547,468 matches
-
că va publica în ziarul pe care îl edita lista tuturor legionarilor din Canada și SUA. Aceasta ar sugera, indirect, cele două piste de investigație a cazului, menționate și în asasinarea lui Culianu: fosta Securitate și foștii legionari. Chiar dacă, Eretescu ia o distanță prudentă afirmînd că: „între Dima-Drăgan și Culianu asemănarea stă nu în ceea ce au făcut în viață, ci în felul în care și-au găsit moartea” (vezi pp. 215-216) Remarcabile sînt portretele pe care Constantin Eretescu le face unor
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
urmat: Șoferul autocarului (vorbind la mobil): - Bă, mi-a murit unuî în mașină! Ce să fac, întârzii! Anunță tu la dispecerat. Șoferul ambulanței (către ceilalți călători coborâți din autocar): - Dacă e mort, n-am ce vă face! Io nu-l iau. Asta (bătând în capota ambulanței) nu e pentru morți. Șoferul autocarului: - și asta (lovind cu palma autocarul) la fel! O doamnă din mulțimea intrigată: - și ce faceți, domîle, când ajungeți la un accident și pasagerii sunt morți? Îi lăsați acolo
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
doamnă din mulțimea intrigată: - și ce faceți, domîle, când ajungeți la un accident și pasagerii sunt morți? Îi lăsați acolo, în drum? Nu-i duceți la morgă? Șoferul ambulanței: - Doamnă, astea sunt regulile! Uite, dacă mai mișcă puțin, io îl iau! Daî altfel, n-am dreptul! De ce nu înțelegeți!? Poate l-a otrăvit cineva în mașină, știu eu! Poliția trebuie să înregisreze martorii, să ia declarații... Un tânăr: - Și cum știți dacă e mort sau nu? Șoferul ambulanței: - Păi, nu-l
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
duceți la morgă? Șoferul ambulanței: - Doamnă, astea sunt regulile! Uite, dacă mai mișcă puțin, io îl iau! Daî altfel, n-am dreptul! De ce nu înțelegeți!? Poate l-a otrăvit cineva în mașină, știu eu! Poliția trebuie să înregisreze martorii, să ia declarații... Un tânăr: - Și cum știți dacă e mort sau nu? Șoferul ambulanței: - Păi, nu-l consultă asistenta!? Tânărul: - Asistenta nu are parafă de deces, deci nu poate constata decesul. Trebuie un doctor, trebuie dus la spital... Șoferul ambulanței: - Domîle
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
Stau cu mortuî în autocar toată ziua!? Șoferul ambulanței: - Îl dăm jos, îl învelim cu o pătură și îl punem aici pe masă în stație. Să hotărască Poliția ce faceți cu mortuî. Mai bine îl duceți acasă, că dacă îl ia de la Morgă trebuie să plătească. O alt| doamnă: - Domnilor, puțin respect! Ce tot „mortuî” în sus, „mortuî” în jos! Nu vedeți că doamna aceea plânge, mai are un pic și leșină!? Să-i dea cineva o lămâie ceva, un suc
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
un pic și leșină!? Să-i dea cineva o lămâie ceva, un suc... Șoferul autocarului: - Și cum să-i zicem, doamnă? „Domnuî”!? Asta e, a murit, a murit, cu toții ne ducem când ne vine rânduî! (Către sătenii adunați) Să-l ia cineva, să-l ducă acasă că abia ce s-a urcat, e din comună dîaici. Un sătean: - Io n-aș băga mort în mașină...! Cineva din mulțime: - Daî ce-are, domîne!? Când era viu era bun, acuma ne doare-n
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
se miră, e intrigată, zice că, dacă a fost inconștient, cum să plece atât de târziu și cu autocarul, că ce chestie să mori în autobuz, că ce-i mai trebuia lui pământ, că oare n-avea copii să-l ia cu mașina, că sufletul rămâne în autocar șase săptămâni... O tânără încearcă să închidă subiectul: - Puneți niște muzică, domî șofer! Daî nu mai puneți caseta aia cu maneaua „Viața mea e-n mâini la tine”... Șoferul n-are altă casetă
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
Nicolae Manolescu Îmi dau seama acum, obligat să iau act de această veritabilă maladie care a dat peste noi (era exact ce ne lipsea!), că am avut multă vreme o idee greșită despre plagiat. Am fost, pe de o parte, convins că răspîndirea plagiatului are o anumită legătură cu
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
