4,609 matches
-
pun flori, candele și lumânări. Simbolurile Luminației Printre simbolurile Zilei Morților se pot enumera lumânările, candele și florile. Dar, simbolul suprem al sărbătorii rămâne însă lumânarea. Cimitirele comunităților se transformă pentru câteva ore în adevărate mall-uri, deoarece sunt puternic luminate și invadate de mulțimi de oameni. Acesta este și un prilej de întâlnire și comunicare cu rudele și prietenii, dar și aducere aminte de cei morți, de lucrurile pe care le-au făcut cât au fost în viață, mai mult
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]
-
plăcere, În straturile primăverii se răspândește tantra de-o blândă adiere. Lumina-ți prinde safirul în păru-ți straveziu, Durerile dispar prin farmec în labirintul argintiu. Nopțile noastre înaripate fiind vis de dor în culori, Atingeri de soare în zile luminate ale unei dulci primăveri, Purtându-ne pe aripi frânte de dor, pe căi neștiute, Privim la frumuseți negrăite prin fuga gândurilor neîmblânzite. Încălzeam cuvintele în palma ochiului trup, Pâna la coapsa din văzduh Și ne-mbrățișam până la rodul crud din
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
chin. Căci dor îți va fi chiar de ești plecat, Iar dacă norii grei ne-au depărtat Prin clipa ce atârnă acum ca un păcat, Trezește-mă cu glasul tău neîncetat! DOR NESECAT Te-am privit prin dorul ochiului meu luminat, Ale cearșafurilor îngălbenite și topite de sentimente seci, Prin gândul neputinței mele, reținute m-am schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai petrecut până dincolo de durerea rătăcirii, Până la limita neștiută și neîmblânzită a decăderii. Fiind
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Acasa > Strofe > Atasament > MĂICUȚA Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului MĂICUȚA Minune minunată, Viață întrupată, Făptură lăudată, Mână-naripată, Cărare căutată, Ziuă luminată, Inimă încercată, Minte înnobilată, Ură indreptată, Milă adunată, Minune minunată, Măicuță aplecată, Milostivă, îndurată, Nădejde vindecată, Blândă și cântata, Aspru judecată. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: MĂICUȚA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1895, Anul VI, 09 martie 2016
MĂICUŢA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373330_a_374659]
-
o ierarhie a persoanelor care-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. Sfânta Treime - structură a supremei iubiri Gândirea personalistă
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
ca o certitudine a simțirii nu numai împărtășite, dar și ca o cale liberă de intrare pe poarta aceluiași sine. Pășim... „Între cer și pământ, între El și Ea, doar un timp. Voalul a căzut, dând deoparte cioburile, întunericul deveni luminat disperarea - speranță durerea - bucurie depărtarea - simbioză, singurătatea - întreg.” Celălalt timp, o nouă viață „Au intrat în vis scriind singura lor carte ce devenea realitate pe măsura literelor căpătau contur, forme, lumini și umbre Un pictura poesis...” Castelul de nisip al
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
stat un ceas cu ei la masă,/ I-a dojenit că nu s-au pregătit/ Să-și strângă straiele de după coasă,/ Că-n toate e-ntr-o zi un asfințit// Într-un ierbar cu zodii împletite/ Din poli sălbatici aspru luminați./ Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite,/ Pe-un fapt divers, doi maci îmbrățișați” (Pe-un fapt divers, doi mai îmbrățișați). Abordând tema povestirii (povestitului) la han, poeta ne avertizează că nu mai poate și nici nu mai vrea
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
văile verzi, îngălbenite, pline de petece roșcate ale sămănăturilor de toamnă. În pădurile ca arama s-au înfiripat, în sute de puncte, lumânările roșii ale cornilor (Vâltoarea); Fulgi rari alunecă și se aștern pe pământul înghețat. Pustiu pe uliță, geamuri luminate slab (Nimic deosebit în timpul serviciului meu). Definitorii în pattern-ul descrierii naturii în prozele de mari dimensiuni ale scriitorului sunt elementele de hidrografie care conturează orizontul local, apropiat sau îndepărtat, în care autorul și-a așezat personajele ca să stăpânească pământul
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
îngădui lucrul acesta! Gamaliel își plecă capul de câteva ori dându-i dreptate. -Știu ce vrei să spui Serah. Insinuezi că acesta care a înviat nu era un om obișnuit... -...Ci fiul lui Dumnezeu...așa cum chiar el a spus-o, luminate rabin. -Au fost cazuri când medicii au adus pe câte unul în simțiri care părea a fi mort... -Medicii vindecă doar boli prealuminate, nu moartea în sine, dar e adevărat că se luptă cu ea! -Ce crezi totuși că e
