1,851 matches
-
tânărului cuplu a fost anunțată în aprilie 1856 iar căsătoria a avut loc la 25 ianuarie 1858 la Palatul St. James din Londra. Pentru a marca acest eveniment, Frederic a fost promovat la gradul de general maior în armata prusacă. Mariajul a fost fericit ; Victoria primise o educație liberală și avea aceleași puncte de vedere ca ale soțului ei. Cuplul a avut opt copii: Wilhelm în 1859, Charlotte în 1860, Henric în 1862, Sigismund în 1864, Victoria în 1866, Waldemar în
Frederic al III-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/315651_a_316980]
-
o aventură cu o femeie din sudul Franței și i-a cerut divorțul soției sale Xenia de câteva ori însă aceasta a refuzat să i-l acorde. De asemenea, Xenia avea relații extraconjugale. Părinții Irinei au încercat să ascundă nefericirea mariajului lor în fața celor șapte copii iar Irina, o fetiță timidă, tăcută, cu ochi albaștri și păr negru, a avut o copilărie fericită. Irina era numită adesea Iréne, versiunea franțuzească a numelui ei, sau Irene, versiunea englezească. Uneori, mama ei îi
Prințesa Irina Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315654_a_316983]
-
să vorbească engleza, a sosit în Marea Britanie pentru ceremonia de nuntă care a avut loc aproape imediat, la 17 aprilie 1736 la Capela Regală a Palatului St James din Londra. În ciuda diferenței de 12 ani dintre soți, au avut un mariaj fericit. Au avut nouă copii, ultimul născut după decesul lui Frederick. Nașterea primei lor fiice, Prințesa Augusta, a avut loc la St James după ce Augusta a fost obligată de Frederic să plece de la Palatul Hampton Court în timp ce era în travaliu
Prințesa Augusta de Saxa-Gotha () [Corola-website/Science/315877_a_317206]
-
în rivalitatea care a apărut curând după ce fratele cel mic, contele de Artois s-a căsătorit cu sora contesei, aducând astfel încă o prințesă savoiardă la Versailles și creând astfel o mică curte piemonteză. Unele cărți de istorie susțin că mariajul a rămas neconsumat din cauza impotenței lui Louis Stanislas (potrivit Antoniei Fraser), sau a refuzului său de a se culca cu soția sa din cauza lipsei igienei personale a ei. Aparent, ea nu se spăla pe dinți, nu se pensa și nu
Marie Josephine de Savoia () [Corola-website/Science/315860_a_317189]
-
Provence a primit titlul de "Monsieur" ca al doilea frate al regelui - o tradiție la curtea Franței. Marie Joséphine a primit titlul de "Madame". A fost însărcinată în 1774 și 1781, însă ambele sarcini au eșuat. În cele din urmă, mariajul a rămas fără moștenitori. Fără copii, fără influență politică, ea s-a raliat împotiva reginei însă fără succes în timp ce soțul ei a orchestrat o opoziție împotriva reginei. Marie Joséphine a trăit retrasă la Versailles. În timpul revoluției, Marie Joséphine și soțul
Marie Josephine de Savoia () [Corola-website/Science/315860_a_317189]
-
după decesul socrului său, Georg, Duce de Brunswick-Lüneburg, și în 1714 regatul Marii Britanii și a Irlandei de Nord devenind rege sub numele de George I al Marii Britanii. Mama lui, ducesa Sofia, era o nepoată a regelui Iacob I al Angliei. Mariajul dintre George Louis și Sofia Dorothea a fost unul nefericit. Familia lui apropiată, în special mama lui, a urât-o și a desconsiderat-o pe Sofia Dorothea. Motivul căsătoriei a fost aproape pur financiar; ducesa Sofia i-a scris nepoatei
Sofia Dorothea de Celle () [Corola-website/Science/316483_a_317812]
-
