3,280 matches
-
în strategia didactică de învățare a acestei aruncări. Obiectul de aruncat este format dintr-o minge medicinală prinsă într-o plasă, de care este legat un șnur mai gros, confecționat dintr-un material textil, la capătul căruia se atașează un mâner metalic. Din documentarea realizată de noi am constatat că în Franța, spre exemplu, se desfășoară concursul “Kids athletics” (atletismul pentu copii), competiția de referință a copiilor de diferite categorii de vârstă, competiție în cadrul căreia se pot descoperi adevărate talente în
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și se prinde, cu o pensă Museaux, buza anterioară a lui. În timp ce mâna stângă fixează și redresează uterul cu ajutorul pensei de pe col, cu mâna dreaptă se introduce chiureta în cavitatea uterină. Chiureta pentru controlul post partum trebuie să fie cu mânerul lung, fenestrată, cu diametru mare și marginile boante (chiureta Baumm). Controlul instrumental se execută imprimând chiuretei mișcări de la fundul uterului către col, mișcări care trebuie executate numai prin flexiunea mâinii pe antebraț și nu din articulația cotului și a umărului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pleacă. Nu primește decât un „mulțumesc oricum“. Seara, altă studentă așteaptă la trecerea de pietoni să se facă verde. Lângă ea, o țigancă bătrână în cărucior cu rotile. O roagă s-o treacă strada. Fata cade pradă corectitudinii politice, apucă mânerele și împige. Căruciorul e greu și nu poate ține linia dreaptă. Țiganca vociferează, dă indicații. Pe partea cealaltă de stradă, cere să fie dusă mai departe. Studenta mai împinge puțin (oamenii se uită ciudat - ce-i ăsta, film?), dar se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
La polizor se lucrează cu ochelari sau ecran de protecție, cu discuri abrazive subțiri, intacte, asigurând o poziție corectă a piesei față de disc, luându-se măsuri de răcire abundentă. La pilirea suprafețelor se va lucra numai cu pile prevăzute cu mânere bine fixate; de asemenea se va lua o poziție cât mai corectă și comodă în timpul lucrului; pilitura rezultată nu se va îndepărta prin suflare cu gura sau cu mâna liberă, cu numai cu pensula sau cu mătura. Șlefuirea și lustruirea
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93476]
-
române și însemnele specifice unui sfânt militar; sulița și crucea. Scutul este plasat pe pieptul unei acvile cruciate, de aur, cu ciocul și ghearele roșii, ce poartă o coroană deschisă. În gheara dreapta acvila ține o sabie de argint, cu mâner de aur, iar în cea stânga, un sceptru în aceeași cromatică. În partea inferioară se află o eșarfă tricolora pe care s-a scris deviza: "PATRIA DREPTUL MEU". Întreaga reprezentare este plasată într-un scut albastru, timbrat de o coroană
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
din lemn). 205 Fabricarea altor produse din lemn, pluta, nuiele și alte materiale vegetale 2051 Fabricarea altor produse din lemn Instrumente din lemn sau care au partea principala din lemn, unelte din lemn, monturi din lemn pentru unelte din lemn, mânere ale instrumentelor, periilor și maturilor, sânurilor. Veselă de sufragerie și bucătărie, din lemn; casete pentru bijuterii; rame pentru tablouri, fotografii și produse analoage; statuete și podoabe din lemn, umerașe din lemn, rechizite școlare și de birou, din lemn. 2052 Fabricarea
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
alta și geanta între glezne, intrăm perechea tînără, vorbim, roșul pe largul guler răsfrînt, tandru îmi lipesc nasul de obrazul tău, arunc priviri în jur, îmi plec ochii, ne luăm în brațe, Banchetă de Lemn personaj în stinghiile fixate, spătar, mîner, ce-mi face el din tine, ce mai pasager de sală de așteptare! anunț cu trenul București Chișinău ca să confirme tabelul, pustiu acest acum al oamenilor, vuietul locomotivei a stîrnit un băietan, să te scoli din somn, să te ridici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
