6,186 matches
-
Pitoresc > LUT ȘI ARIPI Autor: Cătălina Nicoleta Munteanu Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Să nu uit cuvintele (pe aripile nemuririi) înalțate în Iubire și Lumină m-am transformat în fluture cu haina de lut agățată într-o petală albastră amforă pentru drumeții însetați de roua dimineții. M-a pătruns verdele (de primăvară) printr-o fantă a inimii. Referință Bibliografică: Lut și aripi / Cătălina Nicoleta Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 900, Anul III
LUT ŞI ARIPI de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352023_a_353352]
-
nemuririi) înalțate în Iubire și Lumină m-am transformat în fluture cu haina de lut agățată într-o petală albastră amforă pentru drumeții însetați de roua dimineții. M-a pătruns verdele (de primăvară) printr-o fantă a inimii. Referință Bibliografică: Lut și aripi / Cătălina Nicoleta Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 900, Anul III, 18 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cătălina Nicoleta Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LUT ŞI ARIPI de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352023_a_353352]
-
Saxone Horodi își păstrează cu dezinvoltură mersul ei în artă, unic, fără etichetări și încartiruiri. Liana „locuiește” când și unde vrea! Acum e sub cerul liber, mâine este într-o încăpere cu o vitrină în care sunt minunate oale de lut, sau tigăi și felinare, sau în altă odaie, în care fereastra nu-i numai ce pare la prima vedere, ci devine, dacă vreți, o fereastră spre lume, spre copaci, spre acoperișuri și cer; ieri a stat la Brașov, iar în
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
Ce mi-o imploram apatic când nimic nu prevestea, Că voi ridica spre ceruri, ruga mea și nici un ton Nu va mai putea să strige de sub adormita stea? Ninge invers dinspre mine și doar sarea se adună Peste trupurile goale, lut nevredenic de răspuns Viața tremură-n carcase, murmurând un ''noapte bună' Și cum ninge peste lume și ce iarnă m-a pătruns! Referință Bibliografică: Ninge invers înspre cer / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23
NINGE INVERS ÎNSPRE CER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352036_a_353365]
-
amurgului și a abisului spre neființă... femeile coboară dintr-un opiu de culori spre străluciri de tinichea prin racle de mac pe drumuri ce se mișcă lent dintr-o Persie cu povești. în bruma ploilor semințele dansează pe vârfuri de lut, stejarul se naște din ghindă. parcă ieri treceam prin pădure, parcă ieri te zărisem, femeie, printre frunzele puse-n lanțuri de lună, parcă ieri te-alergam, căprioară nebună, cu picioarele zvelte, cu ochii șireți ce tăiau laseri din pupilele tale
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
a plecat, de parcă blestemul singurătății l-ar fi năpădit ca ciulinii și pirul un ogor nearat. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; numai eu sunt nepoftitul intrus cu inima, suflet și chip al acestui vremelnic canton din apă, lut și nisip. Numai eu, exilat într-un timp nedorit, ca un condamnat ce-și cară în lanțuri speranțe perfide trag după mine uitate păcate, ispite avide, și vini nemărturisite vreodat'. Nu loviti umbra! nu are nicio vină; în fiecare noapte
NU LOVIŢI UMBRA de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352263_a_353592]
-
cine te vinde? cine te cumpăra? cine te clatină? o, minte de aur, cine te-adoră? cine te conjura? cine ți-i faur? o, minte de plumb, cine te asuda? cine te schimba? cine te judeca strâmb? o, minte de lut, cine te-ncinge? cine te-nfloare? lasă-mă să te sărut! Referință Bibliografica: ELOGIU MINȚII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELOGIU MINŢII de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352302_a_353631]
-
nu țâne ăiii, cî nu făcutîîî di om cu har, cîîî fântânaru-i, fântânar, ăiii, adicî numa’ șî numa’ ielll.... De la un capăt al mesei, un bătrân care mânca o coajă de pâine și sorbea cu evlavie, dintr-o cană de lut, apa cea bună a fântânii, îl urmărea atent și parcă tare mâhnit, cu privirea. La un moment dat spuse, așaaa, parcă mai mult pentru el: - Iartă-mă Doamne, și-l privi pe bezmetic într-un anume fel... Lică simți imediat
