3,184 matches
-
reconcilierii, deja stabilite la Conciliul din Trento: căința, mărturisirea, pocăința și dezlegarea. Alături de aceste sublinieri pastorale inițiale, atenția actuală a Bisericii asupra sacramentului reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică și personală. Ele sunt rodul reflecțiilor istorice și contemporane, inspirând posibilitatea prin care credinciosul se poate bucura mai mult de roadele celebrării reconcilierii sacramentale. 3.1.1 Dimensiunea pascală Această dimensiune se construiește pe premisa că fiecare sacrament este o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii nu obține iertarea doar pentru sine însuși, ci pentru întreaga Biserică. Aceasta demonstrează că oamenii sunt atât de uniți între ei, încât păcatul unuia dăunează celorlalți, așa cum și sfințenia unuia devine o binefacere pentru ceilalți. 3.1.4 Dimensiunea liturgică Dimensiunea liturgică este specifică fiecărui sacrament. Iar pentru că are un aspect liturgic, sacramentul reconcilierii este și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
obține iertarea doar pentru sine însuși, ci pentru întreaga Biserică. Aceasta demonstrează că oamenii sunt atât de uniți între ei, încât păcatul unuia dăunează celorlalți, așa cum și sfințenia unuia devine o binefacere pentru ceilalți. 3.1.4 Dimensiunea liturgică Dimensiunea liturgică este specifică fiecărui sacrament. Iar pentru că are un aspect liturgic, sacramentul reconcilierii este și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există o exercitare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Aceasta demonstrează că oamenii sunt atât de uniți între ei, încât păcatul unuia dăunează celorlalți, așa cum și sfințenia unuia devine o binefacere pentru ceilalți. 3.1.4 Dimensiunea liturgică Dimensiunea liturgică este specifică fiecărui sacrament. Iar pentru că are un aspect liturgic, sacramentul reconcilierii este și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există o exercitare a preoției din ambele părți: a penitentului și a confesorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu face altceva decât să-și îndeplinească o slujire în folosul comunității ecleziale. Aceasta înseamnă că sacramentul este un act al întregii Bisericii, care se manifestă prin exercițiul preoției ierarhice. Aprofundarea dimensiunii liturgice a dat naștere unor discuții importante cu privire la legătura dintre formulă, credință și sacrament. S-a ajuns la concluzia că, în sacrament, gesturile credinței vin din partea penitentului, iar formula dezlegării vine ca răspuns divin la aceste acțiuni ale penitentului, pentru că, prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu doar credința penitentului singular, ci și a întregii Biserici. Reconcilierea se produce prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5 Dimensiunea personală Alături de aspectul eclezial, trinitar sau liturgic, penitentul trăiește în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii și o dimensiune intimă, personală, pentru că reconcilierea este o acțiune personală. El se găsește, până la urmă, în mod personal cu momentele sale proprii în celebrarea acestui sacrament. Pentru eficacitatea acestui sacrament, trăirile individuale ale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conștiința că se află înaintea lui Dumnezeu, cu care realizează un dialog profund, intim și personal. El nu „execută” un act psihologic de detensionare, sau o acțiune psihanalitică de „eliberare”, chiar dacă se întâmplă și acest lucru, ci celebrează un act liturgic, umil și sobru, dar solemn, pe care îl trăiește într-un raport unic și personal cu Dumnezeu. Procesul dialogic din timpul mărturisirii se realizează printr-un anume ritual. Este un moment plin de semnificație, pentru că viața sa suferă o transformare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu. Omul trăiește o devenire continuă, pentru că nevoia de împăcare este o dimensiune constantă a existenței sale, dimensiune ce se actualizează cel mai solemn în ființa sa prin întâlnirea cu Dumnezeu. Prin urmare, în sacramentul reconcilierii are loc o comunicare liturgică a omului cu Dumnezeu, dialogul având o anumită structură, parcurgând anumite etape și construindu-se pe baza unor criterii coerente. Celebrarea reconcilierii nu poate fi alcătuită doar de un simplu ritual exterior, ci trebuie să se realizeze printr-o profundă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