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
înviere, deși am susținut cu tărie această teză în fața lor, în sufletul meu era mereu o undă de îndoială. Deși spuneam ,,da” cu cea mai mare convingere, îndoiala mă cuprindea chiar în timp ce prezentam dovezile scripturistice. -Îndoiala este în firea noastră luminate învățător, ați spus-o chiar luminăția voastră la cursuri. Iar credința și îndoiala sunt uneori două noțiuni foarte alăturate deși diferite. -Surprind la tine ceva Serah, spuse Gamaliel. -Vă ascult luminate rabin! -Ai fost un bun elev al meu Serah
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
în timp ce prezentam dovezile scripturistice. -Îndoiala este în firea noastră luminate învățător, ați spus-o chiar luminăția voastră la cursuri. Iar credința și îndoiala sunt uneori două noțiuni foarte alăturate deși diferite. -Surprind la tine ceva Serah, spuse Gamaliel. -Vă ascult luminate rabin! -Ai fost un bun elev al meu Serah. Unul dintre cei mai buni. Și au mai fost și alții. Însă abia în ultimul timp ai ajuns la o maturitate intelectuală, care mă uimește totodată! -Există și o explicație iubite
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
Serah și spun că starea de păcătoșenie a acelei femei atinsese probabil punctul în care doar pedeapsa mai putea aduce reparație comunității respective, faptele acestei femei fiind o rușine pentru membrii comunității. Nu era probabil la primul adulter. -Aveți dreptate luminate, dar...femeia aceea este, să nu uităm, făcută tot după chipul lui Dumnezeu, chiar dacă atunci era într-o stare de decădere morală. Deseori urâm asemenea persoane, însă uităm că sunt alcătuite tot după chipul lui Dumnezeu și merită nu doar
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
acest lucru preaînvățate! Dar cred că pietrele reprezintă poate greutatea păcatelor noastre, abandonate, din fericire de această dată, la picioarele învățătorului. -Această scenă îmi aduce aminte de învinșii care depun armele la picioarele cuceritorilor, Serah! -Acum înțelegeți forța cuvintelor învățătorului luminate?! -Fără îndoială Serah! Cuvântul, deși pare a fi efemer, e mai tare decât piatra! -Chiar și atunci când un nebun o ridică și o aruncă spre lovire? -Chiar și atunci, răspunse Gamaliel. Ura care ridică piatra pare a avea un mesaj
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
uneori. Moartea ca o ultimă încercare a vieții ori ca ultim aspect al ei, ne arată de fapt și ne conduce spre adevăr fiindcă doar moartea ne poate aduce cu picioarele pe pământ. Indicați un lucru care conteză în fața morții luminate! Nu sunt oare toate din lume ca pulberea și ca vântul? Mai sperăm mereu la încă o zi în plus la anii noștii, încă o zi și încă o zi...La urmă însă, doar țărâna... -Deșertăciunea deșertăciunilor... -Mai rămâne oare
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > AM CREZUT ÎN CUVÂNT... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1571 din 20 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Duminică, 19 Aprilie 2015 din Săptămâna Luminată Am crezut totdeauna în cuvântul cel viu, Îl simt în auz și acum când îl scriu Cum izvorăște din sufletul meu, Cu el mă trezesc dimineața mereu, Cu el adorm seara în Rugăciune, Cuvântul e cea mai curată minune, De-
AM CREZUT ÎN CUVÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374858_a_376187]
-
Fundației „Principesa Moștenitoare Margareta”. În rezumat, prin paginile cărții „Regalitatea, astăzi” ne asigurăm regăsirea cu istoria și obținem o întrezărire a orizontului societății românești. Călătorim descriptiv prin istoria regalității române, începând de la epoca Marelui Rege Carol I, purtăm sub privirea luminată blazonul Casei Regale, însemnele regalității, amintirea regilor, reginelor principilor și principeselor României precum și imaginea vie a Familiei Regale române actuale, simțim cu porii sufletești atașamentul și loialitatea lor la statalitatea României, cultura, libertatea, suveranitatea și prosperitatea țării. ASR Principele Radu
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
Acasă > Stihuri > Anotimp > AHO, AHO, Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aho, aho, Prieteni dragi Să fim toți conduși de Magi, Ieslea s-o avem curată Pentr-o viața luminată! Grâul sa-mbrace ogorul În strai alb și Viitorul Pâinea bună și gustoasă S-o avem mereu pe masa! Pruncii să-i creștem frumos Pentru-n An mai glorios! Mâinile să ducă truda, Inima și mintea ruga, Iar picioarele cărări