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
fiu mulțumit cu mine însumi! Lucian Blaga - Pentru a cunoaște pe Dumnezeu nu e nevoie nici de bani, nici de averi, ci numai de smerenie. Sf. Siluan Athonitul. - Acela este ascultător care este ca fierul în mână fierarului sau că lutul în mână olarului. Sfanțul Teodor Studitul Referință Bibliografica: Citate memorabile (9) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1012, Anul III, 08 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CITATE MEMORABILE (9) de ION UNTARU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352384_a_353713]
-
blană naturală sau artificială de oaie. Ceramica este reprezentată la târg de firma Calidano din Brașov și de familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București. Firma Calidano aparținând familiei Postăvar Cătălin, Liliana și Noemi expune obiecte de ceramică lucrate din lut și argilă, manual sau la roată, decorate la cald și la rece, în culori naturale, calde, de nuanța pământului sau a lemnului. Piesele lucrate de dumnealor utilitare și decorative aduc în actualitate vechi motive ale vieții materiale și spirituale ale
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
cale le-a venit ea: în familie, de la bunici, părinți, soț, soție, prieteni, vedete, în realitate sau în vis. Câștigul mic, obținut prin efort îndelungat, prin gândire și creație este o țintă modestă a unor oameni care știu să modeleze lutul și să îi dea forme originale, să prelucreze într-un mod original darurile solului și ale subsolului și derivate ale acestora: bumbacul, inul și lâna, piatra, sticla și lemnul, sarea, hârtia, metalul. Privit în ansamblul său, Târgul de Sfântul Ilie
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
că un om și caută în jos. Și i-a spus bătrânul: - L-ai mâncat? Binecuvântat să fie Domnul! Ai să faci tu ceea ce făcea măgarul. Și de atunci leul, la porunca bătrânului, purta samarul măgarului cu patru vase de lut în care aducea apă în mănăstire. Într-o zi a venit la bătrân pentru rugăciune un ostaș. cand a văzut pe leu cărând apă și a aflat pricina i s-a făcut milă de el. A scos trei monezi și
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > E PENTRU TINE ȚARĂ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului E pentru tine țară... Pământ, ținut cu brațele dreptății Și negru lut din palmă de țărani. Ai fi ajuns tribut străinătății Fără iubirea lor de mii de ani. Să nu te temi... Iubirea pentru ține nu va piere, Săracul te dorește adăpost. De-ar îndura și milă și durere, Ar face-orice ca
E PENTRU TINE ŢARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352533_a_353862]
-
IERI... Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfinți cu lacrimi de smirna, adânci și cuminți, Au plecat astăzi sfinții în beciuri de lut; mi te cântă-n litanii, te beau din trecut. În gândul de ieri, opt poeți te-au vestit cu versuri de ocna și verbul smintit te-au scris pe iluzii, rostire de hau, punând amintirea să-mi fie calau. Din
IERI... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352596_a_353925]
-
pivniță a unei case din Ierusalim. Le spusese romanilor orice îi ceruseră aceștia, însă acest lucru reuși să-l țină secret printr-un efort supraomenesc care în opinia lui contase mai mult decât însăși viața sa fiindcă considera vasul de lut ca fiind de fapt ,,inima sa” iar acea amforă aducea ca formă cu o inimă de om și tocmai de aceea Baraba îi dăduse acest nume. Un vas plin cu monede de aur... Ceilalți din ceată care scăpaseră, își dădură
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
Nu-i a toamnă, fluier nu-i. Apă, n-ai putea să-mi spui? Aer, ce-ai jucat sub strună, oare ce-o fi vrând să-mi spună înșoptind șoapta-n ghioc, când a noapte, când a foc? Limpezit de lut mă scutur la bordeiul spart de flutur: Cine cheamă cling, cling, cling când tăceri se sparg și ning? Taci! Sub spuza de răspuns jarul știe și-i de-ajuns. GLASTRĂ SCUMPĂ DE CRISTAL Toate cuvintele sună la fel, cum norii
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
