5,997 matches
-
nici caii englezi ca la carte, semn de mare șic, nu pot ține piept stuporii stârnite de pintenii auriți, ornați cu câte o rotiță dințată cât o farfurie pentru desert, de șalvarii aduși parcă din Turcia sau de mantoul cu mâneci largi, fâlfâitoare. Iar pentru buclele răvășite ale căpitanului T., prinse Într-un soi de bonetă, Gronow nu Își mai găsește cuvintele, cotropit de jenă la amintirea felului În care un ideal, totuși nobil, dandysmul, a putut fi compromis. Cuvinte câtuși
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o clipă pe Însuși fondatorul castei, George Brummell. Despre el și eleganța sa am mai avut prilejul să scriem. Să ni-l reamintim Însă pe contele d’Orsay, cu eleganța lui măsurată, plină de tact: haina bleu („nuanță Brummell”), cu mâneci bine marcate și nasturi de aur; sau superbul costum alb; sau, spre finalul vieții, negrul select. Dacă ar fi să Îl credem pe Nestor Roqueplan, am spune câteva cuvinte și despre „cobaii” lui d’Orsay, aristocrați englezi de vază, pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
deosebească Însemnele pe care i le lasă omului luxul, munca sau mizeria. Scoate un portmantou și pune pe el niște haine!... Bun! Dacă nu te-ai plimbat ca prostul care nu vede nimic, Îl vei ghici pe birocrat după ponoseala mânecilor, după această dungă orizontală pe care o lasă pe spate spătarul scaunului de care se sprijină adesea În timp ce prizează tutun sau se odihnește după eforturile lenevelii. Pe omul de afaceri Îl vei admira după umflătura buzunarului cu carnete; pe plimbăreț
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
leș moules prosodiques de la langue de départ, et la version qu'il produit est bizarre aux yeux du lecteur cible. On peut comparer la traduction de Paul Miclău à celle de Sanda Stolojan : Fără gând, fără-ndemn, fără glas cu mânecă șterg ochiuri ude. Un vecin prin zidul meu aude răbdarea neagră a aceluiași pas. (Elegie) (Blaga, 2010 : 147) (abba) Sans pensée, sans élan, sans voix, de mă manche j'essuie des yeux ruisselants. Un voisin à travers mon mur entend
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la el. Auzind scârțâitul pașilor mei, s-a întors brusc. O strâmbătură de durere îi crispa obrazul. Flăcările focului nostru de lemne se reflectau în ochii lui cu o fluiditate neobișnuită. S-a grăbit să-și șteargă sclipirile acelea cu mâneca. „Ah, fumul ăsta!”, a mormăit el clipind din ochi și, fără să mă privească, s-a întors în barcă. Acolo, împingându-și picioarele înghețate spre jăratic, m-a întrebat cu o insistență mânioasă: - Și după aceea? L-au ucis pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
degetele mele și suplețea unui șold. Nu, cele trei cochete îmi erau inaccesibile cu totul altfel... Când am vrut să evoc timpul care le învăluia, memoria mea s-a supus imediat. Îmi aminteam de Blériot, care, pe atunci, traversa Marea Mânecii cu monoplanul lui, de Picasso, care picta Domnișoarele din Avignon... Cacofonia evenimentelor istorice a răsunat în capul meu. Dar cele trei femei rămâneau nemișcate, neînsuflețite - trei piese de muzeu cu următoatea etichetă: cochetele din Belle Époque în grădinile de pe Champs-Élysées
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
decât vag apartenența maritimă. Pașka mi-a aruncat o privire cam încurcată, a vrut să vorbească, apoi s-a răzgândit. M-am ridicat, grăbit să mă întorc pe Muntele de bucurie... Deodată, prietenul meu m-a tras cu putere de mânecă, ca să mă facă să mă așez și, șoptind nervos, a anunțat: - Așteaptă! Sosesc! Atunci am auzit un zgomot de pași. Mai întâi, plescăitul tocurilor pe lutul ud de pe mal, apoi un ciocănit metalic deasupra noastră, pe puntea șalupei... Și, deja
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
În dreptul frunții, barba mare și stufoasă. Îmbrăcămintea lor era o cămașă de in, lungă până la genunchi, strânsă cu o cingătoare peste mijloc. Purtau ițari largi, legați la glezne cu sfoară sau vârâți În opinci, iar pe deasupra o manta lungă, fără mâneci, prinsă pe umăr. Conducătorii purtau o căciulă țuguiată, cei de jos umblau cu capul descoperit. Femeile erau Înalte, mândre la port, cu multă blândețe și duioșie În chipul lor frumos, În ochii lor mari, galeși, umbriți de gene lungi. Purtau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
