18,160 matches
-
mea față de planificatorii comuniști (explicitată și explicată în numeroase cărți), recordmeni multi-multimilionari în cadavre, îmi interzic să clasez marile acțiuni ucigașe din URSS, din China populară și cele al khmerilor roșii din Cambodgia în seria genocidelor. Ele țin de o logică diferită, ele nu vizează o exterminare totală." (p. 104) Antiamericanismul europenilor izvorăște din frustrarea unor oameni care au căpătat evidența unei realități deloc măgulitoare: puterea lumii nu se mai află în Europa. Acestei frustrări i se adaugă cortegiul de acuze
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
mulțumească. Paul Goma devine succesiv antirus, antibasarabean și antiromân, pentru că Rusia, Basarabia și România sunt contaminate de comunism. Anticomunismul său antrenează celelalte repulsii, pe măsură ce se dezvoltă și se clarifică. Anticomunistul cu predispoziție spre mizantropie se bazează, în subsidiar, pe o logică vicioasă de extensiune a vinovăției: dacă un singur om (un rus, un basarabean, un român) a putut fi comunist, atunci toți oamenii (toți rușii, basarabenii sau românii) merită să fie disprețuiți. Paul Goma ne e antipatic pentru că ne urăște pe
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
dilată și pune stăpînire pe tot ce faci, pe minte, pe suflet, pe corp, pe acțiunile din realitate și, sigur, pe proiecțiile din coșmaruri. Ea ajunge să țină loc de tot. Te provoacă la fapte ce nu-și găsesc deîndată logica, fapte mari, cum se spune, cu amploare, care îți dau iluzia schimbării esențiale sau, dimpotrivă, la misterul tristeții purtat ca o trenă de doliu. Solemn și necuvîntător. Formele de exprimare ale disperării sînt destul de variate ca atitudine, gestică, cuvinte, tăceri
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
personaje, ca să poată privi, prin ele, lumea. Eventualele obiecții legate de nerealismul romanului ar cădea, astfel, alături de miza prozatorului și de formula cărții sale. O putem citi cu un ochi "rău", detectând, prin simple și prozaice întrebări, verigi slabe în logica realistă. Cum supraviețuiesc cei doi pe acest peron al unei gări părăsite? De unde își iau mâncarea și apa? Cum fac față celor mai elementare impulsuri biologice?... Dar lectura aceasta "pedestră", justificată pe terenul realismului obiectiv, nu ar ține cont tocmai
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
program atașat, formular atașat) se izolează, apare în dependență de verb, tinzînd să se adverbializeze; a trimite atașat șcevaț; a primi atașat sînt structuri reduse, reorganizate, acceptabile; plasate la începutul frazei și urmate de "vă rugăm să primiți", ele răstoarnă logica gramaticală, printr-o inversiune neobișnuită și prea complicată. Problema principală e totuși de natură nu sintactică, ci semantico-pragmatică. Mi se pare că în normele politeții lingvistice românești marca suplimentară de insistență (vă rog) însoțește în mod prototipic oferte favorabile interlocutorului
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
doar o modă. Vorbim de arhetipalitate: patru voci egale, puritatea și omogenitatea timbrului, lipsa efectelor coloristice, solistice ar putea fi privite ca o ilustrare a arhetipului Quaternar; corul la 4 voci, ce stă la baza unui atare ansamblu, are o logică a sa ce nu poate fi neglijată decât temporar. Acest aspect mă interesează mai mult decât unele mode curente, de aceea îi voi rămâne fidel în continuare. - Cum se vede muzica românească din înaltul cer cultural al Berlinului? - "înaltul cer
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
astfel de decizie, că nu se poate, că e strigător la cer. Că, poate, bătrînul acela peste un an de zile nu va mai fi. "Ghinion!" îmi cade în cap, ca o ghilotină, cinismul din spatele ghișeului suspendat deasupra oamenilor, deasupra logicii, al bunului simț, al umanului, deasupra neputințelor noastre de zi cu zi. Ies, mă așez pe o bordură și plîng. Pe lîngă mine trec "căpșunarii", cei care au primit viza și vor pleca în Spania. Cît de curînd. Nu peste
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
alcătuită din figuri una și una - un fel de sfinți ce nu ezitau să ia în mână spada pentru a apăra brazda strămoșească... Ulterior, am constatat că istoriografia și ideologia comunistă nu inventaseră nimic. Stilul bombastic, lăudăroșenia calpă, lipsa de logică și credibilitate erau apanaje ale "marii școli istorice" din veacul al nouăspreze-celea și continuată până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Nu-mi trece prin minte să contest meritele acestor istorici. Unii dintre ei - precum Iorga - sunt absolut geniali