formulează cu privire la viața omului. În primul rând, confesorul se poate asigura, prin dialog, că penitentul este conștient de însuși actul sacramental pe care îl celebrează. Îl va ajuta, dacă este cazul, să conștientizeze valoarea unui astfel de moment, precum și aspectul liturgic al acestuia. Penitentul trebuie să privească reconcilierea ca pe un dar al lui Dumnezeu, iar penitența ca pe un gest al Bisericii și implicit al omului. Cine se gândește doar la ceea ce trebuie făcut pentru a evita păcatul de moarte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate denatura dialogul sacramental, este vestimentația neadecvată a confesorului și lipsa reverendei în momentul celebrării reconcilierii. Purtarea reverendei și a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă în mod decis, reamintind prin aceasta că, în celebrările liturgice, confesorul acționează în persoana lui Cristos. Acest aspect este și în favoarea penitentului, pentru că i se confirmă în mod nonverbal că el se află în fața unui slujitor al Bisericii, lucru ce îi inspiră o încredere mai mare în a-și mărturisi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mare de penitenți care participă la această celebrare; b) modul comunitar în care este celebrată prima parte a momentului, adică ritul inițial și proclamarea cuvântului lui Dumnezeu; c) posibilitatea prezenței mai multor preoți confesori, dintre care unul prezidează întreaga ceremonie liturgică, iar ceilalți sunt implicați doar în momentul mărturisirii individuale. Asemănarea apare abia în momentul mărturisirii păcatelor, când, din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un singur penitent, urmărindu-se în acest caz
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sa cu Dumnezeu, proces pe care structura Ritualului îl respectă. În acest itinerariu dialogic, în primul rând, are loc anunțul reconcilierii, care este făcut prin intermediul cuvântului lui Dumnezeu, cu care creștinul intră în contact în diferite moduri. Urmează apoi celebrarea liturgică propriu-zisă, în care Dumnezeu este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul căruia comunică cu omul, folosindu-se de cuvinte, de gesturi, de rituri și de simboluri consecvente cu Ritualul. În al treilea rând, acțiunea continuă prin practica penitenței, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul căruia comunică cu omul, folosindu-se de cuvinte, de gesturi, de rituri și de simboluri consecvente cu Ritualul. În al treilea rând, acțiunea continuă prin practica penitenței, care se concretizează în afara ambientului liturgic, adică în viața de zi cu zi. Structura acestor forme poate suferi și anumite adaptări, însă acestea trebuie făcute cu aprobarea celor competenți, în mod gradual, mai întâi a conferințelor episcopale, apoi a episcopului locului și, în ultimă instanță, a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor și penitent care este motivat de o bază teologică revelată și care se derulează potrivit unei structuri ecleziastice evidente. Același dialog se naște și datorită unei spiritualități pe care Biserica a aprofundat-o în timp și care, în ambient liturgic, se manifestă prin diferite celebrări și acte de cult. Fundamentată pe această spiritualitate, Biserica a construit un sistem de norme și principii morale care, pentru a fi menținute, sunt protejate și garantate de un anumit cod de legi bisericești. Nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
parte omul concret, cu propria sa personalitate, cu caracteristicile și posibilitățile sale psihice, structurate în mod unic și original. Atenți la aceste corelații, recunoaștem cinci aspecte care interferează în derularea procesului dialogic din cadrul reconcilierii sacramentale: 1) aspectul spiritual, 2) aspectul liturgic, 3) aspectul moral, 4) aspectul canonic, 5) aspectul psihologic. Aceste aspecte pot fi considerate atât cinci dimensiuni de referință ale sacramentului, cât și cinci puncte de vedere, prin intermediul cărora pot fi clarificate și diferite situații particulare în care s-ar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a sacramentului. Așa cum experiența pastorală o demonstrează, există situații care cer anumite adaptări sau derogări de la structura și de la ritualul deja stabilite, lucru care se întâmplă cu acordul autorității bisericești, care analizează sacramentul atât din punct de vedere spiritual și liturgic, cât și din punct de vedere moral și juridic, căutând soluționările corespunzătoare. Soluțiile găsite trebuie să fie mereu în favoarea sfințirii și mântuirii persoanei umane. Acest fapt face ca întreg sacramentul reconcilierii să fie destul de complex, atât cu perspective și viziuni