după calendarul gregorian). Olga a fost o regină populară și s-a implicat în munca de caritate. În 1898, ea a insistat să-și continue angajamentele fără gardă militară deși se trăsese asupra soțului și fiicei sale. De-a lungul mariajului său, Olga și George au format un cuplu foarte unit în ciuda infidelităților ocazionale ale suveranului, acceptate de regină . La 18 martie 1913, anarhistul grec Aléxandros Schinás, profitând de cvasi-singurătatea regelui care se afla la plimbare, a tras un foc de
Olga Constantinovna a Rusiei () [Corola-website/Science/316521_a_317850]
-
inițial, Constantin a fost împotriva ca ea să se căsătorească atât de tânără. În iulie 1868, s-a născut primul copil al Olgăi și a fost numit Constantin după bunicul său. Începutul familiei fiicei lor a coincis cu începutul destrămării mariajului Alexandrei și a lui Constantin. La sfârșitul anului 1860, Constantin a început o aventură extraconjugală și a avut o fiică nelegitimă, Marie Condousso. Curând după nașterea Mariei, Constantin a început o nouă relație cu o tânără dansatoare de la Conservatorul din
Alexandra de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/316523_a_317852]
-
tind să cântărească mai mult, (7) sarcina la o vârstă mai înaintată (ceea ce poate cauza o predispoziție către obezitate infantilă), (8) factori de risc epigenetici transmiși din generație în generație, (9) selecția naturală pentru un IMC mai mare, și (10) mariajul asortativ ce duce la o concentrație ridicată a factorilor de risc pentru obezitate (acest lucru ar duce la creșterea numărului de persoane obeze prin creșterea discrepanțelor în greutate dintre oameni). Cu toate că există dovezi substanțiale ce susțin influența acestor mecanisme asupra
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
al Franței cât timp a participat în cruciadă. Capețienii au încercat să-și extindă teritoriile pe care le dețineau prin căsătorii plănuite. În 1137, Ludovic VII s-a căsătorit cu Eleonora de Aquitania, moștenitoarea unor întinse moșii din sud-vestul Franței. Mariajul a eșuat și a fost anulat în 1152. Suger l-a consiliat pe rege în privința divorțului de Eleonora de Aquitania. Eleonora s-a recăsătorit cu Henric II Platagenet, conte de Anjou, duce de Normandia și din anul 1154, rege al
Regatul Franței () [Corola-website/Science/315102_a_316431]
-
născut la București. El a fost căsătorit de două ori. Prima sa soție, Dina, a murit la naștere în ziua de 5 septembrie 1938. El s-a recăsătorit cu Jean Hacker la 30 aprilie 1945 în Beverly Hills, California, dar mariajul său nu a mers bine. Papană s-a sinucis prin otrăvire. La 17 aprilie 1946, i s-a găsit mașina abandonată la 17 mile (27 km) sud de Las Vegas, Nevada. Autoritățile i-au descoperit corpul șase zile mai târziu
Alexandru Papană () [Corola-website/Science/318581_a_319910]
-
32 de ani, când Caroline avea trei ani. Caroline și fratele ei mai mic, Wilhelm Frederick, au părăsit Ansbach împreună cu mama lor, care s-a întors în orașul ei natal Eisenach. În 1692, mama Carolinei a fost împinsă într-un mariaj nefericit cu Electorul de Saxonia și ea și copiii s-au mutat la curtea saxonă, la Dresda. Doi ani mai târziu, Eleonore Erdmuthe a devenit din nou văduvă după ce necredinciosul ei soț a contactat variolă de la metresele sale. Eleonore a
Carolina de Ansbach () [Corola-website/Science/318738_a_320067]
-