formă. GIUVAERGIUL Și de preț! Ce apă! Ia te uită numai. ZUGRAVUL D-ta ești în stare s-o faci... O scriere, desigur vro dedicație pentru dum[ne]a-lui * boierul... POETUL Hm! Așa ș-așa... Am scuturat-o din mânecă. Poezia noastră-i ca un copac cu rășină care picură de acolo de unde-i hrănită. // Scânteia nu sare din cremene decât daca scaperi, dar flacăra noastră blândă izvorește de sine și, ca puvoiul, fuge de orice stavilă care i se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pus în sicriu, în locul defunctului” (53, p. 378). În astfel de cazuri, „bradul [funerar] trebuia să aibă înălțimea aproximativă și «făloșenia celui mort». În vârful bradului se punea căciulă cu prim (cu manșetă de blană). Două ramuri se băgau pe mânecile unei cămăși țesute cu flori. Trunchiul bradului era petrecut pe cracul unui ițar. Era încins cu un brâu roșu. Astfel înveșmântat, era așezat în sicriu” (3, p. 73). Obiceiuri funerare similare sunt atestate și în Transilvania (39, p. 355). Revenind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un reacționar multiplicat cu 2175 de boieri de-ai Regulamentului. Întrucât privește persoana sa zicem, căci acolo unde începe interesul public, d-sa devine foarte liberal. Când e vorba de-un gheșeft de făcut cu străinii, atunci "Romînul" scutură din mâneci toate argumentele seducătoare ale milioanelor: acolo d. C. A. Rosetti e darnic, e prea darnic chiar cu banii visteriei cari pe d-sa nu-l costă nimic. Când e vorba de răscumpărarea unei linii părăginite ca Cernavoda chiustenge, atunci C.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prezident de republică, suveran care alege între opiniile supușilor lui, făcîndu-i pe ei responsabili de ele, iar el rămânând de-o parte, sacrosanct, inviolabil, Dalai - lama. Ia să fim nițel mai muritori, d-le ministru prezident. Mai ia-o pe mânecă singur, mai dă la lumină adâncimile spiritului de administrație și de stat despre care mitologii susțin că l-ai fi având. Care e opinia guvernului în cestiunea tocmelelor, care în cestiunea electivității, care, în fine, în cestiunea cea mai arzătoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când era vorba de năvăliri în afară. În tot decursul acestei lungi epopee nu găsim însemnîndu-se de niciunul din cronicarii noștri o mișcare agrară; nicicând acest popor 124 {EminescuOpXIII 125} îndărătnic și viteaz nu atinge nici în clin nici în mânecă averea sau dreptul altuia; din contra, vedem o energică statornicie în păstrarea și moștenirea proprietății. A înstrăina un petec de moșie în vremea veche era o afacere de stat și avea nevoie de sancțiunea Domnului și a sfatului suprem. Astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a pierde simpatiile pe care-a știut să le inspire în trecut, ajunge până a cere executarea în numele Europei. Italia, obiectul afecțiunilor noastre, până și inutila Turcie, toate cu câte n-avem a împărți nimic nici în clin nici în mânecă, în contră-ne, iar pentru noi... cine? Adversarul. În adevăr, multă minte i-a trebuit guvernului nostru pentru a dezinteresa pe toate puterile în cestiunea Dunării și a da puternicei Austrie o ocazie atât de frumoasă de a juca pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încercare în băutură din cari să se vază care pe care-l va culca mai întîi la pământ. Deci in vino veritas însemnează "nu-ți amăgi pe amic la băutură; pe când el bea în realitate tu nu turna vinul pe mânecă, pe gulerul cămășii sau pe după spate, pentru ca el să bea mai mult decât tine și să-l biruiești prin înșelăciune. - Adevăr la vin! " Cantemir (Descriptio Moldavie) descrie un duel de acest soi, petrecut la Focșani între un moldovean și un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de toți... Fără aprindere, d-le C. A. Rosetti, și nainte de toate nu generaliza. Cum și de ce te adresezi d-lor Lascar Catargiu, general Florescu și c. l. pentru lucruri cari nu-i privesc nici în clin, nici în mînecă? Ce au a împărți acești bărbați politici cu fiica d-tale ori cu scandalurile ce se povestesc în București? Nimic, absolut nimic. Un articol semnat de-un pseudonim al cărui echivalent se poate afla oricând [î]l privește pe autor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
genetic al primelor clone. În fond, misiunea mea nu se va deosebi prea mult de cea a lui Vassur. Prefăcîndu-se că acceptă cu greutate, împăratul clătina din cap. ― Pe de o parte, aș dori să mai am un as în mânecă, mai ales dacă se va ajunge la o confruntare... ― Asta e mai mult decât probabil. Gîndește-te, investești numai o grupă de soldați de elită și combustibilul pentru o călătorie superluminică. Atât. ― Și un operator, și... viața ta... Kasser zâmbi trist