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
existențiale sunt. Analiza noastră își propune să abordeze anumite aspecte particulare ale dialogului dintre confesor și penitent, care sunt mai frecvent întâlnite în contextul eclezial actual, dorind să le privească din cele cinci puncte de vedere mai sus amintite: spiritual, liturgic, moral, canonic și psihologic. 5.1 Aspecte spirituale ale dialogului confesor - penitent Dialogul sacramental se naște, așa cum am menționat în capitolele anterioare, mai întâi, într-un plan spiritual. El începe prin inițiativa lui Dumnezeu și continuă cu răspunsul omului. Pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea, etc. Este necesar să se înțeleagă însă că mărturisirea frecventă „nu e numai o repetare rituală, nici un exercițiu psihologic oarecare, ci o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea sacramentului este în mod esențial liturgică, festivă și bucuroasă, astfel încât, ghidată de Duhul Sfânt, este orientată către o reîntâlnire cu Dumnezeu și cu Bunul Păstor, (...) celebrarea frecventă și regulată a sacramentului penitenței este de înțeles și de dorit”. 5.1.2 Spovada generală Spovada generală este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
consecințelor spirituale benefice pe care le aduc în viața creștinului. Ele sunt momente autentice de trăire intensă a unui raport dialogic între om și Dumnezeu. Respectând structura propusă de Ritualul Penitenței, aceste tipuri de spovezi sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii „este în mod esențial liturgică”, folosindu-se de un anumit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
între om și Dumnezeu. Respectând structura propusă de Ritualul Penitenței, aceste tipuri de spovezi sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii „este în mod esențial liturgică”, folosindu-se de un anumit rit și de anumite semne și simboluri. Sacramentul se celebrează într-un anumit loc, într-un timp determinat și printr-o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii „este în mod esențial liturgică”, folosindu-se de un anumit rit și de anumite semne și simboluri. Sacramentul se celebrează într-un anumit loc, într-un timp determinat și printr-o modalitate clară. Acestea sunt stabilite de normele generale ale Bisericii și de diferite dispoziții
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
timp determinat și printr-o modalitate clară. Acestea sunt stabilite de normele generale ale Bisericii și de diferite dispoziții ecleziastice universale sau locale. În situații particulare și excepționale, celebrarea acestui sacrament poate suferi anumite adaptări și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și îi acordă toată atenția. La rândul său, confesorul, având acest timp dedicat celebrării reconcilierii sacramentale, va putea parcurge ritualul și procesul dialogic cu penitentul într-un mod degajat, neștiindu-se constrâns de un termen-limită, sau de vreo altă obligație liturgică programată eventual în timpul imediat următor. În alte condiții, celebrarea sacramentului reconcilierii în timpul unei alte celebrări liturgice, care are loc în aceeași biserică, ar putea fi îngreunată de auzul cântecelor, al rugăciunilor, sau al lecturilor proclamate sau chiar de către o eventuală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va putea parcurge ritualul și procesul dialogic cu penitentul într-un mod degajat, neștiindu-se constrâns de un termen-limită, sau de vreo altă obligație liturgică programată eventual în timpul imediat următor. În alte condiții, celebrarea sacramentului reconcilierii în timpul unei alte celebrări liturgice, care are loc în aceeași biserică, ar putea fi îngreunată de auzul cântecelor, al rugăciunilor, sau al lecturilor proclamate sau chiar de către o eventuală omilie. Dialogul sacramental dintre confesor și penitent riscă să fie perturbat, deranjat, să devină mai puțin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului, cât și din partea penitentului, în tot ceea ce înseamnă proces dialogic din cadrul acestei celebrări sacramentale. 5.2.3 Modalitatea celebrării și dialogul Celebrarea sacramentului reconcilierii este un rit care se desfășoară în mod liturgic, iar acest fapt este important, pentru că riturile formează identități și aduc un sens în viața omului. Prin intermediul ritului, penitentului i „se recunoaște, se confirmă sau se modifică propriul statut personal în raport cu ceilalți și cu lucrurile”. El însă se reînnoiește înaintea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]