5,193 matches
-
În sală intră o silueta, care se oprește. Fără să vreau, inima Începe să-mi bubuie cu o speranță de nesuportat. E Jack. Trebuie să fie Jack. A venit să mă vadă. Urmează o tăcere lungă, sfîșietoare. SÎnt Încordată la maximum de stres. De ce nu spune nimic ? De ce nu vorbește ? Vrea să mă pedepsească ? Așteaptă să-mi cer scuze, din nou ? O, Doamne, e curată tortură. Spune ceva, Îl implor În tăcere. Spune ceva. — Ah, Francesca... — Connor... Poftim ? Mă uit mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Doamne, ce proastă sînt ! Nu e Jack. Și nu e doar o siluetă, ci sînt două. E Connor și o tipă care probabil e noua lui prietenă - și se pipăie de mama focului. Mă fac mică În scaun, deprimată la maximum, Încercînd să-mi astup urechile. Dar degeaba, aud tot. — Îți place ? Îl aud pe Connor șoptind. — Mmm... — Pe bune, chiar Îți place ? — Sigur că-mi place ! Și nu mă mai tot Întreba atîta ! — Scuze, spune Connor și urmează un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
muzica de fond pentru Îmbrăcare, accesoriu muzical sau fundal, dar Ravelstein are o perspectivă nietzscheană, favorabilă comediei și muzicii de fanfară. Preferabil Bizet și Carmen decât Wagner și Inelul. Îi place ca volumul aparaturii sale muzicale să fie dat la maximum. Telefonul care sună Întruna e lăsat În seama răspunsurilor robotului. Își Îmbracă apoi costumul de cinci mii de dolari, din lână italiană amestecată cu mătase. Trage În jos manșetele hainei și Își netezește creștetul cu vârfurile degetelor. Și poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ambarcațiune. Rafalo slăbi parâma, împinse ambarcațiunea și sări înăuntru: — La revedere! strigă el, ridicând glasul peste zgomotul asurzitor al exploziilor. Încercați să vă păstrați capul la dimensiunea asta. Nu răspunse. Ambarcațiunea începuse să se rotească încet și cârmaciul acceleră la maximum, îndreptându-se spre locul de vărsare a râușorului, pe unde veniseră. Papagalii și stârcii se ridicară în zbor. Familiile de maimuțe care se întorseseră se îndepărtară din nou, zbierând furioase. Aerul curat al lagunei se umplu de un fum gros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și Caicos“ și am primit tricoul semnat Stella McCartney. —Ăă? a zis Hugo. — Lasă, a răspuns Amanda, lăsându-și capul în jos. Vreau să spun că acum vreau mai mult. Hugo voia și el mai mult. M-am distrat la maximum, a mârâit Amanda coborându-se asupra lui cu aceeași mișcare de fustă cu care un matador își flutură eșarfa. Hugo a deschis ochii indignat. Cum adică te-ai distrat la maximum? Nu suntem căsătoriți nici de-un an de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
voia și el mai mult. M-am distrat la maximum, a mârâit Amanda coborându-se asupra lui cu aceeași mișcare de fustă cu care un matador își flutură eșarfa. Hugo a deschis ochii indignat. Cum adică te-ai distrat la maximum? Nu suntem căsătoriți nici de-un an de zile. Cum rămâne cu ce e mai bun e în viitor și toate alea? Vreau să spun, a gâfâit Amanda ridicând vocea cu câteva octave, am avut parte de toate marile experiențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dintre două lumi. Era ca o moarte vie. Hugo se gândea că probabil ar fi trebuit să-l țină pe Theo acasă, cu el. În fond, nu avea nimic altceva de făcut și ar fi trebuit să se bucure la maximum de ultimele câteva săptămâni, zile, ore sau oricât le mai rămăsese. Plus că, acum că nu mai avea un salariu, taxele de la Chicklets îi consumau economiile care se micșorau văzând cu ochii. Dar gândul de a-și ține fiul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-i mâna Luciei, își spuse în gând, ea a citit manuscrisul. De unde l-o fi pescuit și pe ăsta și câți bani i-o fi dat? Își aduse brusc aminte de ziua în care ajunsese acasă cu nervii întinși la maximum (o altă editură, a câta oare?, îi transmisese că era mai bine să se apuce de altă meserie), intrase în sufragerie dorind să se îmbete ca un porc și să înjure societatea de consum, apoi dăduse peste Lucia, întinsă pe