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
Neagu Djuvara e primul istoric de anvergură decis să se ridice împotriva unei întregi tradiții istoriografice. Documentele aduse în dis-cu-ție nu sunt noi. Nouă e viziunea în care sunt interpretate. Și anume, recurgând la analogii și cutume istorice, la o logică a evoluției zonale și, nu în ultimul rând, la plau-zi-bi-litatea evenimentelor. Pentru școala istoriografică românească, nașterea poporului român și, implicit, a formațiunilor statale de după anul 1000, direct din Imperiul Roman, a jucat un rol mai degrabă de ideologie și politică
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
prima vedere, Radu Aldulescu, prin realismul său dur și limbajul greu și colțuros ca un pietroi, este un precursor al auto-ficționarilor de azi, pentru care nu mai există, practic, nici un tabu. Această linie continuă s-ar înscrie, de altfel, în logica succesiunii fără ruptură dintre generația '90 și cea care i-a urmat. Și totuși, la o lectură mai atentă, constatăm că diferențele sunt mai adânci decât asemănările. Spre deosebire de "ego-prozatori" precum Cezar Paul-Bădescu, Claudia Golea ori Dragoș Bucurenci, cu un picioruș
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
e foarte elaborată (în sensul demonstrației) pe secvențe și variațiuni, pe simetrii și paralele, pe convergențe livrești, pe progresii ale textului, iar aceste "cusături" se văd, relevă onestitatea modului de lucru. Prozatorul își elaborează romanul ca o demonstrație de o logică perfectă, atât în Acte originale/ Copii legalizate (1982), cât și în Compunere cu paralele inegale (1988; apărut în 2001 la Paris, în traducerea lui Odile Serre) sau Frumoasa fără corp (1993). Caracterul experimental i-a fost când reproșat, când elogiat
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
-ului de a înfrunta colosul alcătuit de pentagonul negru, plus sumele imense puse în joc de oligarhi. Or, se vede treaba, P.D.-ul nu e pregătit pentru o astfel de politică pe termen lung. El n-a ieșit complet dn logica de tip "front", care i-a asigurat, ce e drept, succesul de-a lungul vremii. După momentul 19 mai, așteptările electoratului sunt, însă, cu totul altele. Tocmai alianțele și conjurațiile par să suscite neîncrederea electoratului. Liberalii comit, din acest punct
Politica lui Struțulescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9559_a_10884]
-
anomalii în receptare. Ar fi îndeajuns să amintesc aici grila de lectură excesiv sociologică aplicată de Lovinescu, grilă în urma căreia opera lui Caragiale era considerată strict dependentă de contextul istoric în care a fost scrisă. Ori, vai, coborând dintr-o logică similară, metoda proletcultistă de menținere în cărți a unui autor care a știut - cum se zicea - să pună la zid tarele burgheziei exploatatoare. În fața unor asemenea frapante obtuzități, e ciudat cum de un studiu ca acesta al Ioanei Pârvulescu iese
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
Nichita Stănescu sau cea prin care se urmărește reliefarea dimensiunii teatrale a Liliecilor sorescieni. Remarcabil este și capitolul consacrat lui Mircea Ivănescu, unde se insistă asupra caracterului ipotetic al construcțiilor și mai cu seamă asupra acelor momente privilegiate guvernate de logica interferenței, a amestecului și a încălcărilor de granițe: "Ceea ce transpare chiar de la un prim contact cu o astfel de lume este fundamentala tristețe a literaturii, solidară cu un mai general sentiment al lumii. Miezul poeticii lui Mircea Ivănescu se află
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
pus sub îndoială. Pentru creștini nu există decît o întrebare: vrea sau nu vrea să creadă acest cuvînt? Despre cît de anacronică este această poziție și cît de pornită este ea dintr-un sentiment atît de confuz, lipsit de orice logică, ne spune Rudolf Augstein: ŤNu este permis să se pună vreo întrebare, trebuie să se creadă fără întrebări, verificarea este deja o lepădare. Se poate cumva și altfel? Nicidecum. Căci cel care întreabă e apostaziat.ť (p. 161) Lucru valabil
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
trebuie să se creadă fără întrebări, verificarea este deja o lepădare. Se poate cumva și altfel? Nicidecum. Căci cel care întreabă e apostaziat.ť (p. 161) Lucru valabil pentru fiecare din noi. Avem de ales: ori sentimentul confuz, lipsit de logică, în virtutea căruia viața noastră are un sens, ori rațiunea luminată, înarmată cu logică, contemplînd deznădăjduită absurditatea lumii. Sentimentul sau argumentul, iată o dihotomie pe care Langbein a ales s-o rezolve în favoarea celui de-al doilea element.
