5,029 matches
-
și a pornit împreună cu ei spre Constantinopol. În drum, ei au prădat și jefuit, împreună cu pecenegii, teritoriile Macedoniei și Traciei (cf. Attaliates, p. 205-206, 207-209). După câțiva ani, la urcarea pe tron a lui Nicephor III Botaniates, "sciții de la Dunăre" (localnicii, autohtonii) au trimis soli la Constantinopol pentru a-și mărturisi supunerea, iar cei aliați cu pecenegii, care au jefuit, au fost predați împăratului. Solii trimiși, ca și numărul mare de monede bizantine descoperite pe teritoriul Dobrogei, se opun afirmațiilor unor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Iorga). Anna Comnena scria că pe malul celălalt (nordic) al Dunării sunt "sciți" (români), care se bat cu "sarmați" (pecenegi), iar "sciții", refugiindu-se dincolo de Dunăre, se ocupă cu agricultura, semănând mei și grâu, deducem că ei sunt, de fapt, localnici. Attaliates menționează "cetățile (orașele) de la Istru" și în alt context, pentru prima jumătate a secolului al XI-lea, astfel, viitorul împărat Roman Digenis își face stagiul militar la Dunăre și ocrotește autonomia lor. P. P. Panaitescu zugrăvește și el starea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
extinderea teritorială a regatului Ungariei pe văile râurilor Someș, Mureș și Târnave, pe care le-au organizat sub aspect politic și administrativ. Dar regalitatea "apostolică" avea să întâmpine în interiorul arcului carpatic împotrivirea populației românești, de aceea au fost atrași fruntașii localnicilor, acei voievozi, duci, cnezi ai românilor. În încercarea de a suprapune peste organismele tradiționale ale populației românești pe cele feudale ungare, documentul menționează, la 1111, pentru prima dată în Transilvania, un conducător politic al ei, pe "Mercurius princeps Ultrasilvanus", despre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
venirea iernii pentru a-și trece carele cu familiile și averile pe Dunărea înghețată, ci au folosit corăbii, monoxile și burdufuri din piele, indiciu al existenței pe malul stâng a comunităților autohtone. Aceste ambarcațiuni nu puteau fi furnizate decât de localnici, căci, în zonele de câmpie precum cele din preajma Dunării expuse raidurilor migratorilor, își ducea traiul populația autohtonă. S-au aflat urme de incendiu și distrugere la Garvăn-Dinogetia, datate după 1160, unde au fost îngropate tezaure și obiecte de podoabă, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aveau așezări statornice (sate), nici locuințe, ci trăiau în care acoperite cu femeile și copiii. Carele lor, așezate cap la cap, alcătuiau o adevărată tabără de luptă. Nu practicau agricultura, se hrăneau cu lapte și fiertură de mei, luat de la localnici, după consemnările unui rabin, din 1170. Exista la acești păstori nomazi frăția de sânge, fiind organizați pe ginți. Aceste populații, mai ales cumanii, au avut o înrâurire însemnată asupra istoriei românilor, mai ales după 1223 (bătălia de la Kalka), când o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
două fluvii românești, Dunărea (Istru) și Nistru, fiind din cele mai adecvate păstoritului nomad, interesul turanicilor s-a concentrat asupra acestor teritorii, de unde au încercat să înlăture comunitățile umane autohtone. Rezultatul confruntărilor cu nomazii turanici a constat în reducerea așezărilor localnicilor din Bărăgan și Bugeac, începând din prima jumătate a secolului al XI-lea, iar în perioada următoare (secolele XII-XIII), acestea au devenit foarte rare deoarece autohtonii, sub presiunea nomazilor, s-au retras în regiunile de deal și podiș, unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
