1,701 matches
-
obiect de masă formula 2 cu o diferență de înălțime formula 3 este: unde formula 5 este accelerația gravitațională. Energia hidraulică disponibilă într-un lac de acumulare se poate extrage prin coborârea intenționată a nivelului apei. În acest caz, puterea depinde de debitul masic al apei. Deoarece fracția formula 7 este tocmai puterea formula 8 și exprimând în membrul din dreapta fracția formula 9 în funcție de debitul volumic de curgere formula 10 și de densitatea apei, se obține forma uzuală: Pentru a obține formula 8 în wați, formula 13 trebuie exprimată în
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
APLICABILE SISTEMULUI CU DILUȚIE VARIABILĂ PENTRU MĂSURAREA EMISIILOR DE GAZ DE EȘAPAMENT 2.1. Domeniu de aplicare Trebuie să se specifice caracteristicile de funcționare a unui sistem de prelevare a gazului de eșapament destinat a fi utilizat la măsurarea emisiunilor masice reale de la eșapamentul unui vehicul, conform dispozițiilor din prezenta directivă. Principiul de prelevare a diluției variabile pentru măsurarea emisiunilor masice necesită satisfacerea a trei condiții: 2.1.1. Gazele de eșapament ale vehiculului trebuie să fie diluate în mod continuu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
specifice caracteristicile de funcționare a unui sistem de prelevare a gazului de eșapament destinat a fi utilizat la măsurarea emisiunilor masice reale de la eșapamentul unui vehicul, conform dispozițiilor din prezenta directivă. Principiul de prelevare a diluției variabile pentru măsurarea emisiunilor masice necesită satisfacerea a trei condiții: 2.1.1. Gazele de eșapament ale vehiculului trebuie să fie diluate în mod continuu cu aer ambiant în condiții determinate 2.1.2. Volumul total al amestecului de gaz de eșapament și aer de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
total al amestecului de gaz de eșapament și aer de diluție trebuie să fie măsurat cu precizie. 2.1.3. Trebuie să se recolteze un eșantion cu proporție constantă de gaz de eșapament, diluat cu aer de diluție. Emisiunile gazoase masice se determină cu ajutorul concentrațiilor eșantionului proporțional și a volumului total măsurat în timpul încercării. Concentrațiile eșantionului sunt corectate în funcție de conținutul din aerul ambiant. În cazul vehiculelor cu motor cu aprindere prin compresie, se determină în plus emisiunile de particule. 2.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
în aparatură măsurând diferența de masă a sticlei. Apoi se analizează gazele adunate în sac, cu aparatura folosită în mod normal pentru analizarea gazelor de eșapament. Apoi se compară rezultatele cu valorile de concentrații calculate anterior. Apendicele 8 CALCULAREA EMISIILOR MASICE ALE POLUANȚILOR. 1. DISPOZIȚII GENERALE 1.1. Emisiile masice ale poluantului gazos se calculează cu ecuația următoare: unde: M: emisia masică a poluantului în g/km V: volumul gazelor de eșapament diluate, exprimat pentru o testare și readus în condiții
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
se analizează gazele adunate în sac, cu aparatura folosită în mod normal pentru analizarea gazelor de eșapament. Apoi se compară rezultatele cu valorile de concentrații calculate anterior. Apendicele 8 CALCULAREA EMISIILOR MASICE ALE POLUANȚILOR. 1. DISPOZIȚII GENERALE 1.1. Emisiile masice ale poluantului gazos se calculează cu ecuația următoare: unde: M: emisia masică a poluantului în g/km V: volumul gazelor de eșapament diluate, exprimat pentru o testare și readus în condiții normale (273,2 ; 101,33 kPa) Q: masa volumică
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
pentru analizarea gazelor de eșapament. Apoi se compară rezultatele cu valorile de concentrații calculate anterior. Apendicele 8 CALCULAREA EMISIILOR MASICE ALE POLUANȚILOR. 1. DISPOZIȚII GENERALE 1.1. Emisiile masice ale poluantului gazos se calculează cu ecuația următoare: unde: M: emisia masică a poluantului în g/km V: volumul gazelor de eșapament diluate, exprimat pentru o testare și readus în condiții normale (273,2 ; 101,33 kPa) Q: masa volumică a poluantului (în g) pentru o temperatură și o presiune normală (273
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
și readus în condiții normale (273,2 ; 101,33 kPa) Q: masa volumică a poluantului (în g) pentru o temperatură și o presiune normală (273,2 K, 101,33 kPa) K: factor de corectare a umidității folosit pentru calcularea emisiilor masice de oxizi de azot (nici o corectare a umidității pentru HC și CO) O: concentrația de poluanți în gazele de eșapament diluate, exprimată în ppm și corectată de concentrația de poluant prezent în aerul de diluție. d: distanța reală parcursă în timpul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Calcule 1.5.2.1. Factor de corectare a umidității (kH) (vezi formula (6)) 1.5.2.2. Factor de diluare (DF) (vezi formula 5) 1.5.2.3. Calcularea concentrației corectate de poluanți în sacul de prelevare: HC -emisiunile masice (vezi formulele 4 și 1) CO2 - emisiunile masice (vezi formula 1) NO2 + emisiunile masice (vezi formula 1) 2. DISPOZIȚII SPECIALE PENTRU VEHICULELE CARE AU MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE 2.1. Măsurarea HC pentru motoarele cu aprindere prin compresie Pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