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
cumva și altfel? Nicidecum. Căci cel care întreabă e apostaziat.ť (p. 161) Lucru valabil pentru fiecare din noi. Avem de ales: ori sentimentul confuz, lipsit de logică, în virtutea căruia viața noastră are un sens, ori rațiunea luminată, înarmată cu logică, contemplînd deznădăjduită absurditatea lumii. Sentimentul sau argumentul, iată o dihotomie pe care Langbein a ales s-o rezolve în favoarea celui de-al doilea element.
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
în exasperare, fugărim mereu o nălucă ce ne scapă printre degete, când ne închipuim că am prins-o" 19. Se întrevede aici umbra densă a fascismului care începe să se instaleze în Europa. Încă o dată, intuiția sebastiană se unește cu logica și construiește predicții cu un grad mare de exactitate. De fapt, în epocă nu e singurul care observă pericolul. Scepticismul său nu-i simplă circumspecție defensivă, nici avertizarea nu-i alarmă gratuită: "E naivă pretenția intelectualilor de a opri în loc
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
om în spațiul public. Din jurnalul unui mare iubitor de femei, ceea ce interesează în cel mai înalt grad sunt tehnicile de cucerire și/sau, eventual, numele victimelor sale. Când e vorba de un politician, tentația cititorului este de a descifra logica luării deciziilor, argumentele secrete care au dictat o anumită soluție, negocierile purtate în culise. La un mare savant e de urmărit momentul declicului, clipa când s-a decis înscrierea decisivă a vieții respectivului pe un anumit făgaș și revelarea unui
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
suspendarea lui Traian Băsescu? Din moment ce nici numele partidului, nici al "prostănacului" său lider nu figurau pe buletinul de vot, e limpede că am fost martorii unei participări frauduloase - adică ilegale - într-o competiție electorală care nu-i privea. După această logică, pesedeii ar fi putut să concureze și pentru "Palme d'Or", la Cannes, sau pentru un fotoliu în Academie - îndreptățirea ar fi fost aceeași. Nu știu dacă la originea suspendării în Parlament a președintelui s-a aflat Ion Iliescu - logica
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
logică, pesedeii ar fi putut să concureze și pentru "Palme d'Or", la Cannes, sau pentru un fotoliu în Academie - îndreptățirea ar fi fost aceeași. Nu știu dacă la originea suspendării în Parlament a președintelui s-a aflat Ion Iliescu - logica spune că era imposibil să nu se afle! -, dar el a fost, cu siguranță, creierul din spatele campaniei agresive ce l-a proiectat de atâtea ori în ridicol pe naivul Mircea Geoană. Oricine îl cunoaște pe Ion Iliescu, știe că nu
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
Mark Strand (S.U.A.) până la H. M. Enzensberger (Germania), Michel Deguy (Franța)... A venit timpul să fac cunoscut faptul că Vârșețul încearcă să fie o adevărată metropolă literară. Și poate să demetropolizăm Vârșețul literar. Poate îl facem cadou Bucureștiului literar. Asta e logica iradierii europene, măcar în ceea ce mă privește. Am domiciliul în orașul unde s-a născut Iovan Steria Popovici (un Caragiale al sârbilor), unde Vasko Popa și-a făcut școala primară și liceul, ca după aceea să revină la Vârșeț, înființând
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
și cât bine v-a făcut, cu cât gând bun pentru scriitorul care sunteți și care se caută pe sine, și dificil, și bănuitor din fire, foarte, în legătură cu "fundătura" în care ați fi împins cu șiretenie și rea voință, o logică minimă ar fi trebuit să vă sugereze că fundătura, dacă ea este într-adevăr, ea vă aparține în totalitate. Mai mult decât să vă fi citit cu creionul în mână textele, ca să le corectez minuțios și să aleg un fragment
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
se măsoare de la statura Călinescului cu un stîlp de susținere al criticii românești. Să considerăm atunci că aruncă mănușa întregii noastre critici care a ieșit de sub "mantaua" lui Maiorescu, mai tuturor criticilor noștri însemnați, "conduși de spiritul lui raționalist, de logică, de principiul unei autorități tolerante, de disociere noțională, de smulgere a literaturii din vălmășagul luptelor politice, urmînd calea proprie a realizării pur estetice", după cum se rostea, inclusiv anticipator, E. Lovinescu? N-ar fi prea mult? Sau chiar cu vorbele clientului
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
adică manierat, curtenitor, protocolar", "și-a chinuit trupul și firea pînă au intrat în tiparele prestabilite", ca și cum totul la junimist ar fi constituit un mizerabil mimetism, "o mască într-atît de fără cusur, încît a fost luată drept carne vie". Studiul logicii însăși ar fi incriminator, deoarece acesta, oroare, "l-a învățat să dezvolte, să tragă concluzii din premise, să convingă - în ultimă instanță, adică să aibă dreptate". Adversarii lui Maiorescu sunt compătimiți pentru că, aduși în perimetrul dezbaterii raționale, adică "în condițiile
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]