viață sedentară, urme arheologice (morminte) lipsesc. Natura raporturilor dintre români și turanici s-a modificat, în secolul al XIII-lea, când echilibrul de forțe era schimbat în defavoarea nomazilor. Dintre ei, cumanii au trebuit să accepte formele economice și sociale ale localnicilor și să coopereze cu ei pe plan militar împotriva unor dușmani comuni-simbioza cu ei avea ca nucleu principal cristalizările (structurile) politice autohtone, ca și în sudul Dunării. Grupurile nomade, rămase în teritoriile extra-carpatice, după invazia din 1241, puțin numeroase, au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
teritoriile baltice locuite de populații încă păgâne, penetrația politică și confesională catolică începuse încă de la sfârșitul secolului al XII-lea. Pe urmele negustorilor germani, instalați la gurile Dvinei, au apărut clericii catolici care au imprimat un sens creștin apusean supunerii localnicilor baltici, livoni, estoni, pruși. Persuasiunea însoțită de forța armelor a antrenat valuri succesive de cavaleri germani, care au descoperit în teritoriile baltice un nou teren de cruciată. Aceasta avea să devină, în secolele XII-XIII, o realitate permanentă în regiunile menționate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locale. Au devenit tributare mongolilor și regiunile neafectate de invazie, precum cnezatul Novgorodului. Supravegherea și controlul direct al căpeteniilor politice din țările supuse erau exercitate de amintiții baskaci, care aveau la dispoziție mici detașamente militare. Ei erau colaboraționiști din rândul localnicilor, în sudul Rusiei, denumirea unor așezări (Baskaci, Baskakovo, Baskeci) păstrează amintirea șederii baskacilor și cetelor lor. De reținut că astfel de toponime nu se întâlnesc în regiunile ce aparțineau efectiv Hoardei de Aur, ci numai în țările vasalice.9 Invazia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
intrat și în serviciul regelui Ungariei. Printre populațiile din răsăritul Europei dislocate de mongoli se pare că s-au numărat și mordvini, neam fino-ugric, un sat Mordvina, azi dispărut, lângă Rezina, atestat într-un act din 1437. Totuși, comparativ cu localnicii (autohtonii), alogenii dintre Carpați și Nistru erau puțini. Cu excepția stepei Bugeacului, unde sălășluiau crescătorii de animale mongoli, amestecați cu rămășițe ale cumanilor, și a unor centre urbane cu populația eterogenă etnică, teritoriul Moldovei era locuit preponderent de români. Concentrările demografice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și îngăduința căpeteniei turanice. Episcopul, de orice caracter ar fi fost, presupunea și pe conducătorul politic (voievodul) și ceata sa militară. Stăpânirea turanică (cumană) nu-l putea înlătura, hoarda neavând un caracter așezat și mulțumindu-se cu dijma și darurile localnicilor (autohtonilor) supuși. De aceea scrie papa, după făgăduința dată de rege că va aduce la dreapta credință (catolică) pe schismatici (ortodocși), să se impuie vlahilor înșiși un episcop catolic. Următoarea acțiune a regalității ungare a fost constituirea unei Cumanii vasale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prin preajma hotarelor Moldovei", cum se exprimă același istoric. Campaniile regelui Ludovic în Moldova, împotriva tătarilor, mai ridică o problemă (Iorga). Tătarii nu pot trăi aici, la est de Carpați, fără exploatarea unei populații indigene, ea însăși este dovada existenței unor localnici destul de organizați pe văi și pe grupe de sate. Alături de aceste "boierii", sunt vechile formațiuni populare, deja menționate: Câmpulungul Moldovenesc, "Câmpul" lui Dragoș, "Cobâle" în Vrancea și în Tigheci. Apoi, erau cetăți la hotar: Hotin, Țețina, Tighina, și cele bizantino-genoveze
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
perioada de practică pentru studenții aflați la specializări de turism durează între 12 săptămâni Și 12 luni (Busby, 2005: 94). Principalele trăsături ale unui parteneriat de acest fel sunt (Robinson, Wiltshier, 2011: 88): să fie condus prin implicarea Și consimțământul localnicilor; să aibă capacitatea să împartă profiturile în mod echitabil între toți partenerii; să implice comunitatea Și nu individul. Conceptul de „coopetiție” (coopetition) a fost definit pentru prima dată în 1995. Coopetiția reprezintă nevoia de cooperare între agenți economici, sau chiar
