ostașii La începutul lunii noiembrie moare Ulysse de Marsillac, profesor de limba franceză la Facultatea de litere din București. Marsillac era un distins literat și publicist, el făcea să apară ziarul săptămânal Le Journal de Bucarest.159 Fostul circ Suhr este transformat în sală de teatru, reprezentațiile încep cu spectacole variate, tombolă etc. La Teatrul Național se reprezintă pentru întâia oară, la 8 noiembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din oale trecute prin alte guri. Și cu toate acestea la masă pe iarbă verde oalele treceau din mână în mână și din gură în gură. Iată pocniturile. La Moși, în grădina Heliade, același lucru. Grădina Heliade era proprietatea marelui literat Ion Heliade-Rădulescu, iar astăzi este tot în posesia moștenitorilor. Dar Moșii de pe atunci nu sunt deloc Moșii de astăzi. Astăzi sunt numai un târg comercial, pe când atunci erau o instituție tradițională legată de datini de demult. Noi, liceanii sau studenții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Văcărescu 10. Bonifaciu scrisese ceva atingător la Domnitor și, conform moravurilor de atunci, e chemat la poliție. Se vede că prefectul a fost cam categoric în sfaturile ce i-a dat ca să se astâmpere, căci ieșind din cabinetul acestuia, tânărul literat a publicat o scrisoare de protest într-un ziar liberal în care se citea următoarea frază: „Domnul prefect mi-a spus că m-a chemat la domnia-sa nu în calitate de prefect al poliției, ci numai ca un prieten al familiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stradelor Câmpineanu și Sf. Ionică o băcănie foarte cercetată, băcănia Sălcianu. Acest teatru este dirijat de cântărețul la modă, popularul I.D. Ionescu. I.D. Ionescu a cunoscut și celebritatea și averea. Cupletele lui scrise de Pantazi Ghica, avocatul Ion Moșoiu, tatăl literatului Alfred Moșoiu și alții erau în toate gurile. Pe vremea aceea, precum am mai spus-o în acest scurt istoric, exista cântărețul actualității, ceea ce ne lipsește astăzi. Nici unul dintre interpreții noștri de talent nu s au gândit să suprime această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a exista a unei asemenea mărfi care sfidează produsele așa-zișilor consacrați. În sfîrșit, „scriitoare naivă”, dar femeie planturoasă, „bronetă”, Domnica Gîrneață a putut face, ca ghicitoare experimentată, și o vrajă ca să-l aducă!... A prins, mai ales printre literați, sensibili la metaforă (Octavian Voicu a și citat-o deja în vreo trei ocazii) afirmația lui Carl Sagan, vestitul exobiolog de la Cornell University (SUA), că „sîntem pulbere de stele”. Pentru înțelegerea corectă a acestei formule captivante, ar trebui, cred, combinat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trebuie să faci vreo cerere: trimiți prin mandat poștal costul abonamentului pe un an, de lei 40 și primești revista. Bine Înțeles, pe mandatul poștal se indică adresa exactă și numele instituției care face abonamentul. Vă adresați direct Muzeului de Literat(ură) Rom(ână), str. Fundației nr. 4, București, sect. 1 (D-na Bordescu Elena). Vă poate trimite și din urmă, adică toate numerele pe anul 1971, cu excepția numărului 1 - din anul 1970 -, pe care nu-l mai au. În privința altor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că D-na Pursch a fost nepoata D-lui Ciurea, iar eu prietenă cu Florica. Nu mai știu nimic despre această familie - Îmi pare rău, mai cu seamă că nu știu ce am 111 Poeta și violonista Doina Pursch, fiica dirijorului și literatului Oscar Pursch. Căsătorită Ionescu. Au locuit la Început de veac În Fălticeni. 592 făcut cu un volum de poezii scrise de ea, cu dedicație mie, pe care v-aș fi trimes-o Dvs. pentru Muzeu. Probabil am Împrumutat-o cuiva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a se Împlini un joc al sorții. Uitați ce scrie Sextil Pușcariu: 692 „Când am Început să public poeziile lui Lucian Blaga, cu un articol introductiv, Rotică (redactor la Glasul Bucovinei) a fost primul care a recunoscut talentul necunoscutului poet. Literatul Glasului e Rotică. Articolele lui sunt scrise cu vervă”. Memorii, pag. 350. Profesorul care a ales să-mi dea această carte, era mânat de ceva mai presus de noi. Am cam terminat cu materialul pentru interviu. N-am răspuns, am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-mi luați În nume de rău și nici să nu socotiți prea mare Îndrăzneala mea de a Vă da sugestii. Vă rog de asemenea eu să-mi scuzați această prea lungă scrisoare, poate prea obositoare. știți Dstră, așa suntem noi literații, vorbă-lungă! Doresc Însă să rețineți bucuria și plăcerea mea de a colabora cu Dstră la realizarea unui lucru frumos și util. Așteptând răspunsul Dstră, Vă rog să primiți asigurarea deosebitei mele stime. Maria-Luiza Ungureanu 712 Aceste „Documente și mărturii” aveau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acest dublu joc al ipocriziei contribuie prin înseși faptul că existăm în acest mod degradat la ruinarea spirituală a neamului? Nu cred că domnul rector Ion Vlad a conceput această listă de învinuiri: se știe doar că domnia sa este un literat fin care nu poate gândi astfel. Totuși, domnul Vlad a fost cel care a trebuit să dea citire acelei liste de acuzații impuse, cu siguranță, din afară. Mă întreb dacă nu ar fi putut să fie și altfel, dacă nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mama Cellei că MRP telefonase (eu nu aveam la vremea aceea telefon, unde locuiam) să mă invite la premiera de la Brăila a piesei sale Asta-i ciudat. Avea să fie, din nou, o Împrejurare „tipică” MRP. Participa boema pestriță a literaților, curtezanelor, militanților de toate culorile, informatorilor vizibili sau nu. Amical bâlci al deșertăciunilor. Acolo aveam să-l cunosc, Însă, pe Radu Petrescu și să mă bucur astfel În anii următori de benefica sa amiciție cărturărească. Încă mai surprins decât de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]