a umidității (kH) (vezi formula (6)) 1.5.2.2. Factor de diluare (DF) (vezi formula 5) 1.5.2.3. Calcularea concentrației corectate de poluanți în sacul de prelevare: HC -emisiunile masice (vezi formulele 4 și 1) CO2 - emisiunile masice (vezi formula 1) NO2 + emisiunile masice (vezi formula 1) 2. DISPOZIȚII SPECIALE PENTRU VEHICULELE CARE AU MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE 2.1. Măsurarea HC pentru motoarele cu aprindere prin compresie Pentru determinarea emisiunilor masice de HC pentru motoarele cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
1.5.2.2. Factor de diluare (DF) (vezi formula 5) 1.5.2.3. Calcularea concentrației corectate de poluanți în sacul de prelevare: HC -emisiunile masice (vezi formulele 4 și 1) CO2 - emisiunile masice (vezi formula 1) NO2 + emisiunile masice (vezi formula 1) 2. DISPOZIȚII SPECIALE PENTRU VEHICULELE CARE AU MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE 2.1. Măsurarea HC pentru motoarele cu aprindere prin compresie Pentru determinarea emisiunilor masice de HC pentru motoarele cu aprindere prin compresie, se calculează concentrația
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
4 și 1) CO2 - emisiunile masice (vezi formula 1) NO2 + emisiunile masice (vezi formula 1) 2. DISPOZIȚII SPECIALE PENTRU VEHICULELE CARE AU MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE 2.1. Măsurarea HC pentru motoarele cu aprindere prin compresie Pentru determinarea emisiunilor masice de HC pentru motoarele cu aprindere prin compresie, se calculează concentrația medie de HC cu ajutorul formulei următoare: unde: - integrală a valorii înregistrate de analizorul FID încălzit în timpul verificării CHC - concentrația de HC măsurată în gazele de eșapament diluate în ppm
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
punctele de topire care nu depășesc 473 K, ulei de silicon pentru punctele de topire care nu depășesc 573 K. Se poate folosi un amestec din trei părți de acid sulfuric și două părți de sulfat de potasiu (în proporție masică) pentru punctele de topire care depășesc 523K. Termometrul: Pot fi folosite numai acele termometre care îndeplinesc cerințele următoarelor standarde sau ale standardelor echivalente: ASTM E 1-71, DIN 12770, JIS K 8001. Mod de operare Substanța uscată se pulverizează fin într-
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
litru) și care sunt stabile în apă denumită "metoda prin solubilitate în flacon". Solubilitatea în apă a probei poate fi considerabil afectată de prezența impurităților. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Solubilitatea în apă a unei substanței este definită prin concentrația masică de saturație a substanței în apă la o temperatură dată. Solubilitatea în apă se măsoară în unități de masă pe volum de soluție. Unitatea și este kg/m3 (ca unitate de măsură se poate folosi de asemenea gramul pe litru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
coloană Această metodă se bazează pe eluția substanței de testare cu apă dintr-o microcoloană încărcată cu un suport inert, cum ar fi mărgele de sticlă sau nisip, acoperite cu proba în exces. Solubilitatea în apă se determină atunci când concentrația masică de eluat este constantă. Valoarea este reprezentată de zona aplatizată a curbei de concentrație ca funcție de timp. 1.4.2. Metoda prin solubilitate în flacon În această metodă, substanța (solidele trebuie să fie pulverizate) se dizolvă în apă la o
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
aerosol este definit ca particule (solide și/sau lichide) dispersate omogen în aer; − diametrul aerodinamic este diametrul unei sfere de densitate unitară (1 g cm-3) având o viteză de sedimentare finală egală cu cea a particulei studiate; − diametrul aerodinamic median masic (DAMM) este diametrul aerodinamic calculat prin interpolare care împarte în jumătate șirul valorilor de distribuție granulometrică a aerosolului exprimate în unități de masă; − deviația standard geometrică (DSG) este raportul dintre 84 de sutimi și 50 de sutimi estimate și indică
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
