22,583 matches
-
se vopsesc ouăle roșii, se face pască în trei rânduri de aluat simplu, cu cruce deasupra și cozonac. Toate acestea se sfințesc în dimineața Învierii, după liturghie și abia apoi membrii familiei se așază la masă. La Tg. Frumos, pe lângă mâncărurile specifice se mai pregătește o mâncare specială numită halodnaia, preparată din ouă sfințite și tăiate mărunt, ceapă verde, smântână și borș acru. În perioada Paștelui, atunci când se întâlnesc, rușii-lipoveni au obiceiul de a se pupa de trei ori pronunțând,”Hristos
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pască în trei rânduri de aluat simplu, cu cruce deasupra și cozonac. Toate acestea se sfințesc în dimineața Învierii, după liturghie și abia apoi membrii familiei se așază la masă. La Tg. Frumos, pe lângă mâncărurile specifice se mai pregătește o mâncare specială numită halodnaia, preparată din ouă sfințite și tăiate mărunt, ceapă verde, smântână și borș acru. În perioada Paștelui, atunci când se întâlnesc, rușii-lipoveni au obiceiul de a se pupa de trei ori pronunțând,”Hristos Voskrese!” (Hristos a Înviat !) și respectiv
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
42). O zi importantă în calendarul acestor comunități o reprezintă cea a hramului bisericii. Un comitet de organizare format din doi sau trei oameni adună produse și bani de la localnici pentru a cumpăra cele necesare pregătirii evenimentului. Câteva gospodine pregătesc mâncarea pentru întreaga comunitate: aperitive, ciorbă, pilaf cu friptură, dulciuri. Slujba este una deosebită și este oficiată, de obicei, de episcop sau de mitropolit. Persoanele care au contribuit la organizarea hramului rămân la masă, iar ceailalți petrec în familie. Cei veniți
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
curentu’! — Lasă, fă, că și mezelu-i bun, că mai ia din arsură. Că mă luă cu rău pe la mațe. Și nici cafeaua n am băut-o! Tocăniră ce tocăniră. În ușă apăru iar nea Marian. — Făi, Florico, da’ tu de mâncare nu mai faci? Te mu tași? C-a trecut dracu’ și prânzu’. Fi-ți-ar babele-ale dracu’! Că nu vă mai potoliți! N-așteptă să i se răspundă, ieși. Din obișnuință, încercă să tragă ușa după el. Ușa se trânti
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
e momentul să cazi pe gânduri. Farfuria e fisurată și e cazul să lopătezi frenetic conținutul în cavitatea bucală, dacă nu vrei să-l sorbi direct din fața de masă ori să-l storci la loc în farfurie. Slavă Domnului, odată ce mâncarea a început să se rostogolească în stomac, toate par a intra pe un făgaș ceva mai prietenos. La naiba cu tradiționala ospitalitate a românului. Dar drăcușorul social nu te lasă să savurezi clipa de liniște. De ce e ciorbița de perișoare
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
câțiva ani și cu sentimentul că este sărbătoare. Privirea lui hămesită și cu pupilele mărite nu se mai sătura să alunece peste cazanul cenușiu și încins. Mâna grăsuță a unui bucătar fără cap, căci ghișeul prin care li se pasa mâncarea era foarte zgârcit cu priveliștea de dincolo de tejghea, se metamorfozase, fără ca ea măcar să știe, într una a unui destin prietenos. Plictiseală mâncase ciorba în picioare, înmuind bucățile de pâine în zeama incoloră, și lăsase la final zgârciul de care atârna
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
atât, încât uita sem cu desăvârșire de propria căscătură din stomac. Am adormit din mers, încă de la intrarea în apartamentul meu de la etajul trei, după ce biruisem întunericul de pe palier, care te îmbia să-ți bagi degetele în ochi, și, în lipsa mâncării, m-am declarat învinsă. Dar nu mi-era dat să scap așa de ușor. Curând, pe ușa grea care des părțea până nu demult viața publică de intimitatea mea construită cu sudoare și fier forjat acoperit cu colant maro ce
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
care v-ați dorit și m-ați îndemnat să scriu acest volum și sper că nu vă voi dezamăgi așteptările! Cu recunoștință și respect, Alexa Mihaela - Mă duc la bucătărie să fac un ceai și să-ți pregătesc ceva de mâncare. Ai nevoie de ceva cât lipsesc? - Da, îmi e frig. Aș vrea să-mi aduci ceva cu care să mă învelesc, te rog! - După ce te încălzești, îți faci bagajul, da? - Bine. Ana aduse o pătură roșie, groasă, pufoasă și o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dumneavoastră nu mâncați prea bine. Băiatul era foarte serios dându-i sfaturi Karinei care-și scutura praful de pe pantaloni, ascultându-l totuși cu atenție. O amuza că un copil îi oferea sfaturi, dar se abținu să râdă. - Se pare că mâncarea nu e prietena noastră cea mai bună. Mă voi gândi la sfatul tău, dar să știi că uneori îmi place pericolul. Mulțumesc! - Eu am plecat. Vă rog să mă... - Fără scuze. Ți le-ai cerut deja. - Pot să vă îmbrățișez