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
cea mai eficientă ramură a economiei în a genera locuri de muncă Și venituri în țările/regiunile periferice, mai puțin dezvoltate, unde oportunitățile alternative pentru dezvoltare sunt limitate. În aceste regiuni, impactul economic al turismului se resimte cel mai puternic. Localnicii din aceste regiuni sunt în general fermieri sau pescari, iar implicarea într-o activitate turistică poate mări substanțial veniturile gospodăriei. De asemenea, creșterea industriei turistice locale poate reprezenta un stimulent pentru activități conexe (suveniruri sau produse agricole care vor putea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
considerat un spațiu în care comunitățile-gazdă Și turiștii se pot cunoaște mai bine prin interacțiunea directă. De asemenea, turismul obligă comunitățile-gazdă să fie mai receptive Și mai educate, pentru a putea oferi servicii de calitate turiștilor. În plus, interacțiunile dintre localnici Și turiști generează apariția de noi idei, valori Și motivații pentru progresul social Și economic (Brown, 1998: 237-238; Bersales, 2005: 239; Nyaupane et al., 2006: 1373). Turismul poate revitaliza viața culturală a unei comunități, arta Și tradițiile locale reprezentând o
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și motivații pentru progresul social Și economic (Brown, 1998: 237-238; Bersales, 2005: 239; Nyaupane et al., 2006: 1373). Turismul poate revitaliza viața culturală a unei comunități, arta Și tradițiile locale reprezentând o atracție pentru vizitatorii străini (Mason, 2003: 43). Atitudinea localnicilor cu privire la turism traversează patru etape, definite de Doxley (citat de Fennel, 2007: 47-48) astfel: euforie - turiștii sunt primiți cu entuziasm de comunitate, fără control sau planificare; apatie - turiștii sunt considerați un dat, iar relația comunitate-turiști a devenit una formală Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
considerați un dat, iar relația comunitate-turiști a devenit una formală Și comercială; disconfort - odată cu atingerea de industria turistică a saturației, comunitatea începe să își schimbe atitudinea față de turism. Factorii de decizie dezvoltă Și mai mult infrastructura, în loc să limiteze creșterea; antagonism - localnicii își manifestă iritarea față de turism Și turiști. Planificarea reprezintă remediul, dar factorii de decizie aleg să intensifice activitatea de promovare pentru a schimba imaginea Și reputația localității, aflată într-o continuă deteriorare. Nu putem vorbi despre impactul sociocultural al turismului
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
local. Toate elementele care au atras turiștii la început - frumusețea peisajului, pacea, liniștea - sunt erodate continuu de dezvoltarea turismului Și ritmul tot mai rapid al vieții. Ciobanii devin comercianți sau ghizi, tinerii caută independența financiară Și eliberarea de constrângerile familiale, localnicii își schimbă sau chiar își uită tradițiile, urmărind un alt stil de viață. Din acest motiv, „sensul culturii locale se diluează Și se dizolvă” (MacLeod, 2004: 16). În prezent, turiștii experimentează pescuitul în „bărci autentice”, în timp ce pescarii lucrează în supermarketuri
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
urmărind un alt stil de viață. Din acest motiv, „sensul culturii locale se diluează Și se dizolvă” (MacLeod, 2004: 16). În prezent, turiștii experimentează pescuitul în „bărci autentice”, în timp ce pescarii lucrează în supermarketuri. Aceste situații determină apariția unei fracturi între localnici Și mediul sociocultural în care trăiesc. În plus, la această fractură contribuie Și numărul tot mai mare de turiști, noile tehnologii Și viața modernă, cu toate metehnele ei. De asemenea, nevoia de „autentic” a Știrbit într-o oarecare măsură tradițiile
