2,156 matches
-
nu fusese invitat datorită ițelor încurcate și cam fetide ale găștilor și bisericuțelor din exil. Am plecat la Freiburg câteva săptămâni mai târziu cărând în bagaje un teanc din cărțile lui Paul Miron descoperite de mine în pivnițele casei lui Mămăligă - unde funcționase decenii la rând "cenaclul din Neuilly" și centrul de distribuție a cărților românilor din exil - și din care Profesorul nu mai avea, de ani buni, niciun exemplar. Cum să explici astăzi extazul meu că, la prima ieșire din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
magazinelor second hand, dar și după numărul mașinilor de lux și al vilelor împrejmuite cu fier forjat sau ziduri de cetate. Cât de ușor a învățat „omul de tip nou” să cumpere și să arunce! Un fund de lemn pentru mămăligă, transmis de la o generație la alta (fiind subțiat și găurit la mijloc), piesă de muzeu în casa neuitatului moș Costache Buraga, dă seamă despre raportul natural (astăzi pierdut) al omului cu obiectul, raport așezat cândva pe o concepție animistă (respinsă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
magazinelor second hand, dar și după numărul mașinilor de lux și al vilelor împrejmuite cu fier forjat sau ziduri de cetate. Cât de ușor a învățat „omul de tip nou” să cumpere și să arunce! Un fund de lemn pentru mămăligă, transmis de la o generație la alta (fiind subțiat și găurit la mijloc), piesă de muzeu în casa neuitatului moș Costache Buraga, dă seamă despre raportul natural (astăzi pierdut) al omului cu obiectul, raport așezat cândva pe o concepție animistă (respinsă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă, a face pe niznaiul, a-și lua picioarele la spinare etc.); în cadrul clasei verbelor sintetice, se diferențiază verbe de conjugarea I (terminate în -a: a spera, a comunica etc.) vs. verbe de conjugarea a II-a (terminate în -ea: a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din nordul Germaniei, pentru prima oară a văzut roșii, un altul pepeni. Se consumau zarzavaturi, ouă de rață sălbatică, carne de pasăre și de porc. Se cultiva porumb pe grinduri. Foarte mirați au văzut cum populația consumă laptele crud cu mămăligă caldă. Mai târziu, în 1928, la expoziția de la Leipzig, se făcea mare propagandă pentru consumul laptelui crud. Iată câteva lucruri pe care germanii le vedeau în lumea de acolo. Un bavarez, Otto Schmiededer, a împușcat într-o zi un lup
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
box. Urmează apoi o serie de informații asupra țării noastre, scotând în relief ceea ce i s-a părut că e mai deosebit de viața lor. Astfel: viața țăranilor, alimentația, îmbrăcămintea, încălțămintea, credința, superstițiile; l-a interesat cultura porumbului și consumul de mămăligă. E bucuros că în România planta lor națională e atât de prețuită. Îi spun că aceasta se datorește bunului simț secular al minunatului țăran român. El a adoptat această cultură fără propagandă oficială, când nici nu exista un minister al
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Moldova, în cadrul prestigioasei Școli de Lingvistică. Am vorbit cu mulți moldoveni. Mi-am spus: iată moldoveni fericiți. O parte, veneau de la munca din Vest, arătau bine, erau veseli: “Abia aștept să ajung acasă să-mi fac o ciorbă și o mămăligă de-a noastră. Nicăieri mămăliga nu este mai bună ca acasă”, zicea o frumoasă moldoveancă ce venea din Barcelona. Și apoi, bucuria, veselia, neliniștea elevilor care veneau la studii în România, acasă. Am simțit din nou legătura de sânge dintre
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Lingvistică. Am vorbit cu mulți moldoveni. Mi-am spus: iată moldoveni fericiți. O parte, veneau de la munca din Vest, arătau bine, erau veseli: “Abia aștept să ajung acasă să-mi fac o ciorbă și o mămăligă de-a noastră. Nicăieri mămăliga nu este mai bună ca acasă”, zicea o frumoasă moldoveancă ce venea din Barcelona. Și apoi, bucuria, veselia, neliniștea elevilor care veneau la studii în România, acasă. Am simțit din nou legătura de sânge dintre noi, dar am simțit un
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
e clar că n-o respectă atât cât să stea la locul lui și să trudească, da, să trudească modest, să facă acolo, pentru ea și pentru el însuși atâta cât îl țin puterile, dar să facă: un șurub, o mămăligă, o carte, o casă, normale, firești, folositoare, lui însuși și ei. Vorba rabinului meu personal, când l-am întrebat de ce își scriu poeții noștri, cu o sută de cititori, poemele în engleză. "Fiindcă nu le ajung cele douăzeci și trei
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