secretarul general al guvernului, imprevizibilul Șerban Mihăilescu, s-a repezit cu gura la Florin Cioabă și a asmuțit poliția asupra lui. Mirele Mihai Biriță n-a scăpat nici el. Acuzație de viol împotriva lui, Cioabă amenințat că i se vor lua drepturile de părinte, ba nu știu ce Autoritate s-a gîndit să-i facă un bine miresei și s-o interneze în raiul pe pămînt al unui orfelinat. Anchete, declarații, puncte de vedere pro și contra, împăratul Iulian le intrzice supușilor săi
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
a formulat protestul. Oricum, Florin Cioabă, socrul mic, i-a adresat o foarte demnă scrisoare deschisă, care cu siguranță n-a fost redactată de el, dar care mi s-a părut impecabilă. Cioabă i-a reproșat baroanei că s-a luat după informații neverificate - căsătoria cu forța și violul! -, a precizat că el a respectat o tradiție a comunității pe care o conduce și că reclamația pe care ea a adresat-o autorităților române provoacă daune familie sale. Toate astea pe
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
noastră de azi. Nu sînt suporterul unor asemenea căsătorii. Iar tradițiile care le impun nu mi se par de perpetuat. Dar nici să te repezi asupra unor oameni care erau convinși că n-au făcut nimic rău și să-i iei la interogatorii ca pe infractori! Crede cineva că fata lui Cioabă și soțul ei, tot un minor, sînt mai fericiți acum, după ce li s-a terfelit în fel și chip intimitatea? Nu știu cît de violată a fost biata fată
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
totuși, loc unor variante într-un domeniu destul de lax. Scria dl. Boia: „Unii specialiști avansează ca limită a vieții omului o sută cincisprezece ani sau intervalul dintre o sută zece și o sută douăzeci de ani”. Pe când „alții evită să ia în considerare o limită imobilă și promit pentru mâine imposibilul de astăzi.” Prin urmare, două secole hărăzeau insului uman oameni de știință din secolele mai îndepărtate. În zilele noastre, Gabriel Simonoff, profesor de fizică nucleară la universitatea din Bordeaux, preconizează
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
pentru oficializarea eutanasiei în cazuri precizate, din motive bine stabilite medical, la manifesta voință a bolnavului dovedește, dacă mai era cazul, că să viețuiești două veacuri merită exclusiv în condițiile enumerate de savantul Simonoff! Religia nu-ți îngăduie să-ți iei viața când vrei tu, oricare ți-ar fi motivele și oricât ai afirma că-ți aparții, morala se împotrivește și ea, chiar când la mijloc sunt probleme de onoare, istoria, în fine, cunoaște exemple celebre, dintre care cinematografia l-a
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
Pavel Șușară Cu vreo cîțiva ani în urmă, poetul Șerban Foarță își lua prin surprindere cititorii, ba chiar și pe mulții dintre oamenii care îl cunoșteau destul de bine, deschizînd o expoziție de pictură, intitulată Cromografii, la Muzeul de Artă din Timișoara. Acum, la sfîrșitul lui septembrie, în cadrul Zilelor Poesis de la Satu Mare, el a
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
lectură de către marele public. Trebuie să-l amintim din nou pe prof. Feng Zhichen (n. 1936) de la Catedra de limba română a Universității de Studii Străine din Beijing. Elev al prof. acad. Alexandru Rosetti, este primul chinez care și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București încă în 1965. Românist pasionat de o viață, s-a dedicat în exclusivitate studiilor și cercetărilor în limba și literatura română. Prin publicarea mai multor cursuri universitare, traduceri din zeci de scriitori români
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
tablourile de pe pereții Parlamentului. E bine să circule însoțiți și numai prin locuri marcate în acest scop, că bezmeticii ăștia arată lumii tot felul de chestii inclusiv birouri pustii ai căror stăpâni (grupuri, comisii etc.) își desfășoară activitatea numai după ce iau pastile pentru invizibilitate după o rețetă fără copyright de la unul Wells, de ne-au făcut de tot... Să-i zic pe nume? Vedeți? ăsta e cusurul prietenului Haralampy: exagerează.