AHO, AHO, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375016_a_376345]
-
Cu-n mănunchi de vise albe Să-i punem în plete salbe... Iar din neau ce-o să vină... O scară către Lumină... Aho, aho, Prieteni dragi Să fim toți conduși de Magi Ieslea s-o avem curată Pentr-o viața luminată! foto sursă internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Aho, aho, / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1826, Anul V, 31 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AHO, AHO, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375016_a_376345]
-
Articolele Autorului Ce mirare! Astrul zilei pare doar un disc strălucitor pe bolta de cer, dar el e ziua însăși! Și n-o vedem, ziua nu se vede într-un gol absolut, ci lumea se vede, în formele ei materiale, luminate. Întocmai, spiritul artistei Tania Popa nu se zărește, doar se vede frumosul ei surâs, frumoasa ei veselie, frumoasa ei bunătate... ca măsuri echilibrate, predominante peste tot ce cuprinde firea ei: exuberanță în văpaie și, deopotrivă, adâncă introvertire de enigmatice sensibilități
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
în: Ediția nr. 1366 din 27 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului O văd în fiecare zi, în zori, cu pasul sprinten, plin de gingășie, trecând prin parcul plin de flori, copil la chip, fără copilărie. Pășește-n sala cu ferestre luminate când alți copii încă mai dorm, mișcările-arcuite, prelungi sau tremurate, le poate repeta la nesfârșit și-n somn, iar fiecare gest, e-o altă învățare, prilej de renunțări și îndelungă trudă, dar pare că, oricum, altă plăcere n-are chiar dacă
MICUŢA BALERINĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373824_a_375153]
-
greu de coordonat. Sebastian continuă „asaltul” asupra Adrianei, acoperindu-i cu buzele sale cărnoase, tot ce era descoperit de îmbrăcămintea care începea să pice, una câte una, precum toamna frunzele copacilor. Totul se desfășura într-o liniște deplină iar camera luminată doar de stelele ce străluceau pe bolta cerească și de cele două flăcări ale lumânărilor parfumate ce se topeau încet, milimetru cu milimetru, în timp ce tensiunea celor doi iubiți se accentua pe fiecare minut consumat. Erau conștienți amândoi că se apropia
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
copilul ăsta, nu! Categoric, așa ceva, nu! Se hotărî să-și scape subalternul favorit, ordonând plecarea. Recunoscător, Antonel se ridică primul și, salutând regulamentar, o luă la picior... Per pedes apostolorum ajunse spre miezul nopții în Delea-Veche. Intră pe terenul bine luminat de felinarul din față. Zări strania ușă. Înaintă. Încercă s-o mai deschidă o dată. Nu putu decât s-o crape de două degete. O trase repede, sfiit de vocea care-l înfioră, îndepărtându-l: Vei intra la ceasul potrivit. Acum
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
finic călcai în cale... Mulțimi ce Te slăveau cântându-ți slava, Îți așterneau pios, uitând otrava Ascunsă-n șușoteli și vorbe goale... Acum se bucurau, uitând gâlceava, Văzând Mântuitor în mers agale, Primit cu sărutări pe sfinte poale, Ca omul luminat precum dumbrava. Suit pe un asin, privea cu milă Apostolii din jur, dar multă silă Vedea la prefăcuți ce-aveau să-L vândă Și a zâmbit, știind la ce osândă Iubirea Lui va fi nesocotită Și doar în Cer Îi
SONET DE FLORII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373998_a_375327]
-
răsară grădina Domnului aproape de finele zilelor omului de pe lumea asta. aceasta-i răsplata hranei locului. fermecata, preafericita... FLACĂRA INTERMITENTĂ Lumina lumii sub pete solare toamna sau iarna făcută sloi, lumina lunii hrana vârcolacilor periodic, lumina bunilor noștri confrați cu capete luminate suflată cât mai departe, înapoi, lumina din noi aprinsă sporadic din nimic, din păreri, pe această lumină o găsesc. Simt că e ascunsă undeva. Și pășesc în pas reptilian de triton olog ajuns vegetarian printre negrele umbre, cornate, săritoare de
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
mult mai ciudat, părea un misterios obiect căzut din cer. De pe trunchiul bradului căzut peste crater încercam să cercetăm cât mai mult taina ce ni se înfățișa privirilor. Acolo, în fundul văgăunii, se afla ceva neobișnuit, ceva sub forma unei camere luminate, precum un cristal oval, sau poate un perete străbătut în interiorul lui de spectre fantastice de lumini aurii, verzui, ori albastre. Ceea ce vedeam părea o piatră de prund șlefuită, străvezie, de dimensiuni uriașe. Și mai misterios era faptul că în interiorul acelui
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]