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
își are locul în acest mediu controlat, pașnic Și multicolor. (Paramo-La Haine, 2008) Tot în acest context, Mason (2003: 43-44) definește efectul „demonstrației”. Acest efect presupune modificări ale comportamentului populației în urma contactului cu vizitatorii străini. Mai ales în țările emergente, localnicii vor observa bunurile materiale superioare ale turiștilor (fie că vorbim de haine, echipamente tehnice sau autoturisme) Și vor dori, la rândul lor, asemenea posesiuni materiale. Pot apărea Și rezultate pozitive, localnicii fiind stimulați să adopte un comportament mai eficient Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
contactului cu vizitatorii străini. Mai ales în țările emergente, localnicii vor observa bunurile materiale superioare ale turiștilor (fie că vorbim de haine, echipamente tehnice sau autoturisme) Și vor dori, la rândul lor, asemenea posesiuni materiale. Pot apărea Și rezultate pozitive, localnicii fiind stimulați să adopte un comportament mai eficient Și mai productiv. Dar, mult mai frecvent, localnicii, în special tinerii, vor avea resentimente pentru că nu sunt capabili să aibă Și ei bunurile Și stilul de viață promovat de vizitatori. Alte consecințe
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
turiștilor (fie că vorbim de haine, echipamente tehnice sau autoturisme) Și vor dori, la rândul lor, asemenea posesiuni materiale. Pot apărea Și rezultate pozitive, localnicii fiind stimulați să adopte un comportament mai eficient Și mai productiv. Dar, mult mai frecvent, localnicii, în special tinerii, vor avea resentimente pentru că nu sunt capabili să aibă Și ei bunurile Și stilul de viață promovat de vizitatori. Alte consecințe negative ale turismului sunt determinate de creșterea populației. Există studii (Smith et al., 2001; Smith Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și o coordonată economică, dacă ținem cont de diferența dintre veniturile turiștilor străini Și cele ale populației locale. De exemplu, în Indonezia Și Tunisia, un turist ajunge să cheltuiască într-un sejur de o săptămână echivalentul veniturilor anuale ale unui localnic (Hashimoto, 2002: 220). Folosind numeroase metode de comunicare în masă, oamenii Și națiunile au realizat că pot lupta pentru „suveranitatea culturală Și identitatea proprie” (MacLeod, 2004: 19). Hall (citat de Reisinger, 2009: 22) consideră că există puține Șanse ca globalizarea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
apariției primelor activități turistice, impactul fiind minim; 2) conflict: turismul de masă văzut ca un distrugător de natură; 3) idealism: posibilă simbioză, prin dezvoltarea unui turism „verde”; 4) realism: abordări diferite ale dezvoltării, care pun în balanță nevoile turiștilor Și localnicilor Și mediul înconjurător. Pe de o parte, Swarbrooke (1999) Și Holden (2009: 22) consideră că mediul natural a avut de câștigat de pe urma turismului, prin acțiunile de conservare Și protejare a naturii întreprinse (parcuri naturale Și naționale, arii protejate etc.). Resursele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
propriu Sejur Scurt Lung Sezonalitate Sezoane distincte Fără sezonalitate distinctă Origine Una sau două piețe dominante Fără piețe dominante Atracții Caracter Generic, construite în scop turistic Preexistente, autentice Accent Foarte comercial Moderat comercial Orientare Doar pentru turiști Pentru turiști Și localnici Cazare Dimensiune Scară mare Scară mică Model spațial Concentrat, zone distincte pentru turism Dispersat, nu există zone distincte pentru turism Densitate Mare Mică Arhitectură Epatantă, internațională Locală, vernaculară Proprietate Străină, corporatistă Locală, familială Statut economic Încasări Mari Mici Legături Cu
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]