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
în schimb, nu să te îndepărtezi, să dai cu piciorul la tot doar pentru a nu fi datoare nimănui. E la fel ca la masa aceea rotundă în jurul căreia sunt așezați oameni, iar în mijlocul ei se află un vas cu mâncare, dar din care oamenii nu se pot hrăni pentru că lingurile sunt prea mari și atunci hotărăsc să se hrănească unii pe alții. Despre acest ajutor e vorba. Tu preferi să mori de foame. - Nu ofer pe cât primesc? Nu știu să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
să te desprinzi puțin de zgomotul și tumultul orașului? Pentru că de un specialist nici nu vrei să auzi. Ți-ai făcut alte planuri între timp? Ana nu înțelegea schimbarea Karinei în perioada scurtă în care pregătise ceaiul și ceva de mâncare pentru excursia pe care o planificaseră cu câteva minute înainte. - Am dormit? Am visat? Oh, Doamne! și-și șterse lacrimile care continuau să curgă pe obrajii palizi. O durere ușoară la brațul stâng îi îndreptă atenția spre locul acela. Acolo
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
organizată (desigur o gândire superioară, pozitivă...) depășește în carate o inteligență oricât de spectaculoasă și abil orientată... Unitatea de măsură pentru orice fel de iubire: „gramul” de sacrificiu! Lenea, „cucoană mare” e necruțătoare, cere, cât îi ziua de mare, de mâncare! Când plictisit de câte și mai câte de-ale vieții, pui mâna pe-o carte să te mai învioreze puțin, te cuprinde somnul cel mai dulce. Orgoliul e-o boală de care te vindeci c-un dram de gândire luminoasă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
De aceea, poate, oamenii se împart în buni și răi! Mintea e locul în care omul își cerne gândurile, năzuind a separa tărâțea de făina cea bună pentru pâine. Că și tărâțea servește la destule alte preparate asta-i altă mâncare de pește... Enervarea indică acumularea unui flux de energie negativă când omul își pierde „uzul rațiunii”. Pentru a ne elibera de această povară a creierului se recomandă efortul de a gândi sănătos și cu inimă bună. Prostul are o calitate
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
pământului, socotind că podiumul este al lor și numai al lor, uitând de multe... Celui așteptând pe patul de moarte, muribundului, mai dă-i un strop de lumină; bogatului dă-i bani să-i ajungă; iar flămândului un blid de mâncare. Critica ar fi o armă de îndreptare pentru unele metehne omenești. În practică se mai întâmplă și altfel: ori „arma” este prea distrugătoare, ori pielea „criticatului”e prea grasă. Când întâmplarea, hazardul, îl aduce pe câte un oarecare în poziția
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
sfârșit, fiecare sfârșit implică un început și în ăsta se află Apolodoro mereu. Deja are un amestec de atenții și amabilități, moștenite de la Marina. Tatăl îl face să mănânce la oră fixă, la ora h și câteva minute, apăsându-l mâncarea pe care i-o dă și apoi îl apasă pe el, de trei ori pe zi. Igiena și educația fizică înainte de toate; deocamdată trebuie să-l fac un animal bun și să mănânce fasole boabe; fosfor, mult fosfor. Începe să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
tragicomediei noastre! Și ce e de făcut? Lasă-l, lasă-l, lasă-l să zboare, că el va vrea să se întoarcă pe pământ, să cadă sămânța călcând pe teren sigur. Nu se culeg semințele zburând. Numai logica dă de mâncare. Și în timp ce se oprește pentru a scrie acest aforism, ca și pe cele mai multe dintre ele, i se întâmplă vorbind, căci este bărbat filosoful care gândește cu voce tare, își zice don Avito: "Lasă-l!, mereu să-l lași!, lasă-l
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nimic, un fleac? Și lași ca acest hoț de suflete să-ți fure logodnica? Îl lași așa? Și ce pot să-i fac? Ce? Se vede bine că cel ce te-a format, te-a îmbibat cu știință, cu această mâncare deloc comestibilă, care împreună cu religia este cauza ruinei noastre. "Înțelepții și bogații nu sunt de un mai mare folos decât ca să se corupă reciproc". Am terminat de citit Rousseau. Ah, libertate! Sfântă libertate! Alma Venustas! Ești un sclav, Apolodoro. Și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