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ei în familie, partener egal în demnitate, diversă dar complementară în misiunea ei, iar în Biserică, demnă și importantă colaboratoare la transmiterea valorilor creștine fiilor și evanghelizatoare fidelă în comunitatea creștină din toate timpurile. Rolul ei a fost valorificat la maximum de apostolul Paul, oferindu-i locul pe care îl merită între ucenici, în urmarea lui Isus în Biserică. REÎNTOARCEREA LA VALORILE FAMILIEI Introducere Așa cum ar părea la prima vedere, reîntoarcerea la valorile familiei înseamnă renunțarea la imaginea familiei actuale în favoarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Memoria, etc., precum și la cotidienele Acțiunea (din Piatra Neamț), Oglinda (din București), Oglinda (din Câmpina), Prahova (din Ploiești) etc. Semnează și cu pseudonime. Laitmotivul activității sale publicistice Îl constituie convingerea Înfricoșătoare că pieirea neamului românesc devine inevitabilă prin degradarea morală, la maximum, a intelectualității, clasă alcătuită, mai ales după 1944, exclusiv din lichele și din iude. Datorită, Îndeosebi, intelectualității s-a ajuns, În timpul regimului comunist, la performanța oribilă ca Partidul Comunist Român (recte Partidul Criminalilor Români) să numere În rândurile sale circa
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
așa ceva n-ar fi fost posibil decât printr-un viol, un viol al unui necunoscut care să mă zgârie cu barba. Și totuși iată-mă Întinsă pe spate, cu ochii În tavan, În Puloverul maro care, cu fibrele Întinse la maximum, ca și mine, aștepta ca totul să ia sfârșit. Uite, am o idee. Am putea să bem ceva, ca să ne relaxăm. Cred că era pe aici niște coniac... Nu, mersi, vreau Șaman 13 să-mi dai niște haine uscate să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
conservatoare. Ceea ce nu Înțelegea el e că eram În mod profund o aventurieră. iar aventura mea nu se sfârșea În patul lui și al lui Jacqueline, și nici măcar În drumurile noastre În necunoscut, În mașina lui, cu muzica dată la maximum și iubirea gata să sară prin parbriz. Aventura mea nu se sfârșea În brațele lui. Trebuia cumva să găsesesc momen- tul potrivit pentru a ieși din scenă, pentru că drumul nostru nu ducea nicăieri. Acesta era din păcate adevărul. Dar iată
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
așa ceva n-ar fi fost posibil decât printr-un viol, un viol al unui necunoscut care să mă zgârie cu barba. Și totuși iată-mă întinsă pe spate, cu ochii în tavan, în Puloverul maro care, cu fibrele întinse la maximum, ca și mine, aștepta ca totul să ia sfârșit. Uite, am o idee. Am putea să bem ceva, ca să ne relaxăm. Cred că era pe aici niște coniac... Nu, mersi, vreau să-mi dai niște haine uscate să mă duc
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
conservatoare. Ceea ce nu înțelegea el e că eram în mod profund o aventurieră. Iar aventura mea nu se sfârșea în patul lui și al lui Jacqueline, și nici măcar în drumurile noastre în necunoscut, în mașina lui, cu muzica dată la maximum și iubirea gata să sară prin parbriz. Aventura mea nu se sfârșea în brațele lui. Trebuia cumva să găsesesc momentul potrivit pentru a ieși din scenă, pentru că drumul nostru nu ducea nicăieri. Acesta era din păcate adevărul. Dar iată că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
salariile noastre, o cumpărăm la pensie... - Oricum, plecăm de aici. - Nu deschide discuția, că mă enervez! Știi că nu vreau să plecăm. Ne luăm una din casele văzute și stăm aici câțiva ani. Pe urma mai vedem. - Am ajuns la maximum de salariu. Mai mult de atât nu pot avea. Lucrări sunt tot mai puține. Ce vrei, să mă dea afară?! Am o șansă, e păcat să o risc... Nu mă asculta. S-a scufundat din nou în cărți. Klick. Revin
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
mai apropiase prea des; motocicleta avea legile ei. De fumat țigări obișnuite nu scăpase. Columb mai bine ar fi rămas acasă, o pacoste tutunul adus, dar și o plăcere. Plăcere era și femeia, motocicleta - mai mult o furie. Forțarea la maximum a motorului, urletul mașinăriei, amestecat cu al său, viteza năucitoare, fumul frînau, poate, porniri bestiale, trupul lui Thomas era clădit pentru confruntări, lupte adevărate, bătăile la care participa uneori - Întrerupte de poliție tocmai cînd se Încingeau mai tare - nu epuizau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ce nu lăsa loc comunicării ce apelează la indicații detaliate, așa încât subalternii deja învățaseră să acționeze conform unei strategii instituite în mod tacit. Doctorița a supravegheat în tăcere realizarea procedurilor specifice și, imediat ce a avut filmul, l-a examinat cu maximum de atenție, după care, cu o scurtă înclinare a capului, semn că are nevoie de liniște, s-a retras în biroul său. La scurt timp, acest birou fu invadat, rând pe rând, de mai multe persoane cu diferite sarcini: medic