dar ce ați spune de aceasta? Stan era argat la un boier; din banii strânși, își cumpără un car, boi și câteva oi. Într-o zi, aflându-se în pădure, mănâncă merindele și lasă ce-i rămâne, un boț de mămăligă, pentru înfometatul care o va găsi. Se întâmplă să fie un drac, Chirică, care, ca să-i mulțumească, intră în slujba lui fără să ceară bani; cere doar ca, după trei ani, să poată lua ce vrea el. "Ce fel de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de migdale, vin de ouă rece (pentru fiecare sfert de vin alb, un ou proaspăt și 50 gr. zahăr), bowle de ananas pentru o societate mai numeroasă, vizitandine, imambaialdi (pătlăgele vinete împănate), becațe fripte. De fapt, vroiam să ajung la mămăliga boierească (deja încercată la noi în bucătărie), atât de delicioasă: „cu lapte în loc de apă. Spre final, se adaugă 2-3 linguri de brânză și 2 linguri de unt proaspăt, se răstoarnă și se servește“. Ideea a fost să pun în Ențiclopedie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Lemne se puneau pe foc numai la sărbători. Cuptorul era locuit de femeie cu cei mai mici copii sau de către bătrâni. Lângă sobă era cotruța unde se păstrau lingurile și străchinile de lut ars, iar sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și poate la unele case blidarul unde se ținea vesela. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor. Denumirea vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile locului hrincă înseamnă o bucată de mămăligă tăiată cu ața. Isopescu (La Isopescu)teren în pantă situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. Se cultivă cu cereale. Denumirea vine de la cetățeanul Isopescu care a locuit acolo în trecut. Izvoare (La Trei Izvoare)-loc situat în partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amară pe care am trăit-o în timpul domniei boierilor de pe aceste locuri. Am suferit usturimea biciului administratorului și am mâncat un castravete murat cu puțină brânză, mai mult zer, ce se strecura printre degetele celui ce o împărțea din putină. Mămăliga mirosea a mucegai, era făcută din păpușoi pe jumătate stricat. țăranii care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nearată și apoi se trecea la arat. Ponderea cea mai mare în cultura plantelor de câmp, o deținea porumbul și mai apoi grâul. Porumbul constituia principala hrană a țăranului hudeștean, a animalelor și păsărilor de pe lângă casă. Se consuma numai tradiționala mămăligă. Când eram copil am avut ocazia să cunosc o familie de țărani bătrâni din Vatra care se pregăteau de masă. Bărbatul mesteca de zor mămăliga, iar femeia pisa niște mujdei de usturoi într-o scafă de lemn în care a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
principala hrană a țăranului hudeștean, a animalelor și păsărilor de pe lângă casă. Se consuma numai tradiționala mămăligă. Când eram copil am avut ocazia să cunosc o familie de țărani bătrâni din Vatra care se pregăteau de masă. Bărbatul mesteca de zor mămăliga, iar femeia pisa niște mujdei de usturoi într-o scafă de lemn în care a adăugat puțină apă și un pic de ulei și s-au așezat la masă la care m-au invitat și pe mine. Erau bătrâni de peste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se folosea destul de rar, de Paști, la sărbătorile de iarnă și la hramul bisericii din sat. Dintre soiurile de porumb cultivate, cele mai folosite erau Ciocantinul și Hanganul. Aceste soiuri de porumb dădeau producții foarte mici, dar erau spornice la mămăligă. Alte suprafețe erau semănate cu grâu. Pe suprafețe mai mici era semănat ovăzul și orzul, în special de către cei care aveau cai. Se mai semăna și răsărita(floarea soarelui) pentru untdelemn. țăranii își duceau semințele la oloernița din centru comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Penuria de hrană pentru oameni și de furaje pentru vite, a lovit puternic în gospodăriile țărănești, în această perioadă mulți oameni și mai ales copii au murit otrăviți cu bureți culeși din pădure pe care îi mâncau nealeși și fără mămăligă. Din lipsă de iernatic, oamenii descopereau șurele de stuf sau de paie și dădeau la vite să mănânce, alții tăiau vitele, uscau carnea în cuptor care era mâncată de cei ai casei. Prin lunile ianuarie-februarie mulți țărani au măturat ultimele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
puțin odată pe zi hrana necesară copiilor. Și eu și cei de o vârstă cu mine am cunoscut vremurile acelea. Când în primăvară, au apărut primele legume și zarzavaturi, acestea erau fierte fără ulei și mâncate fără pâine și fără mămăligă ceea ce adus la îmbolnăvirea și chiar la moartea unora. Dar, ceea ce era mai dureros pentru țărani, a fost specula practicată de unii indivizi care au încercat să se îmbogățească pe seama celor săraci și cu familii grele, vânzândule alimente la prețuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mari pe careîi puneau în traistele ce le purtau după gât. După ce terminau acțiunea femeile împărțeau peștele pe care-l duceau acasă. Se mai pescuia și cu undița și cu năpatca, dar mai rar. Exista pe atunci și o zicală Mămăligă de râșniță și pește din undiță care scotea în evidență și mai mult sărăcia în care se zbăteau unii dintre hudeștenii noștri. Desigur că în timpurile vechi, peștele și vânatul vor fi fost principalele căi de procurare a hranei omului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demn de menționat că existau în sat și femei care știau să trateze de vătămătură. Așa că pe cine-l durea stomacul sau chiar intestinele, se spunea că l-a apucat vătămătura. Unele babe se pricepeau să pună oala. Făceau o mămăligă proaspătă din care rupeau o bucată și făceau o turtiță în care se punea o lumânare. Acestea se așezau pe burta femeii bolnave, se dădea foc la lumânare și deasupra se așeza o oală de lut ars, cam de 2
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ce era lângă sobă. Această laiță servea ziua ca scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile și oalele de lut, lingurile de lemn. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de vreo 40 cm cu scopul de a apăra pereții casei de umezeală. La acoperiș, pe leatul de jos se fixau niște cuie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]