testare introdusă în dispozitivul de inhalare raportată la volumul de aer), (d) după caz, natura excipientului, (e) concentrațiile reale din zona de respirație, (f) mediana dimensiunilor particulelor (după caz), (g) perioada de echilibrare, (h) perioada de expunere; - diametrul aerodinamic median masic al particulelor (MMAD) și deviația geometrică standard (GSD), - înregistrarea rezultatelor pe sexe și nivel de expunere (numărul de animale moarte pe parcursul testului, numărul de animale care prezintă semne de toxicitate, numărul de animale expuse), - momentul morții pe parcursul testului, criteriile de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
b) temperatura și umiditatea aerului, (c) concentrațiile nominale (cantitatea totală de substanță de testare introdusă în dispozitivul de inhalare raportată la volumul de aer), (d) după caz, natura excipientului, (e) concentrațiile reale din zona de respirație, (f) diametrul aerodinamic median masic al particulelor (DAMM) și deviația geometrică standard (DSG); - răspunsul toxic pe sexe și doză, - momentul morții în timpul experimentului, criteriile de sacrificare, - dacă este posibil, nivelul care nu are nici un efect, - efectele toxice sau de alt tip, - momentul observării oricărui simptom
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
mari, și compusul tinde către valori mari, procentul său fiind reprezentativ pentru nivelul glucozei sanguine datorită timpului de viață a hematiilor 50-55 zile. Hemoglobina este urmărită în permanență în cadrul testelor sanguine, (numărarea hematiilor), rezultatele fiind exprimate în unități de concentrație masică: g/L, g/ dL, mol/L (1g/dL = 0,621 mmol/L). Dacă concentrația Hb totale scade sub acest punct, este vorba de o anemie. Determinarea Hb se face prin analiză sanguină și urmărirea valorii hematocritului care reprezintă volumul ocupat
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
industriale este -40 ... 200 °C. Lichidele folosite în acet caz sunt: propan, freon, clorură de etil, eter etilic, benzen.[1] Avantajul acestui tip de termometre este că presiunea vaporilor saturați crește cu temperatura conform formulei Clausius-Clapeyron:[2] unde este căldura masică de vaporizare a lichidului, iar și sunt volumele masice ale vaporilor, respectiv lichidului, toate la presiunea . Aceată creștere este mult mai rapidă decât pentru un gaz, conform ecuației de stare a gazului ideal. Alt avantaj este că manometrul poate fi
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
caz sunt: propan, freon, clorură de etil, eter etilic, benzen.[1] Avantajul acestui tip de termometre este că presiunea vaporilor saturați crește cu temperatura conform formulei Clausius-Clapeyron:[2] unde este căldura masică de vaporizare a lichidului, iar și sunt volumele masice ale vaporilor, respectiv lichidului, toate la presiunea . Aceată creștere este mult mai rapidă decât pentru un gaz, conform ecuației de stare a gazului ideal. Alt avantaj este că manometrul poate fi plasat destul de departe, până la zeci de metri de senzor
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
inginerie, volumul unui lichid (apă, petrol etc.) sau gaz care trece într-o unitate de timp prin secțiunea transversală curgerii unui curs de apă, izvor, a unei fântâni, sonde, conducte etc. Debitul se poate exprima ca debit volumic sau debit masic. După intervalul de timp în care se urmărește curgerea debitul poate fi: instantaneu sau momentan și mediu. Măsurarea debitului diferitelor curgeri se numește debitmetrie și se realizează cu o varietate largă de dispozitive de măsurare. Un debitmetru foarte utilizat e
Debit volumic de curgere () [Corola-website/Science/311273_a_312602]
-
definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
diagrama T-s alăturată și este egală cu unde "T" este temperatura absolută de saturație, iar "s" și s sunt entropiile inițială, respectiv finală. Calculul căldurii necesare vaporizării se poate face cunoscând căldura latentă de vaporizare "C" (molară), sau "c" (masică), cu care: unde "n" este numărul de moli de substanță, respectiv unde "m" este masa substanței. Căldură latentă de vaporizare molară a elementelor chimice la presiune normală În fiecare celulă apar, de sus în jos: Deoarece apa obișnuită de obicei
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
în special în termoenergetică, se folosesc următoarele tipuri de modele: Pentru gazul ideal, la fiecare transformare vor fi prezentate expresiile matematice ale variației parametrilor de stare, a lucrului mecanic exterior, a lucrului mecanic tehnic, a căldurii schimbate, a capacității termice masice corespunzătoare transformării și a entropiei. În relațiile de mai jos indicii 1, respectiv 2 se referă la starea inițială, respectiv cea finală a sistemului. O transformare izocoră are loc la volum constant. O consecință este că lucrul mecanic exterior este
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]