Copilul a fost ținut departe de ea însă George Augustus i-a rămas alături devotat, îmbolnăvindu-se și el. În următorii șapte ani, Caroline a avut încă trei copii, Anne, Amelia și Caroline. George Augustus și Caroline au avut un mariaj fericit, deși el a continuat să aibe metrese, după obiceiul vremii. Două dintre amantele lui cunoscute au fost Henrietta Howard, mai târziu contesă de Suffolk, și, din 1735, Amalie von Wallmoden, contesă de Yarmouth. În contrast cu soacra ei, Caroline a fost
Carolina de Ansbach () [Corola-website/Science/318738_a_320067]
-
de Modena. În 1821, la patru luni după moartea lui Napoleon, Maria Louise a făcut o căsătorie morganatică cu iubitul ei, Contele Adam Albert von Neipperg (1775-1829). Cuplul a avut trei copii, primii doi fiind născuți înainte de căsătoria lor, în timpul mariajului cu Napoleon: La 17 februarie 1834 Marie Louise s-a căsătorit cu șambelanul său, Charles-René, Conte de Bombelles (1785-1856). Marie Louise a fost un conducător al Parmei abil și inteligent; a introdus diferite reforme și a muncit din greu pentru
Marie Louise, ducesă de Parma () [Corola-website/Science/316178_a_317507]
-
și-l petrecea cu fumoasa contesă. Regina a prezentat-o ambasadorului englez Whitelocke drept "colega de cameră" asigurându-l că inteligența contesei era la fel de atrăgătoare ca trupul ei. Cristina a găzduit nunta Ebbei cu Jakob Kasimir De la Gardie în 1653; mariajul a durat numai cinci ani; Ebba și-a vizitat soțul în Elsinore când el a fost omorât și toți cei trei copii ai lor au murit de mici. Când Cristina a părăsit Suedia ea a continuat să-i scrie scrisori
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
a despărțit însă pe 4 octombrie 1989. În 1991, ea a început să trăiască cu James Cameron, care a regizat ambele ei filme, Terminatorul și , după ce acesta a divorțat de Kathryn Bigelow. Cei doi s-au căsătorit în 1997; dar mariajul lor a fost de scurtă durată, încheindu-se în 1999 cu un divorț în urma căruia Hamilton a primit 50 de milioane de dolari. Cauza divorțului pare să fie o idilă din 1999 a lui James Cameron cu actrița Suzy Amis
Linda Hamilton () [Corola-website/Science/316198_a_317527]
-
fiică pe nume Josephine Archer, născută pe 15 februarie 1993. Hamilton a apărut într-un episod "Larry King Live" pe 4 octombrie 2005 unde a dezvăluit că suferea de o tulburare bipolară, despre care, spunea ea, că i-a distrus mariajul cu Abbott. A mai dezvăluit și alte lucruri, printre care și că nu a fost căsătorită niciodată cu Peter Horton în ciuda zvonurilor de pe internet.
Linda Hamilton () [Corola-website/Science/316198_a_317527]
-
la 21 iunie 1806 cu verișoara sa Charlotte Frederica de Mecklenburg-Schwerin de care a divorțat în 1810. Soția sa era fiica lui Friedrich Franz I, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin și a Prințesei Louise de Saxa-Gotha-Altenburg. Singurul copil supraviețuitor din acest mariaj a fost Prințul Frederick. În mai 1813 fiind moștenitorul prezumptiv al Danemarcei-Norvegiei a fost trimis ca "stattholder" (reprezentantul cel mai înalt al regelui danez în teritoriile sale) în Norvegia pentru a promova loialitatea norvegienilor față de monarhie, care fusese zdruncinată de
Christian al VIII-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/316242_a_317571]
-
a fost considerat scandalos de unii, balerinele fiind considerate ca prostituate la acea vreme. După ce a fost criticată că ea și Prințesa Sofia Albertina l-au distras pe rege de la afacerile de stat s-a retras de pe scenă în 1783. Mariajul ei a fost distant și amândoi au avut aventuri extraconjugale. Carol a acordat mai multă atenție iubitelor sale decât ei: la momentul căsătoriei lor, el era în toiul unei relații cu Augusta von Fersen. Prietenia ei cu contesa Sofia von