te văd jos, îți iei în primire stația dinainte de Bacău, Itești golul prezenței proprii, numele de afară panoul luminat, spațiul luminat înăuntru, stațiile index toponimic, apa Bistriței hidrocentrala, tatonează trei cerșetori pe culoar, sinapse cînd întîlnim privirile, pirpiriul agățat de mîner, îmi dați și mie un ban? dialogul degajat dintre ei, mai înainte. Vineri, 5 septembrie, ora 0,15, în sala de așteptare a gării Bacău, locul același ca în călătoria a cincea, în transă, călugărul fața suptă, barba neagră, în locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care se plimbă, se plimbă! are de zburdat peste tot în 40 de zile cît îl zbuciumi așa, lasă morții să-și îngroape morții lor! gara Galbeni cu vîrful pantofilor pe bordura de la prima linie, lucire de lanternă pătrată cu mînerul din dreapta, eleganța în serviciul nocturn al transporturilor feroviare, INTERVENȚIE ÎN TEXT Intervalele dintre călătorii constituie cea mai mare parte a călătoriei. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT trei secunde de staționare, o haltă, ești muritor, aceasta este o haltă, lamentația ești muritor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ofta și ochii îi lăcrimau. În pragul casei își făcu apariția un om, adică cred că era un om, pentru că încă putea îngăima cîteva cuvinte: O înghițitură..., domnu' Vasile..., pentru cuțitul ăsta... Cu o mînă tremurîndă întinse un cuțit fără mîner, ruginit și vai de el. Bunul nostru moș Vasile se scoală, prinde vietatea și o dă afară, departe de privirile noastre. Busculada ne-a înmărmurit și ne-a oprit din mîncat. Carolina și cu mine începem a plînge. Moșu' Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
reparat încălțăminte, unde la o lampă chioară, într-un fum înecăcios, plin de aburi de alcool, un omuleț cu alură de TBC-ist în ultimă fază, bocănește cu un ciocan și rade cu o pînză de bomfaier ascuțită și cu mîner de cîrpă, la niște pantofi antediluvieni a căror culoare se pare că a fost cîndva maro. Alături este un magazin IRIC cu produse "auxiliare", cum ar fi: rinichi, inimă, bojogi, piciorușe de porc de culoare roz și foarte scurte, niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ridică în două picioare și-o face pe-a bipedul nărăvaș. Noi gîndeam și-l îndemnam "hai, fundul sus, că se termină asfaltul" iar el parcă era chior. Noroc că panica a prins și piloții și au tras de niște mînere în mod bărbătesc, astfel încît capetele scaieților n-au reușit decît să gîdile burtoiul gîndacului zburător, dar total ineficient. La aterizare a fost fain de tot și un copil greco-român nu s-a putut abține: Am scăpat și de data
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stare de tranziție. Și acum? Acum ce credeți? Eu cred în comunism, numai că n-o să fie niciodată în lumea asta. Unii se vor folosi de comunism, dar în propriul lor interes. Comunismul este o sabie plină de diamante pe mîner, lucioasă și inoxidabilă, superbă și rece. Dar la ce folosește? Cu ea se provoacă suferință și moarte. Ca Stalin și Beria. Exact. Am șaizeci de ani acuși și întreaga mea viață am consacrat-o unei iluzii. De douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
desen incomplet și în bună parte cam în ceață. Un vag contur al unei cruci. Tu ce vezi, Rafael? O macetă, señor. Nu, Rafael, este o cruce. Uite, pe linia asta... Grădinarul o ține pe a lui. O macetă cu mîner pentru luptă. Poate, dar nu seamănă cu o cruce? Da, foarte mult. Fiecare în lumea lui. Dar undeva încă mă răscolește părerea de rău. Chiar dacă așteptam noaptea Marii Bucurii. Cu femeile... este o chestie Tînărul Alfaro Mojena era foarte tulburat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
respecta și-l considera "el jefe". Cum spuneam, a ieșit la pensie și în ultima lui zi de lucru tot colectivul l-a sărbătorit cum se cuvine, oferindu-i în dar un... baston. Bastonul era din lemn de abanos, cu mînerul meșteșugit laborios, artistic. Reprezenta capul unui indian cu pene dispuse circular într-o coroană ce atesta că este vorba de un șef de trib. În spate, penele erau lungi, lungi de tot și constituiau, în fond, partea de ținut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
indian cu pene dispuse circular într-o coroană ce atesta că este vorba de un șef de trib. În spate, penele erau lungi, lungi de tot și constituiau, în fond, partea de ținut în mînă, partea de sprijin. Imediat sub mîner începea un ornament din sidef în culori alb și negru, dispus în cercuri egale ca mărime. Ornamentul era făcut din plăcuțe dreptunghiulare, lipite fără a se cunoaște granița dintre ele. Fiecare plăcuță era tăiată dintr-o cochilie de melc asemănător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era băgat în grajd cu spatele înainte. Vizitatorul străin observă întotdeauna cu surprindere că tîmplarul japonez taie cu ferăstrăul trăgînd unealta spre sine, nu împingînd-o, cum facem noi, și că la fel folosește și cuțitoaia, numită și cuțit cu două mînere. În Japonia, olarul își învîrte roata cu piciorul stîng în sensul acelor de ceas, spre deosebire de olarul euro pean sau chinez, care o învîrte cu piciorul drept și, în consecință, în sens invers. Căci