2,977 matches
-
Bizantine Art, Pergamon Press, Oxford, 1992. 137. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, Editura Socec, București, 1915. 138. Pelle János, Az utolsó vérvádak. Az etnikai gyulölet és a politikai manipuláció kelet-európai történetébol, Budapesta, 1996. 139. Andrei Oișteanu, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Editura Nemira, București, 1997 (ediția a doua, 1998). 140. Mihail Șolohov, Donul liniștit, traducere de Cezar Petrescu, Editura Univers, București, 1986, vol. I, pp. 7-10. 141. Simeon Fl. Marian, Sântul Ioan cel Nou de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
352. Andrei Oișteanu, „L’utilisation des plantes narcotiques et hallucinogènes par les Géto-Daces et les Roumains”, În Etudes et Documents Balkaniques et Mediterranéens, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 15, 1990, pp. 104-112 ; și Andrei Oișteanu, Mythos & Logos, Editura Nemira, București, 1998, pp. 35-108, capi tolul „Narcotice și halucinogene la geto-daci și români”. 353. Valer Butură, Enciclopedie de etnobotanică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. 354. Valer Butură, „Enciclopedie de etnobotanică românească. Credințe și obiceiuri despre plante
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anii ’70 director adjunct al secției de demografie din cadrul Biroului Central de Statistică din Ierusalim. În această calitate, el a efectuat studii sociologice și a elaborat lucrări referitoare la evoluția populației din Israel. 634. Traian Romanescu, Marea conspirație evreiască, Editura Logos, București, 1997. Ample fragmente din această carte au fost publicate În România Mare, nr. 374, 12 septembrie 1997. Sunt câteva indicii că autorul real al acestei cărți ar fi Radu Theodoru ; cf. 545, VI, p. 48. 635. Ernest Renan, Le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deși era legionar, era bănuit de a fi „agent”, dar cred că nimeni n-are vreo dovadă [288] în acest sens. În sfârșit, pe la 11 Dimineața am intrat în biroul Ministrului, fiind primit destul de ceremonios și trebuind să ascult un logos alambicat: „- Dta fiind singurul dintre directorii instituțiilor dependente de Ministerul meu care ai așteptat câteva luni până să ceri o audiență Ministrului dtale, am lăsat și eu să treacă puțin timp după ce ai formulat această întârziată cerere... Te-ai lăudat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
Întru El era viață și viața era lumina oamenilor. Și lumina luminează În Întuneric și Întunericul nu a cuprins-o. [...] Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine În lume (Ioan, 1, 3-5,9). CITAT RETRAS!!! Logosul divin orientează omul spre lumină, Îl face să primească razele ei, Îi trezește dorința să meargă pe calea luminoasă. Prin și În lumina divină, omul este pe cale devenirii! Iluminarea nu este un fapt pasiv. Lumina nu are sens de una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fi un teritoriu al fericirii absolute, casa e considerată de Constantin Noica În mod evident ca un antiinfern: În ea te adăpostești de ceva. În opinia filosofului român, motivele pentru care oamenii Își fac locuințe sunt: „somnul, frica, foamea, erosul, logosul”. Casa e În același timp cămin, școală și biserică a celulei familiale În care se consumă și apoi iese la lumină misterul vieții, prin procreație. E un spațiu privilegiat, În care spiritul prinde viață. Este un loc predilect de deprindere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării", în Justiție, stat de drept și cultură juridică, Editura Universul Juridic, București, 2011. Lazăr, Roxana Elena, "The chronological evolution of the European Politicy in the field of research, development, innovation", în volumul Conferinței Științifice internaționale Logos, universalitate, mentalitate, educație, noutate, Editura Lumen, vol. 1, 2010. Lazăr, Roxana Elena, "The European politics in the field of research, development, innovation. Comparative study", în Jurnalul de Studii Juridice, nr. 3-4/decembrie 2010, Editura Lumen, Iași. Lazăr, Roxana Elena, "Considerations
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
Ali M. El-Agraa, The European Union: economics and policy, Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2011, p. 395. 83 Roxana Elena Lazăr, "The chronological evolution of the European Politicy in the field of research, development, innovation", în volumul Conferinței Științifice internaționale Logos, universalitate, mentalitate, educație, noutate, vol. 1, Editura Lumen, Iași, 2010, p. 104. 84 Documente de bază ale Comunității și Uniunii Europene, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 30. 85 Enciclopedia Uniunii Europene, ediția a-II-a, Editura Meronia, București, 2006, p. 177. 86