sumerian. CUVÂNTUL DOR ZIC UNII... Cuvântul dor, zic unii, nu poate fi tradus. A râs până la floare salcâmul când i-am spus. „Acestea sunt povești, numai de dragul lunii. Cum poți traduce dorul de nu știi să-nflorești spre limpezimi tot lutul? Și-apoi, contează vorba, chiar dacă-n mii de limbi ai învăța s-o schimbi, de nu ar fi tăcerea și floarea ei - sărutul?'' ERAM CEL MAI SFIOS DIN LICEU... Eram cel mai sfios din liceu și știam pe de rost
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
unde surâsul! Pietrele acestea-s anii culturii noastre sătești în care s-au strâns, ferite de stihiile orașului, cântecele maestrului Benone Sinulescu, într-o viață de om, într-o viață de artist, ca apa rece și curată în ulciorul de lut, mai scump decât pocalul de aur, pentru că-i din bogăția naturii. Subtilul lord cu joben, Aculin Tănase, a reînviat boema de cândva de la Capșa, cu epigrame cum ar fi aceasta care creionează fin o doctoriță sexi: "Văd că știe leacuri
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
frontieră. Templul orbirii Nu există trup în templul orbirii, oasele curg într-o mocirlă de scrum, celula își urcă mătasea pe diguri, nu o mai paște mielul de plumb, rămân donatorii de albă țărână să plimbe amurgul prin pleoapa de lut. Înțeleg... Înțeleg povestea, în sfârșit, pot recunoaște acum bărbatul furibund, privirea aceea din fereastra acuzatoare, săracul, cum gesticula disperat chinuit de cuvânt, iar sângele îi curgea din degete într-o cenușă devoratoare, înțeleg acum, nu-și putea aduna pumnul pierdut
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
redactor. Poemele din această antologie au titluri precum: CHEMARE ( te chem. In astă noapte la ospățul ținut în taină la o margine de gând), MEDITAȚIE PE UN PERON (așteptăm trenul clipei următoare), GÂND MUT (crâmpei din făptura-mi născută din lut încrustată cu vorbe cântate-n poeme), ȚIPĂT DE VÂNT (descătușată de-ntuneric ... mi-aduc aminte de năluca țipată de noptatic vânt), FLORI ȘI ARME (buchet de roze albe, când floarea las arma fără glas), TĂCEREA (în astă sară iau tăcerea
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
noptea-n drum rugându-mi steaua să mă poarte prin apa somnului de scrum prin amintirile deșarte. strig timpul care se tot duce o rană veche-mi bate-n puls adun părinții de pe cruce cu veșnicia ce i-a smuls. din lutul orelor finale tristețea iarăși îmi dă rod aș vrea să pier pe căi astrale și umbra mea pe eșafod. mă-ncearcă amintiri uitate și răni primare din alt veac aș vrea să le adun pe toate bogat de ele, dar
DE TINE MAMĂ IAR MI-E DOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351267_a_352596]
-
dezmeticesc. M-am hotărât să fac o mică plimbare prin ograda ei. Privind în jurul meu, am rămas pe loc sub umbra nucului unde soarele-și distribuia lumina făcând ca întreaga ogradă să pară de culoarea mării iar căsuța ei de lut și lemn, părea ca un mic castel pierdut unde abia percepeam în zare, Cetatea de Scaun a Moldovei. M-am descălțat de pantofii mei albi și am rămas desculță ca și dânsa să-mi umplu spiritul de mângâierea fânului pe
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears, iar roșul este cărămida finală bună de zidărie. Dar să revenim la Murgu. Avea o vârstă destul de matură peste 40 ani, așa că noi îi spuneam nea Ilie sau pur și simplu nea Murgu. Puteam să-l strig direct pe
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
au rămas la casa lor de undeva prin regiunea Ploiești. Murgu ne spunea deschis că nu crede să-l apuce primăvara prin Moldova Nouă. Era mulțumit cumva cu ce câștiga la mină însă inima lui era la copii și la lutul acela frământat cu picioarele, luat apoi cu mâna și trântit cu putere în forme. Cărămidăritul era o meserie murdară și grea, însă Murgu simțea o deosebită satisfacție în asta. Îi plăcea să-și vadă pe nevasta sa Vica cum ia
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
țigară, cum se montează cuptorul de cărămidă, cum se pregătesc lemnele pentru arderea cărămidei din cuptor, încât noi începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la cei de la transport. Astfel că din greul muncii din frontul de lucru noi făceam
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]