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
tradusă de Simona Drăgan și Laura Albulescu sub titlul Viața cotidiană ca spectacol) e ceea ce limbajul clasic numește o „piatră de temelie” pentru un tip de abordare aproape revoluționar în științele sociale. Membru al Școlii de la Chicago (unde și-a luat în 1953 doctoratul), Goffman scrie din perspectiva interacțiunii simbolice, analizînd în principal elementele ce iau parte la această interacțiune (însă exclusiv în sisteme sociale închise, fără să ia în discuție interacțiunea dintre instituții), cu accent asupra psihologiei individului și contactului
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
limbajul clasic numește o „piatră de temelie” pentru un tip de abordare aproape revoluționar în științele sociale. Membru al Școlii de la Chicago (unde și-a luat în 1953 doctoratul), Goffman scrie din perspectiva interacțiunii simbolice, analizînd în principal elementele ce iau parte la această interacțiune (însă exclusiv în sisteme sociale închise, fără să ia în discuție interacțiunea dintre instituții), cu accent asupra psihologiei individului și contactului social direct, dintr-un punct de vedere și cu un vocabular împrumutat din artele spectacolului
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
revoluționar în științele sociale. Membru al Școlii de la Chicago (unde și-a luat în 1953 doctoratul), Goffman scrie din perspectiva interacțiunii simbolice, analizînd în principal elementele ce iau parte la această interacțiune (însă exclusiv în sisteme sociale închise, fără să ia în discuție interacțiunea dintre instituții), cu accent asupra psihologiei individului și contactului social direct, dintr-un punct de vedere și cu un vocabular împrumutat din artele spectacolului: prezentarea sinelui ca dramaturgie. În orice context social, individul tinde să adopte un
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
din 1963 numit Stigma (tema cucerindu-și o poziție de maximă vizibilitate o dată cu cercetările lui Foucault). A construi o astfel de (inter)față echivalează cu stabilirea unei identități sociale consonante cu intențiile conjuncturale ale performerului, iar la producerea acestei impresii iau parte toate elementele dramaturgiei sociale: performerul și regizorul (care în cazul recitalului individual sînt unul și același, însă nu și cînd se joacă în echipă), scenografia, culisele (zonă în care publicul n-are acces), publicul însuși. Nu e vorba despre
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
corect regizată și interpretată determină publicului să atribuie un sine personajului jucat, dar această atribuire - acest sine - este un produs al scenei care are loc și nu o cauză a ei.” Spre deosebire de cazul spectacolului de teatru propriu-zis, la care publicul ia parte într-o mult mai mică măsură și nu condiționează performarea, interacțiunea socială presupune, pentru buna desfășurare a jocului, o serie de „calități și practici defensive” ale membrilor echipei de actori sociali. Astfel consideră Goffman loialitatea dramaturgică (fidelitatea față de strategia
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
o viață întreagă. Și cât de trist este ca să primești în sfârșit acest răspuns, mult așteptat, abia atunci când nu mai poți să-i închini decât un prea scurt crâmpei de viață!...” Un interviu barbian, i-am putea spune, este cel luat de Daniel Tei matematicianului Octav Onicescu. Și când spun barbian, mă gândesc la acea butadă celebră potrivit căreia poezia și geometria se întâlnesc în cele din urmă undeva sus, într-un punct înalt. Onicescu pare însă mai înclinat către uman
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
mînă). Îl sună pe telefonul mobil, dar, mare personalitate fiind, X își permite să nu răspundă. Nu-i nimic, se consolează moderatorul, îl sun pe Y, (personalitate de rangul al doilea). Y răspunde, dar, cu regret, la ora 10 seara ia cina cu un ministru secretar de stat și nu mai are cum să contramandeze. Nu-i nimic, se consolează moderatorul, personalitatea voi fi eu, îl invit pe Z, care nu e nimeni, dar, vorba lui Arghezi, “e băiat bun, patriot
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
Năstase e pentru prima oară obligat la mutarea a doua. Alianța liberalilor cu pediștii e un fapt, unul dintre puținele din lumea noastră politică în care PSD-ul e într-o permanentă ofensivă, iar opoziția se agită fără s-o ia nimeni în seamă. Premierul, care se pricepe la combinații de culise și care știe că luate separat nici unul dintre partidele alianței nou apărute nu e un adversar pe măsura PSD, se teme de această alianță pentru că ea nu e o
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
politicieni și de comentatorii politici, omul obișnuit nu stă zilnic cu urechea ciulită la ce zice fiecare partid din opoziție și nici la ce zice Puterea. Pe el îl interesează ce se întîmplă. Iar la capitolul noutăți, opoziția i-a luat pentru prima oară fața premierului. Am serioase îndoieli că românul de rînd are insomnii din cauza corupției baronilor locali ai PSD, dar sînt convins că el a ajuns la exasperare constatînd că aceștia nu sînt în stare să-l apere de
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]