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
occidentală a transformat-o într-un instrument absolut de cunoaștere. Ingineria socială și artefactul politic nu sînt cele mai recomandabile instrumente de politică economică. Managementul economic trebuie să integreze noi mijloace: spiritul, contextul, timpul. Se impune deci o cotitură spre Logos, măcar din spaima de a nu rata existența și a ajunge în "mormîntul nesimțirii" (Părintele Galeriu), trebuie forțată intrarea în "eterna zi a opta" (Berdiaev). Știința economică actuală are nevoie de o metadigmă, care să o ridice pe înaltele culmi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
paralelism în desfășurarea dialogurilor: „discursurile-martor” din Banchetul sunt corelate în Phaidros cu discursul lui Lysias și critica socratică a acestui discurs. Brès vorbește în acest loc de „soluția platoniciană la problema iubirii” și o vede în trecerea de la iubire la Logos, de la contemplația iubirii (Banchetul) la logica iubirii (Phaidros). Mai întârzii aici asupra unui ultim aspect, unul tehnic și pe care îl văd născut în alegoria atelajului. Socrate trece de la nemurirea sufletului la felul lui de a fi, și pentru că o
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să renunțăm la modelul cartezian-clasic de cercetare. Pentru a nu cădea în capcanele formalismului logic (pe urmele lui Aristotel) e necesar să medităm cu mai multă răbdare la ceea ce unul dintre profesorii noștri considera a fi „geniul vizual al platonismului”. Logosul platonician pare să fie „materia” primă a semnelor pe care filosoful le pregătește pentru ochi. Și nu e vorba aici doar de „ochiul interior” pe care îl invoca Platon. Reiterăm aici ideea, tot mai puțin originală, conform căreia Platon este
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ceea ce, credem noi, desemna în viziunea lui Platon, noțiunea de fapt cultural. Numai o identificare pripită a culturalului cu cultural-raționalul le-a permis anumitor autori să interpreteze intransigența lui Platon față de artă ca o opoziție tranșantă a celor două concepte: logos și mythos. „Se știe că Platon a construit politicul, (și concomitent a delimitat filosoficul ca atare) excluzând din pedagogia cetățeanului și, mai general, din spațiul simbolic al cetății, miturile și formele majore ale artei care le erau atașate (. . .) Decizia platoniciană
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
inexplicabilul”. Ficțiunea (mito-ficțiunea) permite omului alocarea unui sens asociat lumii. Omul se poate bizui aici numai pe o imagine care oferă mereu soluții și dispune de resurse hermeneutice practic nelimitate. Mitoimaginea este, în acest context, expresia revoltei spiritului contra neputințelor logos-ului. Imaginea este suportul și premisa oricărei hermeneutici „instaurative” și astfel, a recuperării arhetipalului pe care o operează. Puterea politică se abilitează sacral în orizontul unei simbolistici rituale. Între profetul care dă binecuvântarea și iartă păcatele și necunoscutul care dă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de scientism. Totuși, ceea ce azi numim politică de imagine (orizont al verosimilității istorice) este însă, la limită, tot un câmp structurat mitic. În fapt, discreditarea termenului de mit a fost posibilă în urma unei separații specifice operate de lumea occidentală între logos și mythos. Această separație nu există în mod efectiv la Platon sau, în orice caz, nu mai mult decât există la civilizațiile non-occidentale. Că nu există un clivaj real între logos și imaginea mitică ne apare mai mult decât relevant
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în urma unei separații specifice operate de lumea occidentală între logos și mythos. Această separație nu există în mod efectiv la Platon sau, în orice caz, nu mai mult decât există la civilizațiile non-occidentale. Că nu există un clivaj real între logos și imaginea mitică ne apare mai mult decât relevant într-o serie de fragmente din dialoguri: „Dacă de pildă am compara din nou cuvintele primitive cu pictura, s-ar petrece cu ele același lucru ca și cu tablourile, nu li
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
