3,576 matches
-
filosofică pe terenurile moralei, unde se întâlnesc binele și răul, ceea ce este bun și ceea ce este rău. Filosoful nu evolueză nicăieri în prescriptiv, în normativ: el descrie lumea așa cum e, arată realitatea așa cum apare ea pentru un ochi exersat și lucid. El inaugurează, încă o dată, acea postură a înțeleptului care nu vrea nici să râdă, nici să plângă, ci doar să înțeleagă. Nici lacrimile lui Heraclit, nici râsul lui Democrit: perspicacitatea lui Lucrețiu. Asupra lumii, el adoptă punctul de vedere al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
celuilalt de către privirea îndrăgostitului: fiecare defect devine o calitate, toate tarele se transformă în talente, pocitaniile acced la statutul de divinități și de zeițe, neroadele devin niște partenere adorabile, iar istericele, niște blânde complice. Nimic nu falsifică mai tare privirea lucidă asupra noastră înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a patologiei amoroase în favoarea unei celebrări a iubirii sub altă formă, cea a cuplului ce trăiește o poveste în care se întoarce spatele dezlănțuirilor furioase ale pasiunii pentru a edifica o existență în comun. Paginile vehemente, dar și ironice și lucide ale filosofului consacrate iubirii-pasiunii furnizează din câte se pare pretextul pentru legenda fabricată de Ieronim despre un Lucrețiu vrăjit printr-un filtru, ajuns nebun și punându-și capăt zilelor la o vârstă la care oamenii dispun din plin de mijloacele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tuturor măsurătorilor efectuate, România este printre țările cu cele mai scăzute rate de participare asociativă. În noiembrie 2005, 13% dintre subiecții unui Barometru de Opinie Publică erau membri activi ai unei organizații voluntare (BOP, noiembrie 2005), ceea ce, la o abordare lucidă, este o estimare foarte optimistă. Datele din Barometrele de Opinie Publică atestă că segmentul cel mai important al participării este asigurat de sindicate și de persoanele care aparțin minorităților etnice și religioase. Cercetările din domeniu au invocat mai multe categorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și cu puține luni înainte de cealaltă ultimă a lui plecare. Venise însoțit de soția lui la Editura Cartea Românească să predea romanul lui Malraux La voie royale, pe care-l tradusese cu pasiune și scrupul. E una dintre cele mai lucide cărți despre moarte. Iar el, M. R. Paraschivescu, bărbatul scund, elegant, cu mâini delicate, aproape fragile, avea pe față semnul inefabil ai întunecatei și iminentei scadențe. Cred că știa. Cu mai puțin de o lună înainte, același rac ascuns îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mari acoperă concepte mari, de o mare splendoare inerentă. Dacă nu se orientează și nu se prețuiește după aceste mari noțiuni, viața devine de o insipiditate mortală. Grandilocvența și exprimarea sforăitoare de care au râs totdeauna fără cruțare marile spirite lucide și ironice, cum a fost Caragiale, nu sunt efectul vorbelor mari, ci al vorbelor goale. E adevărat că tocmai vorbele mari rămân de cele mai multe ori goale, fiindcă, firește, nu e așa de ușor să fie încărcate în măsura și la
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de dorit; ei recomandă în acest scop înlăturarea adversității din orice relație omenească. Asta nu înseamnă numai a renunța la apărarea binelui (după ideea pe oare și-o fac unii și alții despre acest „bine”), dar și a îmbrobodi privirea lucidă, a muia judecata și a emascula spiritul. Adversitatea trebuie să fie umană și nu bestială; ea trebuie să respecte un cod, să se supună unor norme. Există o morală și o estetică a adversității pe care sentimentul agonal le cultivă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
să reabiliteze cumva acest an în care Pietà a fost sfărâmată de ciocanul unui nebun și jocurile olimpice întunecate de crimă. Lupta celor doi sportivi ne-a mai dat și altă lecție de filosofie și morală. Încordarea lor, energică și lucidă, dădea clipei o valoare absolută care o scotea din contingență. Atenția la actual, la ceea ce voința, talentul și știința trebuie să decidă, este o virtute ce nu suferă nici amânare, nici invocarea unor izbânzi revolute. Acum și aici trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Secesiune, un roman de o rară amploare și forță, în care destinele individuale și societatea ca întreg sunt cuprinse în rețeaua inexorabilă a istoriei. Și astăzi se mai întâlnesc intelectuali cu prea înalt nivel estetic care disprețuiesc această operă mare, lucidă și omenească; de fapt, n-o disprețuiesc: cred doar că trebuie s-o disprețuiască. Nu știu dacă Margaret Mitchell a mai publicat de atunci vreo carte: probabil că a rămas o debutantă! Ca să revin la muzică: cei mai mulți amatori cu nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
