5,349 matches
-
CC al ȘED, care organizaseră o Întâlnire În 1993, și-au dat seama În cele din urmă că nu mai au nici un interes să se revadă. Ocazii de revedere mai erau doar ceremoniile prilejuite de moartea foștilor tovarăși, mitingurile și marșurile tradiționale (Ostermarsch, de pildă, marșul tradițional de Paste) sau conferințele de la Karl Liebknecht Haus, la Helle Panke sau din alte părți. Pensionari și pensionari: noul regim economic al fostelor elite Îmbătrânirea corpului de cadre de conducere din fosta RDG, la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o Întâlnire În 1993, și-au dat seama În cele din urmă că nu mai au nici un interes să se revadă. Ocazii de revedere mai erau doar ceremoniile prilejuite de moartea foștilor tovarăși, mitingurile și marșurile tradiționale (Ostermarsch, de pildă, marșul tradițional de Paste) sau conferințele de la Karl Liebknecht Haus, la Helle Panke sau din alte părți. Pensionari și pensionari: noul regim economic al fostelor elite Îmbătrânirea corpului de cadre de conducere din fosta RDG, la fel ca și În alte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Între care Mircea Eliade și Emil Cioran, cu care nu s-a reconciliat decît mai tîrziu, În exil. Asupra opiniei lui Eugen Ionescu despre această „generație” după război, vezi și Mihai Dinu Gheorghiu, „Quelques révélations sur Eugène Ionesco”, Liber, 26, marș 1996, pp. 8-10. Discursul ambigu al apologeților „generației 1927” asupra „lichidării elitelor” de către regimul comunist servește adesea de pretext unor operații de spălare ideologică. Nae Ionescu a murit În urma unui infarct la puțin timp după ieșirea din lagărul unde fusese
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ionel Teodoreanu sau Viața romanțată a unui băiat frumos, Lucian Blaga și tragicul metafizicei tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în marș, 187/ 1945). Reprezentanți marcanți ai literaturii interbelice își exprimă adeziunea la noua orientare: Gala Galaction publică articolul O lume nouă, Perpessicius scrie Triumful muncii, Cezar Petrescu își intitulează transparent câteva însemnări conjuncturale - O literatură care a murit ș.a.m.d.
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Proudhon, ca și a lui Saint-Simon, admite proprietatea ca rod al muncii. Credința lui în progres e de nezdruncinat și, sub influența socialismului utopic și a iluminismului, el se mai și pierde în reverii despre frăția și solidaritatea națiunilor, în marșul lor către o fericire universală. Adept al lui Jean-Jacques Rousseau, îmbrățișează teoria dreptului natural, care ar exclude de la sine oprimarea. Tezele principale ale programului său politic sunt libertatea individuală absolută, salvgardarea naționalității, republica. Ca un profet al revoluției, invocă adeseori
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
profetul acestui crez”. Vrând să fie cel care depune mărturie pentru tot ce se „înfăptuiește” în jurul său, se compară cu un „Soldat neadormit la telegraf / Primind pe fir direct orișice veste / Scandând pentru ce-a fost un epitaf / Și-un marș de drumuri lungi pentru ce este”. Paginile din Cardioglob sau Pe ce lume trăim (1982) par niște note de călătorie versificate (privind Africa și Mexicul), unde accentul cade pe pitoresc, pe descrierea unor muzee și pe evocarea unor personalități ale
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
aceea de a crede că vorbește în numele tuturor contemporanilor. SCRIERI: În plină zi, București, 1959; Casa, București, 1962; Dimineață de toamnă, 1962; Călăul cel bun, București, 1965; De chemat bărbatul pe stele, București, 1966; Pisica roșcată și îngerii, București, 1966; Marșul, București, 1967; Muntele cărunt, București, 1968; Țiganca albă, București, 1968; Securi pentru funii, Cluj, 1970; Jaguarul, București, 1972; Marele prinț, Cluj, 1972; Sechestrul (în colaborare cu Mircea Zaciu), Cluj, 1972; Teatru, București, 1972; A treia zi după război, Cluj-Napoca, 1974
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
înaintea picioarelor lor; pretutindeni izvorăsc pâraie cu apă limpede; norii se opresc deasupra capetelor lor, ferindu‑i de arșița soarelui; munții se apleacă și se fac câmpii; un înger al lui Dumnezeu îi călăuzește de‑a lungul întregii lor călătorii. Marșul lor are și o dimensiune militară. Dușmanii întâlniți în cale sunt pur și simplu sfărâmați; orașele distruse, devastate. Toate acestea cu îngăduința lui Dumnezeu (vv. 941‑988). Înainte ca oștirea sfinților să intre în Ierusalim, tiranul care l‑a învins