li se pot da toate culorile și formele cuvenite sau, dimpotrivă, nu li se pot da toate, lăsându-se de o parte unele sau adăugând altele, atât mai multe, cât și mai mărețe”. În apărarea acestei solidarități de conținut între logos și imagine s-au ridicat o seamă de nume sonore gândirii contemporane. Cea mai tranșantă poziție ni se pare aceea a lui Gilbert Durand: „Celelalte civilizații ale lumii, civilizații non-occidentale, n-au făcut niciodată o tăietură între informațiile (să zicem
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu a fost niciodată un teoretician pur. Căci filosoful se justifică pe sine ca dascăl al cetății. „Son enseignement, à prédominance et orientation politiques, doit préparer au métier de législateur et a l’activité politique”. C. Exercițiul ideologic între cuvânt (logos) și imagine (eikôn) Competențele comunicative (mai precis capacitatea de a purta o discuție asupra unor puncte de vedere diferite) degenerează treptat, conform lui J. Habermas, în instrument de reproducere a structurilor de dominație. A fi o prezență înseamnă, implicit, a
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
artei pornește azi din această incompatibilitate: sufletul vine cu un adevăr care se naște cumva împotriva limbii. Totuși, el are ceva de spus. Cum poate deveni această aventură silențioasă a sufletului o aventură istoric-destinală? Ce conexiuni simbolice suplimentare și inaccesibile logos-ului promite iconicul ? A comunica este, între altele, o formă specific umană de exercitare a puterii. Omul a iscodit în marginile propriei istorii tenebrele gloriei discursive. Numai „omul regal” poate disprețui temeinic cuvântul. Pentru că e conștient de orgoliile sale. Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Boivin, 1938 (ed. n. 1951). Luccioni, Jean, La pensée politique de Platon, Paris, PUF, 1958. Morrow, R. Glenn, Plato’s Cretan City. A Historical Interpretation of the Laws, Princeton, New-Jersey, Princeton University Press, 1960. Mara, M. Gerald, Socrates’Discursive Democracy: logos and ergon in Platonic political Philosophy, Albany, N.Y., State University of New York Press, 1997. Blössner, Norbert, Dialogform und Argument. Studien zu Platons „Politeia” (Abhandlungen der Geistesund Sozialwissenschaftlichen Klasse/Akademie der Wisenschaften und der Literatur, Mainz; Jg. 1997, Nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
s Republic, Oxford, 1951. Levinson, R. In Defense of Plato, Cambridge, Mass., 1953. Rosen, Stanley, Plato’s Statesman. The Web of Politics, St. Augustine’s Press, Inc., 2003 (traducere în franceză: Paris, J. Vrin, 2004). Joly, Henri, Le renversment platonicien. Logos, episteme, polis, a III-a ediție, Paris, J. Vrin, 1994 (1974). Annas, Julia, Introduction à la République de Platon, PUF, 1994 (Oxford, 1981). Annas, Julia, Platonic Ethics, Old and New, Ithaca and London: Cornell University Press, 1999. Despotopoulos, Constantin, La
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
difficulties, but even more important, many differences between the two. Plato, Politics and the Spirit of „Esthetic Totalitarianism” (by Sorin Borza) Opposing to some tendencies in occidental philosophy and especially French one, the author wants to emphasize the idea that logos and mythical eikon have specific roles in the horizon of knowledge. In the philosophy of Plato, the eikon has as purpose the exposure of ontological meanings. The image is not only a product, but in the same time a determinative
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
critica în public la autochestionarea critică personalizată, s-ar dezvolta în paralel cu descreșterea semnificației sferei publice democratice a agorei și cu procesul educației de la exersarea publică a opiniilor învățătorului la auto-reflexivitatea celor ce învață, care pune în relație enunțurile (logos) cu modul lor de viață (bios). În această situație se creează condițiile punerii în discuție a unei instituții a criticii, sarcină pe care realizatoarea de film și eseista Hito Steyerl o are în vedere atunci când analizează manifestarea criticii instituționale 152
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Orice activitate comunicativă este, în esența ei, dialogală, chiar dacă, la nivelul structurii de suprafață, apare ca monolog. Dialogul este o practică socială având ca suport limba: o formă de comunicare între doi sau mai mulți vorbitori (< gr. dia, „prin”, „între” + logos, „vorbire”). Pentru ca un dialog să aibă loc trebuie satisfăcute următoarele reguli constitutive: a) să existe cel puțin doi participanți la actul de comunicare; b) participanții la dialog să se afle într-o situație comună de interacțiune (față în față sau
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]