-l putea observa în toată libertatea pe impresionantul vizitator: precumpănea în el martorul, adică memorialistul, adică artistul. Iar Chateaubriand, cu toată ilustra lui vanitate și egocentrismul lui de pomină, a dat în Mémoires d’outre-tombe o suită prodigioasă de observații lucide și de viziuni amețitor de precise ale realității, reprezentată prin excepționala putere a unei imaginații obiective. În câte trei sau patru linii trasează portrete de neuitat, de pildă, Pitt sosind la Downing-Street pe o dimineață însorită și albăstruie de primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
care pe alte laturi era cât se poate de laic și de pozitiv). Dar această „mistică” nu avea nimic comun cu misticismul iraționalist care a apărat mult mai recent. Ea era supusă unei discipline și unei „tehnici” perfect riguroase și lucide. De altfel, finalitatea ei era una de luciditate, adică de transparență, de contemplație intelectual-afectivă. Erau două tipuri de gândire ce corespundeau fiecare câte unei structuri mintale: una mai logică, mai discursivă, mai pozitivă, legată de ceea ce se numea atunci „nominalism
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
era îndreptățită să respingă și să condamne pe Socrate, ca principiu al noului, punctând prin aceasta, cum Hegel zicea, începutul decăderii ei ca societate - am observa două atitudini complet-divergente. Una din ele e fierbinte, e contemporană morții, iar cealaltă e lucidă, rece și cinică poate. Curios lucru, dar Hegel e de partea lui Meletos, iar nu a lui Socrate. Hegel crede că Socrate e vinovat. Ce credeți dvs.? — Eu mi-aduc aminte că Hegel, atât în Istoria filozofiei, cât și în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
propriei stări. Se și spune, de altfel: „Cel ce se tulbură de necaz nu mai vede Înaintea ochilor”.) Cine moare și cui Îi trage clopotul. (Neprevăzutul, cu surprizele lui, plăcute sau neplăcute, ne arată că viața nu Înseamnă numai previziuni lucide: „De-ar ști omul ce-ar păți, nici din casă n-ar ieși”.) Cu cât se pisează mai mult usturoiul, cu atât miroase mai tare. („Cine adoarme bârfind - ne spune un alt proverb - se trezește calomniind.”) Bățul scurt se rupe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Inima nu minte. Destinată să trăiască din plin fiorii unei noi emoții, inima nu cunoaște manevra ocolișurilor sau a justificărilor din vorbire: „Discutând prea mult se pierde adevărul”.) A raționa despre dragoste Înseamnă a-ți pierde mintea. Niciodată o minte lucidă nu va putea Înțelege, cu armele logicii, toate motivațiile și strategiile imprevizibile ale unei inimi Îndrăgostite. Eventual o altă inimă, la fel de Îndrăgostită, ar putea avea resursele intuitive pentru a Înțelege chemările, suferințele sau exigențele acesteia.) „Iubirea adoarme cunoașterea; trezită, cunoașterea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuiva.) Mai multă Înțelepciune găsești În fețele cele urâte, decât În cele frumoase. (Pentru că rar fețe frumoase care să nu aducă cu ele Înfumurare În societate și chiar sfidare.) Dă-mi, Doamne, mintea românului cea de pe urmă! (Adică acea judecată lucidă, anticipativă, care nu mai este subjugată ultimatumului unei dorințe sau imperativelor unei prejudecăți.) „Fiecare Își Învinovățește memoria; nimeni judecata.” (E. Cioran) Bea paharul până-i plin. (O ocazie este favorabilă atât timp cât știm să o valorificăm.) Toată pasărea pe limba ei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
devine furuncul. Când ațâțăm, de exemplu, o stare de mânie, aceasta ajunge În mod inevitabil la stadiul de furie, când agresiunea nu va mai putea fi stăpânită.) Acela ce vede prea departe devine prudent. Pentru că anticiparea, cu cât este mai lucidă, cu atât relevă mai mult din implicațiile și consecințele posibile.) Cu neamurile să mănânci, să bei, daraveri* să n-ai cu ei. (Recomandarea este Înțeleaptă, deoarece reușita În afaceri ar fi compromisă de numeroasele concesii sau facilități de pe parcurs, la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atât Încât să dezvolte o predispoziție de acest gen: va pricinui el Însuși numeroase răutăți altora, din spirit de răzbunare sau pentru a-i vedea și pe alții suferind. Μ Cel care trăiește o nenorocire nu mai poate face comparații lucide cu situația altora: explicația constă În faptul că o emoție foarte puternică restrânge Într-atât câmpul conștiinței proprii, Încât persoana