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ionat. Observatorul poate avea astfel acces la o mare diversitate de informa(îi (i chiar la secrete, dac( se (ție c( el p(streaz( (i respect( caracterul lor confiden(ial. (n acest rol, sociologul ar putea beneficia, (n principiu, de maximum de libertate pentru a culege informa(iile, dar numai cu pre(ul unei constrîngeri maxime (n con(inutul raportului s(u...". Pentru a rezuma, după Junker, într-o măsură mai mare decît în cazul anterior, observatorul trebuie să respecte libertatea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
o auroră de gînduri? ... Dar priviți, priviți lumina: cum foșnește și cum cade-n zdrențe, de câte ori ești surpat de tristeți. Doar ruina zilei ne va ajuta să ridicăm viața la rangul de vis. ... Dulceața morții să fie altceva decât un maximum de irealitate? Și aplicarea spre poezie, altceva decât topire în fantomal? E atâta voluptate muzicală în dorul de moarte, c-ai vrea nemurirea numai pentru a nu o întrerupe. Sau de-ai găsi un mormânt în care s-o continui
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Boala este o stare de inspirație a țesuturilor, o manie de grandoare a cărnii, un patos imperialist al sângelui. Când o parte din trup se-mbolnăvește sau când te-mbolnăvești întreg, ai impresia c-a pornit natura să gândească. Un maximum de pozitivitate al negativului, o limită înspre spirit a măruntaielor, un efort dialectic al materiei, o străduință abstractă a imediatului. Fără boală - și acum am fi în rai. Patologia se ocupă de stările geniale ale naturii. Sănătatea este o absență
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un păcat. Nevoia de otrăvuri să nu fie un gust negativ al eternității? Altcum, de ce ne zvârcolim în brațele unui diavol divin, când setea de-a ne otrăvi ne otrăvește gîndul? Dorul de veninuri este o criză a imanenței: un maximum de transcendență cu mijloacele lumii. - Dar toate laolaltă sânt prea slabe ca să ne învenineze de o altă lume până la a ne uita veninul. Când va crăpa odată fierea spiritului? ...Și ce recunoscători trebuie să fim cerului că este o otravă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sleire a persoanei divine pe măsură ce introducem cultul inutilității pe întinderea cugetului. La ce să ne mai servească Absolutul? Din eternitate, totul este inutil. Avântul mistic trebuie purificat de noblețea gestului estetic. De rădăcinile ultime ale firii, să luăm contact cu maximum de stil. Înseși Judecății din Urmă să-i împrumutăm prestigiul artei și să ne topim în temeiul final al lumii cu absență patetică. Într-o simțire înaltă, Absolutul e o frântură gratuită a Nimicului, întocmai ca un torso. De ce oamenii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care îl exclud de la o participare universală. Epocile justifică relativitatea în istorie, tipologia în psihologie. Nu există epocă universală, precum nu există om universal, ci numai o gradație de la local la o universalitate aproximativă. Renașterea și Goethe au atins un maximum de universalitate; ce departe de idealul lor au fost - o dovedește posibilitatea istoriei de a se realiza în alte epoci, de o originalitate aproape egală, și în atâți alți oameni, cu o îmbrățișare a vieții nu mai puțin amplă. Viața
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
zigzag” a creat serioase probleme și suferințe masei evreiești și a determinat instaurarea În sânul acesteia a unei atmosfere de teamă și de suspiciune. În paralel, Comitetul Democratic Evreiesc trimite o notă conducerii Partidului, În care se cere limitarea la maximum a plecărilor În xe "Israel"Israel. În nota din 25 martie 1950 se critică faptul că „se acordă posibilități de plecare după criterii foarte largi și indiferent de vârsta și poziția socială a solicitatorului și credem că aceasta creează o
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la Tarde, care în apariția publicistului pe scena lumii citește un eveniment istoric major. Discursurile sînt înlocuite de ziare, oratorii care manipulează mulțimile de către jurnaliști care vizează un anumit public. Acesta este în ultimă instanță fenomenul consacrat și intensificat la maximum de revoluția din 1789. "Fiecare dintre acei mari și odioși jurnaliști, Marat, Desmoulins, Duchesne, își avea publicul lui; ne-am putea gîndi că mulțimile incendiare, ucigașe, canibale, prădătoare, care au răvășit Franța acelor zile de la un capăt la altul, nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]