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a se încheia aici, restul poemului inspirându‑se din diverse tradiții teologico‑literare. Ca și predecesorul și adversarul său occidental, Anticristul oriental va acționa inițial pozitiv, deși nu lipsit de o anumită ambiguitate. Apele Eufratului vor seca în fața trupelor sale; marșul său către Occident va fi însoțit de tot felul de nenorociri: hinc lues, hinc bella, hinc fames, hinc nuntia dura (v. 899) și de semne de rău augur: uidebitur et tunc ignea quadriga per astra/ ut facula currens, nuntiet ut
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
multe jurnale și cărți de poezie. Placheta Formule pentru spirit relevă dispoziția romantică a lui S., familiarizat cu tehnicile moderne ale versificației: „Melancolia unui apus / mă învăluie / în unde palide, / simțurile coboară lin / din Înalt / ca îngerii galbeni” (Apus); „Un marș funebru mână / burnița târzie. / Sunt frunzele mânjite / cu melancolie / Și vremea crește pe morminte...” ( Moartea va rămâne vie). Se întrevăd, prin „unele «abateri» spre o tensiune neconvențională” (Titu Popescu), germenii orientării paradoxiste în literatură, pe care S. o va iniția
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era anulată, ca și cei lipsiți temporar de angajament, scăpați adică de rigorile disciplinei ori aflați la „iernatic” sau în marș între campanente -, purtători de arme profesioniști, deveneau extrem de periculoși pentru comunitățile „civile” și pentru autorități. Insubordonarea era proclamată manifest ca stare de predilectă, violența (manifestată într-o criminalitate a răzbunării și a compensării) fiind singurul mod de exprimare practicat. întinzându
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Shakespeare, Opere, VI, București, 1958; Pierre de Ronsard, Poezii, îngr. și pref. Valentin Lipatti, București, 1959, Sonete de dragoste, Timișoara, 1994; Giosuè Carducci, Scrieri alese, introd. Nina Façon, București, 1964 (în colaborare cu Tudor George și Nina Façon); William Styron, Marșul cel lung, București, 1967; Cyprian Ekwensi, Savana în flăcări, București, 1969; Elizabeth Barrett Browning, Sonetele unei portugheze, București, 1971. Repere bibliografice: Mișcarea literar-artistică, „Viitorul”, 1914, 2 217; Ion Vinea, „Umbre pe drumuri”, ADV, 1920, 11 056; [Ovid Densusianu], „Umbre pe
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
putea deveni suspicioși; trecând Însă pe lângă ei ca simpli hajji (pelerini) și Întâmpinându-i cu Selam alekim 84, am putea primi ca răspuns al lor Alekim selam, oferindu-ni-se permisiunea de a ne continua liniștiți drumul. Am făcut adevărate marșuri forțate, zi și noapte. După-amiaza căutam o zonă mai ferită și mai joasă unde să putem aprinde focul fără a fi observați și unde să luăm masa de prânz, care consta din orez cu unt, biscuiți și fructe uscate. Seara
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu nisip decât cu pâine, ceea ce Îl impresionă atât de tare, Încât luă decizia de a mă aduce Înapoi. M-am Întors, Însoțit fiind doar de un servitor și de tătar. Conform ordinelor pașei, am fost nevoiți să facem adevărate marșuri forțate, am schimbat caii, am traversat Tigrul, iar Într-o seară, foarte târziu, am ajuns la Mumilla, un mic orășel situat pe malul stâng al râului. Aici l-am cunoscut pe inspectorul ce se ocupa cu aprovizionarea armatei, iar acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cei Împricinați doar pentru ca apoi să le permită evadarea. Oricum, este bine cunoscut faptul că generalul Avitabile fusese un om activ și că a introdus multe reforme folositoare În țară141, fiind de asemenea de un mare ajutor armatei engleze În timpul marșului către Kabul. Locuind vreme de trei ani de zile În casa lui, am avut șansa să-l cunosc Îndeaproape. De aceea, Închei cu următoarea zicală: De mortuis nil nisi bonum! șsicț 142, În special datorită faptului că Îi sunt profund
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Fiecare dintre sikhși primi guri pershaut (pâine sfințită) la summud (mormântul familiei regale), unde au depus cu toții jurământ - mahomedanii pe Coran, iar hindușii pe apa Gangelui. Astrologii găsiră o zi favorabilă, În care, fără nici o Întrunire diplomatică, armata a pornit marșul. Englezii, deși erau la curent cu toate tulburările și confuziile care se petreceau În țara vecină, n-aveau nici cea mai mică idee că vor fi atacați de aliații lor, așa Încât nu erau pregătiți de luptă. De cealaltă parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
căpitan. Retras la Tecuci, duce o viață aproape idilică. În 1876 acceptă funcția de prefect al județului Cahul. Odată cu izbucnirea războiului, în 1877, reintră în armată, cu gradul de maior, și participă la asaltul Plevnei. Cu acest prilej compune poezia Marșul călărașilor, care, pusă pe note de I. Mețescu, a fost tipărită și răspândită pe foi volante de societatea Junimea. Ajunge colonel, comandant de regiment și de garnizoană la Bacău, Buzău și Brăila. În 1893, ca urmare a unor conflicte cu
SERBANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
consemnate fiind Iudaica de Nicolae Iorga, Cula de la Măldărești de Olga Greceanu, romanul 1907 de Cezar Petrescu. Publicistica, relativ abundentă, ține de domeniul politic, articole semnând I. Diaconescu (Naționalism și antisemitism), Radu Budișteanu (Germania nouă), Mihail Polihroniade (Cincisprezece ani de la marșul asupra Romei), Petru Vignali (Perspectiva naționalismului român), Th. Râșcanu (C. Stere și chestiunea evreiască). Criticul literar și de direcție al revistei este însă Mircea Eliade, care își câștigă pe parcurs acest statut. În genere, textele sale încearcă surprinderea realităților culturale
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest etc.), se pot transforma în acțiuni ample, de violență colectivă (revoluții, războaie civile); 5) conduitele autopunitive, care sunt „întoarceri sado-masochiste” către sine ale individului sau ale grupelor de indivizi, prin care se caută a se atrage atenția unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toate articolele politice. Într-o astfel de perioadă, în mai 1867, redacția a fost asigurată de D. Bolintineanu, care semna Cosmat. El are articole de atitudine socială (Depravațiune, Dreptatea), altele dedicate vieții culturale (Dicționarul și societatea literară), precum și literatură: poezii (Marș de război vechi, La ostașii români de astăzi ș.a.), însemnări de călătorie și drama Constantin Brâncoveanu (în foileton, în decursul anului 1868). Se mai tipăresc versuri de Bolliac, mai toate apărute pentru prima dată înainte de 1848, Grigore Alexandrescu (Noaptea sfântului
TROMPETA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
nimfomane nu sunt singurele „pete de culoare” ce stigmatizează „burghezo-moșierimea coruptă”. Partidul va lua pământurile de la „netrebnicii” latifundiari și îl va da săracilor cinstiți și harnici, pentru ca ei să aleagă lupta pe front, „antrenați” de bravii soldați ai Armatei Roșii; marșul tancurilor sovietice în munții Tatra Mică se dovedește de neoprit, ofițerii nemți sunt invariabil personaje negative, iar cei români și ruși plini de calități etc. Pe aceeași linie, reprezentând cerințele ideologice ale momentului, se situează și Ora de istorie (1953
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
cu supramăsură. În ciclul Versuri de război tonalitatea o dăduseră nu „chiotul”, „goarna”, ci descripțiile de ambianță, în tușă îngroșată. Notații caustice, mici comentarii sarcastice, încondeieri de tip arghezian sunt menționabile, ca și unele descrieri de peisaj, în scene de marșuri și lupte. Cu Vioara roșie T. și-a angajat poezia, manifest, în serviciul ideologiei oficiale, ca agitator, propagandist prin poezie. În timp ce mai vechii poeți cu opțiuni comuniste celebrau „viața nouă” și mai vorbeau în simboluri, noul venit se declară oștean
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!” La unire („Uniți în dragoste aveți/Voi, orice biruință”) îndeamnă Marșul românesc, compus la reînființarea miliției naționale. Baladele lui V. închipuie, pe tipare folclorice și prin reminiscențe din Bürger ori din Goethe, scenarii puse la cale de forțe oculte: Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de tot felul
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
și se serbează cu un entuziasm care nu slăbește deloc”. Reușitele În organizarea acestor activități se datorau directorilor de școli, care aveau mână liberă În alcătuirea programelor artistice ce cuprindeau recitaluri de coruri, discursuri ținute de profesori și de elevi, marșuri la câmp, exerciții de gimnastică și concursuri de oină . Unele dintre cele mai bune conferințe ținute cu această ocazie au fost tipărite și distribuite În teritoriu În revistele de specialitate, prin consultarea lor dascălii fiind informați În legătură cu modul de abordare
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
de la Liceul din Bârlad și gimnaziul din Roman. A doua zi, Începând cu orele două și jumătate, erau invitați să participe În grădina de la Copou elevii și elevele tuturor școlilor secundare din Iași, corurile mixte trebuind să interpreteze Imnul Regal, Marșul Regal și Cântecul Național sub conducerea directorului Conservatorului Ed. Caudella. În repertoriu mai existau și alte cântece patriotice (Tricolorul român, Doina Olteanului, Ridică-te Românie, Doina lui Rațiu, Imnul Vânătorilor, Marșul Cântăreților, Grădina, Imnul lui Ștefan-Vodă, Cornul) ce urmau să
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]