În cauză nu mai poate admite faptul că și altul ar putea trăi o suferință similară sau că ar putea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tranșant lipsurile). Μ Despărțirile În iubire, chiar și cele temporare, stimulează reflecția. Μ Omul este cu adevărat el Însuși În trăirile sale atunci când suferă. Μ Teama este, În ciuda unor aparențe, un sentiment complex. Ea poate proveni, de exemplu, din evaluarea lucidă a unei amenințări, și atunci devine o teamă „lucidă” și, implicit, asumată. Dar poate avea și determinări predominant emoționale sau aprecieri nerealiste, aberante, situație În care teama ia aspectul unor stări necontrolate, de panică. Μ Cel care ajunge să nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
temporare, stimulează reflecția. Μ Omul este cu adevărat el Însuși În trăirile sale atunci când suferă. Μ Teama este, În ciuda unor aparențe, un sentiment complex. Ea poate proveni, de exemplu, din evaluarea lucidă a unei amenințări, și atunci devine o teamă „lucidă” și, implicit, asumată. Dar poate avea și determinări predominant emoționale sau aprecieri nerealiste, aberante, situație În care teama ia aspectul unor stări necontrolate, de panică. Μ Cel care ajunge să nu se mai respecte Își pierde automat și spiritul de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
respecte, să Înfăptuiască. Μ Duelul, indiferent pe ce plan s-ar desfășura (intelectual, moral, cultural etc.), n-ar avea nici un haz dacă n-ar presupune o anumită egalitate a competitorilor. Μ Nimeni nu se poate sustrage unui moment de recunoaștere lucidă a limitelor posibilităților sale psihologice sau a limitelor existenței sale umane. Ceea ce ne diferențiază Însă sunt situațiile În care această recunoaștere se produce și care sunt caracteristice fiecăruia dintre noi: astfel, unii realizează recunoașterea doar pe patul de suferință din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Natura se Îmbogățește prin diversificarea formelor pe care ea le cuprinde; viața, prin diversificarea valorilor și aspirațiilor pe care oamenii le atașează existenței lor (de exemplu, nevoia de libertate, de adevăr, de dreptate, de sinceritate etc.). Μ Pentru orice om lucid, existența presupune și un minimum de concesie (ca, de exemplu, atunci când, văzând că nu putem, ca alți semeni ai noștri, să trăim fericiți În ideea de Dumnezeu, acceptăm cel puțin să ne gândim la El, din când În când). Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuvinte ale lui Emil Cioran despre iubire: „Iubirea este o fugă de adevăr. și iubim cu adevărat numai când nu vrem adevărul... Pe ființa ce o iubim o cunoaștem cu adevărat numai după ce n-o mai iubim, când am devenit lucizi, clari, seci și goi” (Cartea amăgirilor, 1991). Μ De ce pe un om Îl cunoaștem mai bine atunci când trebuie să facă față unui eveniment de viață crucial? Pentru că În astfel de situații, intensitatea momentului de viață trăit Îl obligă să fie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de exemplu, a conștiinței proprii de a se pronunța Împotriva unor iluzii, presupuneri sau prejudecăți). Μ Faptele celor care ne-au devenit foarte dragi sau față de care ne simțim foarte Îndatorați nu le mai putem judeca obiectiv, printr-o comparație lucidă cu ale altora, ci doar În cadrul și În condițiile propriei atitudini față de ei (cu cât ținem mai mult la cineva, cu atât ne simțim mai obligați să fim mai consecvenți În aprecierile noastre față de acea persoană). Μ Una dintre ideile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
când nu poate Înțelege, cu claritatea dorită, un lucru, atunci se străduiește să-l simtă cât mai profund. Se știe Însă că trăirea În luciditate este mai scurtă decât trăirea În simțire, care poate dura foarte mult: logica sau gândul lucid se nasc, de fapt, treptat, dintr-o stare de suferință continuă a cunoașterii, dintr-o flacără mereu vie a curiozității. Μ Unii parcă sunt predispuși să fie nefericiți: aceștia fie că privesc lumea numai cu inima, fie că, dimpotrivă, privesc
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
stare de suferință continuă a cunoașterii, dintr-o flacără mereu vie a curiozității. Μ Unii parcă sunt predispuși să fie nefericiți: aceștia fie că privesc lumea numai cu inima, fie că, dimpotrivă, privesc, așa cum spune poetul, doar cu un „ochi lucid și rece”. Μ Există În comportamentul psihopaților impulsivi o răsturnare a logicii firești a declanșării unui act, care trebuie să ne pună În gardă: aceștia nu Întreprind o acțiune pe baza unei anticipări (motivată, de exemplu, de un scop bine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]