8,850 matches
-
strugurilor. FRUCTELE CA MATERIE PRIMĂ ALIMENTARĂ Definiție: Produse horticole cu aciditate relativ mai importantă decât a legumelor, care se servesc la desert. Se recoltează din pomi și din arbuști și din punct de vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc. Fructele de zona temperată - merele (I), piersicile (II), perele (III), prunele, cireșe, vișine, caise, nuci, gutui, fructe de arbuști. MERELE: Importanța nutritivă: glucide 13 % (fructoză 6 %) aciditate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
New York. Filmografie (selectivă) • Grațian (1995), Premiul Criticii Germane de Film, Duisburg, 1995; Mențiunea Joris Ivens la Festivalul Cinéma du Réel, Paris 1996; Premiul orașului München, 1996 • Face Mania (1997), Premiul Fundației Soros pentru artă contemporană, 1998 • Asta e (2001), Premiul Măslina de Aur la Festivalul Internațional de Film Documentar de la Kalamata, 2001; Marele Premiu al Juriului de film documentar la Belfort, 2001; Marele Premiu al Juriului pentru Ecran Lat 16:9 la IBC, Amsterdam, 2001; Premiul Rembrandt de Argint la IBC
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
comercianții etc. au fost sfătuiți să și creeze stocurile optime cu produsele specifice branșei lor. Prin Ordonanța din 3 aprilie 1915, Primăria Bacău a „declarat ca articole de primă necesitate următoarele alimente și materii prime industriale”: grâul, făina, pâinea, grăsimile, măslinele, fasolea uscată, zahărul și săpunul de rufe. În vara aceluiași an, lista a fost completată cu ovăz și lână. Cele două ordonanțe cuprindeau și prețurile maximale de comercializare ale acestor produse, redate în exemplele de mai jos: În primăvara anului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
călinesciană. În legătură cu altă categorie de personaje, Șt. Cazimir descoperă o relație de simbioză pe care o dezvăluie fără ezitare: "Caragiale poartă miticismul în sine și îl exorcizează prin personaje"; consumul cu amicii la un local ("Nu-i mult! Mezeluri și măsline, 3,15; băuturi -17,05; total 20,20") îl practică atît Nenea Iancu cît și Mitică, așa cum presupunea în Scriitori români și străini și criticul de la Viața românească: "Așa cum îl simțim din opera lui și cum îl știm pe Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
alteori, un oraș ridicat la statutul de simbol (cum este, de exemplu, Praga pentru Cehia), alteori un monument sau un om valoros. De cele mai multe ori, totul se reduce la un singur cuvânt. Gulașul i-a făcut celebri pe unguri, iar măslinele și Zorba te duc imediat cu gândul la greci. Pe orice continent te-ai afla, Turnul Eiffel iți vorbește despre Franța, iar Big Ben despre Anglia. Românii nu au Turnul Eiffel sau piramidele, tehnologia germană sau ceasurile Elveției. Nu au
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ciment și îl introduce în altul amestecat cu staniu și plumb topit din care iese la suprafață doar partea ce urmează a fi șlefuită. Ia un clește din oțel, apucă cochilia, o așează pe discul abraziv, uns cu ulei de măsline și praf de lustruit. Și de această dată, meșterul trebuie să urmărească foarte bine forma pietrei, dacă nu, ar putea pierde piatra și aparatul ar putea fi distrus. Tăiat astfel, diamantul va străluci cu mii de culori... N. Robatel, Au
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
glumă, iar cumătrul Aurel, de la masă: - Mă, dar voi nu știți că mi s-au lungit urechile de foame și mai ales de sete?! Uite, luai de aci un păhărel dă țuică, mă, lacrimă, nu alta și gustai tocmai niște măsline cu scrumbie! Haideți repede la masă, să nu mi se taie pofta, că ar fi păcat de Dumnezeu cu așa bucate! Ia, luați, să fie cu noroc! Și s-au așezat la masă toți patru. Mi-au pus și mie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să ne facă toate serviciile imaginabile. Acest ofițer, un soldat superb, bine făcut, îmbrăcat în costumul său de mare ținută, dolman albastru cu galoane de aur, pantaloni din fetru alb strânși pe trup, centură roșu-purpurie cu ornamente în formă de măsline de aur, cizme cu ceaprazuri din același metal, calpac de astrahan cu panaș roșu, ne-a amintit de tipul frumoșilor husari, atât de lăudați și atât de vrednici de această laudă. La București, Ploiești, Brăila, peste tot, ofițerii de dorobanți