aceste obiceiuri nu opun doar Japonia și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cărților sale... Urcând pe alee, spre casa unde se află El, Maestrul, îmi iese-n cale doamna Sadoveanu. E o femeie măruntă, sprintenă. Cu părul aureolat de argintul anilor. În mâna dreaptă are un bastonaș din lemn de corn, cu mânerul aurit. Mă întâmpină cu o privire deschisă, blândă, destinsă. Îi sărut mâna cu sfială. Mă ajută să prind curaj. Ne continuăm drumul alături, împreună. Aveți, poate, vreun manuscris pe care doriți să i-L citiți? Să știți că îi place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sala de protocol, unde suntem chemați. Urcăm încet. La ultimul etaj, ne întâlnim cu un bătrânel magistru, erudit și temerar, pensionar, arhicunoscut și respectat între slujitorii acestei Alma Mater. Magistrul coboară treptele, una câte una, sprijinindu-se într-un baston cu mânerul aurit și oprindu-se din loc în loc, spre a-și tampona ușor fruntea îmbrobonită și palidă. Când mai avem patru-cinci trepte până la dânsul, pe lângă noi țâșnesc, nerăbdătoare, se strecoară venind din urmă, două zvârlugi de studente înalte, subțiri, sprintene, zorind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și-amar de oasele noastre. Acum e pe viață și pe moarte. Scoase din mâneca gecii o șurubelniță pe care ne-o arătă acoperind-o cu mâna printre halbe. Avea capul polizat, era ca un fel de sulă solidă, cu mâner trainic de ebonită și Îndeajuns de lungă ca să străbată un gât din beregată până-n ceafă. - Românii nu sunt lași, da’ până nu-i Înțepi În cur cu chestii d-astea, nu se mișcă. Trebuie să fim cu ochii-n patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai anevoioasă, mulți s-au dedicat prelucrării lemnului. Rudarii sunt descendenții străvechilor aurari din India (figura nr. 7). Ei mai sunt cunoscuți și sub denumirile de: băieși (= mineri), lingurari, blidari. 5.6. Cocalarii. Fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc) După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, majoritatea cocalarilor s-au orientat, devenind În special gunoieri sau negustori de fulgi și pene de pasăre și vase de bucătărie. Cocalarii sunt, cel mai probabil, urmașii prelucrătorilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
forjat ornamental pentru decorarea ferestrelor (gratii) sau a porților, arme de foc și ceasuri. - Foi sau foale = aparat sau dispozitiv realizat din piei de animale cu pereți plisați pentru comprimarea și suflarea aerului, acționat hidraulic (sistem de pârghii) sau prin mânere. - Bocșă = cuptor În aer liber de obținere a cărbunelui din lemn prin incarbonizarea treptată, prin arderea mocnită a lemnului de foioase, mai ales a celui de fag și stejar. Acest cărbune astfel obținut din lemn se numește mangal. Aplicație practică
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care se ațâța focul (cumpej sau mihaj); țipirigul (nisadiri) pentru curățirea impurităților de pe suprafață; oxid de zinc (tuteaua) pentru ca obiectul spoit cu cositor (arcici) să strălucească după finisare; dornul (zumbas) cu care se dădeau găuri pentru prinderea În nituri a mânerelor sau toartelor obiectelor. În lunile octombrie sau noiembrie spoitorii se retrăgeau spre locurile de baștină pentru a ierna, iar odată cu venirea primăverii plecau din nou. Anul se Împărțea În două perioade: vara (o linaj) propice practicării meseriei și iarna (o
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă și românească se bazează pe gustul special dat de gătitul În vase precum cele confecționate de ceaunarii rromi. Ceaunul este lucrat manual din aluminiu și prezintă mâner lateral ( figura nr. 36). De tehnica rromilor, aceeași folosită de sute de ani, depinde gustul specific a mâncărurilor gătite În acest vas. În Moldova rurală mămăliguța preparată la ceaunul de tuci este tradițională. Articol de presă. Tradițiile rromilor ciaunari Nea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
PIERDUTE: PRELUCRAREA OSULUI ȘI CORNULUI. PRELUCRAREA PIEILOR ȘI PĂRULUI DE ANIMALE. URSĂRITUL. COȘARII. VĂCSUITORII. VĂRARII Între meseriile pierdute ale rromilor sau aflate pe cale de dispariție se numără următoarele: a) prelucrarea osului și a cornului, prin care se realizau piepteni, nasturi, mânere de cuțit, mânere de pipă, capete de bâtă păstorească și cornuri de praf de pușcă, diferite pandantive; b) prelucrarea pieilor de animale, prin care se confecționau ciururi și site dar și accesorii pentru Îmbrăcăminte -figura nr. 45-; c) prelucrarea părului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]