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
își ridică Abatele o sprânceană stufoasă. A doua în doar câteva luni. Mai are doar una. Ești sigur că tânărul acela... ― Isidor... ― ... așa, Isidor, e în toate mințile? Călugărul îl privi cu ochi pătrunzători și apoi, fără vorbe, extrase din mâneca largă a rasei sale simple un lector standard de mesaje. Din micul cub de metal arămiu începu să se audă imediat vocea lui Isidor. Tânărul povestea felul în care la început mai timid și apoi din ce în ce mai insidios Crey manipulase devenirea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se împotrivească. Adevărata dilema o constituia pentru Rim oportunitatea unui atac. Și, dacă era cu adevărat sigur pe el, uneori își mai permitea și luxul pândei, care era după gusturile lui cea mai palpitantă parte a vânătorii. Își trase din mânecă lama de accun. Simțea cum câmpurile magnetice alimentate direct din electricitatea statică a corpului său erau extrem de puternice, ceea ce făcea ca tăișul lamei să nu aibă mai mult de treizeci de atomi. Ocoli elegant un prim grup de bărbați pornit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pentru a le folosi împotriva Abației. De aceea m-am grăbit să vin la Înălțimile Voastre când am auzit de austral... ― Înțeleg. Dar nu ați aflat care era motivul pentru care necunoscutul acela lupta împotriva Abației? ― Nu! pufni Severus agitîndu-și mânecile largi ale sutanei. Adică a zis el ceva... Dar pentru patru generații din familia mea fraza, aceea n-a avut nici un sens. Am păstrat-o însă cu sfințenie în memorie. A zis așa: "Abația trebuie nimicită fiindcă umple lumea cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
amintirea mamei mele că nimeni altcineva în tot Universul ăsta păcătos nu o să fie în stare să mi-l ia a doua oară. - Asta rămâne de văzut, scrâșni Barna care, cu un efort supraomenesc, reuși să atingă cu mâna dreaptă mâneca stângă a bluzonului său. Imediat, încăperea fu cuprinsă de mirosul înțepător al neurolepticului. În doar câteva secunde, toți pământenii se prăbușiră leșinați, în timp ce Johansson și Barna încercau să se elibereze de sub povara corpurilor dezarticulate. - Stau și mă întreb câteodată dacă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dobîndit ceea ce se cere explicat; banalitatea înșelătoare a acestor clișee: "cuvinte care zguduie lumea" sau "idei care-i înalță pe oameni". Cuvintele nu au nici brațe, nici ciocan pentru a se face auzite. Ideile nu-i trag pe oameni de mînecă, nu-i duc în spate. Cuvintele sînt ca niște pistoale încărcate", spunea Brice Parain. De ce oare? Am orbul găinilor de nu pot distinge în rîndurile negre pe fondul alb un tun, țeava lui, praful de pușcă, un cocoș? Această carte
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
popular din această zonă sunt, la femei: cârpa, pahiolul sau velitura pentru cap, cămașa femeiască ornamentată doar cu negru, cu urme discrete de galben, roșu și albastru, pieptarul, cu același colorit sobru și peste care iarna se poartă cojocul cu mâneci, poalele albe încrețite și simple, fără ornamentație, șorțul de culoare închisă, cu margine din ciucuri, iar mijlocul încins cu brâu tricolor. La bărbați sunt tradiționale cămașa cu un croi special, ornamentată cu negru și foarte puțin galben, pălăria de fetru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
știut...”. În spatele cuvintelor se ascunde Însă, de cele mai multe ori, nepăsarea sau comoditatea, faptul de a nu te strădui să vezi sau să anticipezi un rău (care de cele mai multe ori este Într-atât de evident, Încât aproape că te trage de mânecă să-l iei În seamă). Μ Cât de imprevizibil și de derutant poate fi uneori spectacolul conduitei umane: iată-l, de exemplu, pe extravertitul aflat, la un moment dat, la o Înmormântare, care plânge mult, chiar sfâșietor, cucerind astfel admirația
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la inimă era foarte direptu și nelacom și blându“, a spus mai departe cronicarul, de aceea miniaturistul a îmblânzit trăsăturile domnului, pentru că, la vremea aceea, printre oamenii politici trufași erau și unii blânzi. Domnul poartă un anteriu lung, cenușiu-verzui, cu mâneci strâmte și strâns la mijloc de o curea, care nu se observă în desen (nici nasturii nu se disting); la piept domnul are o cruce de culoare neagră. Peste anteriu, vodă a îmbrăcat un caftan auriu îmblănit, agrafat în față
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]