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
iar în mână un minunat toiag, care părea de fildeș. -Bun găsit fata mea. Te-ai rătăcit, așa-i? Fetița tremurând de frică mormăi: -M-am, m-am rătăcit. -Ți-o fi foame. Spunând acestea dădu jos desaga din care scoase pâine, măsline, o bucată de pește prăjit și o carafă cu vin roșu. Așezându-se jos pe o buturugă, îndemnă copila: -Vino să ne ospătăm, copila mea, nu-ți fie frică. Fetița care își mai reveni, încurajată de glasul duios al femeii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
nu ne va mai iubi pentru asemenea fapte. De fiecare dată când tata venea acasă, ne scotea din buzunare câte un fruct pentru fiecare sau bomboane, caramele sau halviță, iar când mergeau amândoi la nunți, ne aduceau Înfășurate În șervețele, măsline și felii de salam: miroseau așa de bine și aveau un gust aparte! Părinții noștri neau iubit În mod egal iar mama, după moartea tatălui a continuat aceeași tradiție de a ne Împărți bunurile În mod egal, fără discriminare; chiar dacă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
meargă la pas pe Podu Târgului de Afară, iar eu cu șeful meu intrarăm în prăvălie, unde am găsit masa îmbrăcată în mușama și scaune de paie. Bucătarul ne-a pus farfurii și tacâmuri și ne-a dat icre cu măsline, pătlăgele tocate cu untdelemn, cum și pătlăgele împănate cu usturoi, fasole, ciorbă și halva de tahân; altceva nu mai avea, fiind postul Sf. Marii [15 august]; am cerut câte un pahar de rachiu-sacîz și câte o sticlă de vin negru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de sare de țipirig, 10 zolotnice (10 drahme) de silitră, aceeași cantitate de piper, 4 zolotnice (4 drahme) de apă tare, 1/2 cvartă (4 uncii) de oțet, , 4 zolotnice (4 drahme) de naftă albă, 2 linguri de untdelemn de măsline și 1 pfund (6 uncii) de mintă pipărată, mixtura fiind lăsată la loc cald timp de 12 ceasuri înainte de administrare pe cale orală, în doză de 1/4 sau !/2 uncie, într-un pahar de rachiu, vin alb sau ceai de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
informatul. Auzi, Șpriț, Gigi trebe să Își pregătească drumul către parlamentul european. Nu l-a luat Vadim În partid, după ce l-a făcut albie de porci? Nu l-a pus nambăr tu pe listă, la România Mare? Ronțăind delicat o măslină pe care a Înfipt-o Într-o scobitoare, Gore face semn cu capul către boxe. Șapte văi și-o vale-adâncă, pe-aci lupii mă mănâncă... Bate cu pumnul În masă. Uite-așa e și la noi, dacă nu te mănâncă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
prăbușit În hohote și bocete... Mai aveam puțin și mă tăvăleam, mi-a dat a mea un extraveral, mi-a pus comprese și zicea că eu sunt lumina ochilor ei, Îmi pune și ventuze dacă solicit oficial... Gore apucă o măslină și o aruncă În aer. O prinde și o aruncă mai sus. Iar o prinde În palmă. O aruncă iar, cu mai multă forță. N-o mai prinde, iar măslina poposește În paharul lui Sandu. Punct ochit, punct lovit! Sandu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Îmi pune și ventuze dacă solicit oficial... Gore apucă o măslină și o aruncă În aer. O prinde și o aruncă mai sus. Iar o prinde În palmă. O aruncă iar, cu mai multă forță. N-o mai prinde, iar măslina poposește În paharul lui Sandu. Punct ochit, punct lovit! Sandu zâmbește Într-o dungă. Da, Gore, mintea copiilor este o boală care lovește crunt din ce În ce mai mulți oameni. O adevărată plagă la nivel mondial, a zis și doctoru’ la radio. Te