Hedwig Elizabeth Charlotte de Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/320104_a_321433]
-
al II-lea. A fost membră a Casei de Wittelsbach. La 23 ianuarie 1765 s-a căsătorit cu văduvul Iosif, moștenitorul împărătesei Maria Tereza a Austriei la Palatul Schönbrunn. Maria Josepha avea cu doi ani mai mult decât soțul ei. Mariajul n-a fost fericit; a avut loc numai la presiunea mamei lui Iosif, Maria Tereza, care dorea ca fiul ei să aibă un moștenitor pe linie masculină. Iosif nu a vrut niciodată să se recăsătorească după decesul iubitei lui soții
Maria Josepha de Bavaria () [Corola-website/Science/320125_a_321454]
-
dinți urâți". El a recunoscut, totuși, că în ceea ce privește caracterul ei, Maria Josepha a fost o femeie "ireproșabilă", care îl iubea, iar el a apreciat-o pentru trăsăturile sale pozitive însă a suferit pentru că nu putea să o iubescă. Probabil că mariajul n-a fost nicidată consumat, Joseph a refuzat să doarmă în dormitorul comun și chiar a împărțit balconul care unea camerele lor de la Palatul Schoenbrunn astfel încât să nu-și vadă soția. La moartea socrului ei, la 18 august 1765, Maria
Maria Josepha de Bavaria () [Corola-website/Science/320125_a_321454]
-
al VII-lea, pe atunci mic copil. Simeon I ar fi trebuit să devină regent al împăratului și să conducă temporar Imperiul Bizantin. Totuși, în urma unui complot la curtea bizantină, împărăteasa Zoe, mama lui Constantin al VII-lea, a respins mariajul și titlul lui Simeon, ambele părți pregătindu-se pentru o confruntare decisivă. În 917, Simeon I a împiedicat orice încercare a Imperiului de a forma o alianță cu maghiarii, pecenegii și sârbii, așa încât bizantinii au fost forțați să lupte pe
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
contelui de Auvergne și au avut o fată, Caterina, care s-a născut la 21 de zile după moartea tatălui ei. Ea avea să devină Caterina de Medici, celebra regina a lui Henric al II-lea al Franței, într-un mariaj aranjat de vărul ei îndepărtat, Papa Clement al VII-lea de Medici, ca o ultimă mutare de succes a acestuia. Cavoul lui Lorenzo di Piero de' Medici din capelă Medici a bisericii Sân Lorenzo, este ornamentat cu lucrările lui Michelangelo
Lorenzo al II-lea de' Medici () [Corola-website/Science/320258_a_321587]
-
Franța în speranța de a provoca o revoltă în partea de vest a Franței, care ar fi acordat tronul fiului său. Încercarea ei a eșuat. Arestată în noiembrie 1832, închisă în fortăreața Blaye, ea a născut o fată, fructul unui mariaj secret cu contele de Lucchesi-Palli. Discreditată, ea a fost exilată și fostul rege Carol al X-lea a încredințat educația nepoților săi unei alte nurori, ducesa d'Angoulême, fiica defunctului rege Ludovic al XVI-lea și a Mariei Antoaneta. În
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
ani de căsătorie cu Prințul Conți, a fost una dintre cele mai importante figuri feminine de la curtea tatălui ei. Sora ei vitregă, Louise-Françoise de Bourbon, fiica recunoscută a lui Ludovic al XIV-lea și Madame de Montespan, a făcut un mariaj mai important în 1685 prin căsătoria cu Louis de Bourbon, Duce de Bourbon, fiul cel mare a prințului de Condé și moștenitor al titlului. Din cauza rangului social a existat o mare rivalitate între cele două surori vitrege. În 1692, aceasta
Marie Anne de Bourbon () [Corola-website/Science/321035_a_322364]