m-au dezrobit de jugul ergo-ului. Ele sunt cele care au provocat acest roman, dar logica se va răzbuna, sunt sigur de asta, se va răzbuna pe mine. De ce are dreptate don Fulgencio când spune că doar logica dă de mâncare "și fără a mânca nu se poate trăi și fără a trăi nu se poate să speri la a fi liber". Și ce mai mult decât un ergo fatidic mă înalță la a umfla mereu cu un băț de trestie
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cu bățul de trestie pe post de port-pană, ce pot să spun cu adevărat despre calamo currente acest ergotic epilog? Oare nu are, din întâmplare, acest epilog logica sa, o logică să fim sinceri o logică ce îmi dă de mâncare? Și simțind comicul ca pe o infracțiune a logicii și pe logică ca pe tirana noastră, divinitatea teribilă care ne face sclavi, nu este oare comicul un tremur de libertate, un efort de emancipare a spiritului? Sclavul râde, sclavul râde
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
când alt sclav, după un moment de rebeliune, primește peste spinările sale loviturile de bici ale tiranei, sclavul râde și se întoarce la farfurie să mănânce ceea ce Logica îi dă; ne întoarcem toți la farfurie pentru că "doar logica dă de mâncare". Dar nu-i așa că se află ceva măreț, sublim, ceva supraomenesc în această rebeliune a săracului sclav? Nu-i așa că în măruntaiele comicului, ale grotescului sângerează și plânge sublimitatea umană? Săracă inimă! Săracă inimă care râzi pentru a nu plânge
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
McDonald's are pregătite alte surprize gen petreceri pentru copii sau jucăriile din meniuri (și, la un moment dat, copilul tău va începe să facă colecție de jucării, din experiență îți pot spune că nu prea îl va mai interesa mâncarea), lucru pe care poți să-l aplici și tu. Hai să fim realiști! Există o arie în jurul magazinului tău care va atrage clienții din motive ce țin de sentimente (lenea sau curiozitatea) sau din motive ce țin de plictiseală (m-
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
mult, dacă nu există egalitate cu adevărat... - nu declarată, fiindcă cei care au venit cu egalitate, fraternitate și celelalte o folosesc rău la ora actuală. Nimeni din structura statului nu bagă omului bucata de carne În gură... Asta, da... În privința mâncării, da. De acolo pornește totul. În momentul În care omul renunță la această formă de alimentație, se declanșează procesul de salvare. Totul se reduce la alimentație. Veți fi surprinși să vedeți cât de repede s-ar rezolva problemele, pentru că În
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
orgoliul. Unii nu vor avea Încredere În aceste informații și le vor cataloga ca fiind nesăbuite. Unii se vor teme și vor pune la Îndoială capacitatea lor de a primi Matricea și de a lucra la purificarea alimentelor sau a mâncării. Alții vor crede ca stăpânesc totul, că pot obține rezultate imediate fără să exerseze și se vor mândri cu asta. În acel moment veți pierde tot și exercițiile pe care le veți face nu vor fi Încununate de succes. Din
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
vieții De asemenea, știm că va exista Întrebarea - dacă tot suntem la apă și la alimente - care este ipostaza OULUI. Oul este o ființă vie, este proteină? Este bine să fie consumat? Putem spune că oul este la granița dintre mâncarea afectată și mâncarea sănătoasă. Mă refer aici la vibrația morții. Oul nefecundat de găină nu are viață, este doar o materie care poate fi ingerată și asimilată de trup, care este haina voastră temporară. Oul fecundat ridică unele probleme, dar
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
știm că va exista Întrebarea - dacă tot suntem la apă și la alimente - care este ipostaza OULUI. Oul este o ființă vie, este proteină? Este bine să fie consumat? Putem spune că oul este la granița dintre mâncarea afectată și mâncarea sănătoasă. Mă refer aici la vibrația morții. Oul nefecundat de găină nu are viață, este doar o materie care poate fi ingerată și asimilată de trup, care este haina voastră temporară. Oul fecundat ridică unele probleme, dar, dacă ne putem
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]