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Da, Gore, mintea copiilor este o boală care lovește crunt din ce În ce mai mulți oameni. O adevărată plagă la nivel mondial, a zis și doctoru’ la radio. Te pocnește În ceafă și nu mai scapi de ea, gata, Începi să arunci cu măsline, ăsta e primul semn... Beau Tămâioasă cu măslină În ea, e un fel de martini tămâios. Tu ai minte, mă? Intră În cârciumă violonistul cartierului, un moșulică amărât și jerpelit care cântă la urechile chefliilor ca să scoată de-o vodcă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lovește crunt din ce În ce mai mulți oameni. O adevărată plagă la nivel mondial, a zis și doctoru’ la radio. Te pocnește În ceafă și nu mai scapi de ea, gata, Începi să arunci cu măsline, ăsta e primul semn... Beau Tămâioasă cu măslină În ea, e un fel de martini tămâios. Tu ai minte, mă? Intră În cârciumă violonistul cartierului, un moșulică amărât și jerpelit care cântă la urechile chefliilor ca să scoată de-o vodcă. Gicu Îi face semn să se apropie: Mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Ia să fi luptat ca mine, cu volanul, o viață Întreagă, acu’ povesteați și voi despre serpentine și cucoane... Mai bem sau ardem gazul de pomană? Gore, dă un rând, până nu-ți vând aparatul peun kil de ulei de măsline, că nevastă-mea a renunțat la bunica, cică nu mai are gustul de altădată... Așa o fi, că eu beau mai mult bere, ulei nu gust! He, he, nici bunica nu mai e ce-a fost... 18.07.2009 Politică
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dă din mână. N-am febră, am draci pe socră-miu... Păi n-a murit socră-tu acu’ cinci ani după votare, de ziseși tu că a fost vorba despre infarct electoral și politic? Nu merserăm noi la Înmormântare, nu gustarăm o măslină și-o colivă la pomană? La șase săptămâni te-ai Îmbătat, ziceai că tare mult l-ai iubit, mai ales după ce tea decorat Într-o noapte cu Steaua Republicii. Sandu Șpriț trântește ceașca pe masă, aproape că sar floricelele de pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Ăla de la femei e om serios, nu așa, nu se face să pui parlamentul unei țări la colț. Era grăbit, trebuia să ajungă la niu iorc, la ședință... Ăștia cu banii stau În multe ședințe, mai un suc, mai o măslină, mai un fursec. Pui banii mondiali În ordine și disciplină, că e de muncă, nu ca la buticul din colț. Gore și Gicu aruncă priviri admirative către Sandu. Ca de fiecare dată, acesta reușește să mute rapid discuția de la subiectele
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu fii trist. Dacă o fi și-o fi, Îți dau costumul meu, iei o cămașă de la Gicu, te-ai scos rapid. Niște pantofi s-or mai găsi, măcar șosete noi să-ți pui. Da` să ai țuica pregătită. Și măslinele. Ține ochii pe calendar și mori Între perioadele de post, nu ne-ntrista suplimentar. Veșnicaaaaa pomeniiiiireee, veeeeșnicaaaa pomenireeeeee! Gore ridică din umeri, resemnat, apoi se alătură celor doi și răcnește, la rândul său, spre deliciul consumatorilor de pe terasă. Strigă: Uite
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de paradis terestru nu mai rezistă nici ca utopie. Frenezia tinerilor are ritm, nu și stil. Operele avangardiste sunt greu de citit, nu de scris. Nu numai filosofii noștri o duc greu. Ca să poată trăi, grecul Platon vindea ulei de măsline în Egipt. Și în artă, gloabele cred că sunt cai de cursă. Nu cred că ateii au numai spaime terestre. Exilul îți îndestulează intestinul, nu sufletul. Suportă înțepăturile șefului. Credea că îi face bine la reumatism. Niciodată nu se știe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Masa umbrelor”: „Crâșmă cu zid adânc, ferestre zăbrelite, păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticlă afumată. Uneori trimite limbi negre, stârnind ninsoarea tăciunie a funigeilor. Ceva covrigi (uscați), ceva pastramă usturoiată , niște măsline vechi și niște murături. Că mâncarea-i fudulia celor cu apa, numai vinul sărăcuțul hrănind însetarea bieților pământeni. Încăperea nu e arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai bine pe vremea când se făcea în mațe naturale pe care, la nevoie, le puteai mânca fără probleme, nu ca acum când plasticul ăla celofanat e refuzat până și de un câine vagabond flămând ca mine, câțiva sâmburi de măsline ieftine, borcan de muștar gol, o bucățică de slănină râncedă în colțul unei pingele de șorici întărit pe care de obicei îl mai mesteci la disperare când chiar nu a mai rămas nimic în cămara improvizată pe pervazul exterior al
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]