3,292 matches
-
al sociologiei franceze a fost marcat de amprenta lui. • Exemplul presei și al media Presa și mass-media în general sunt reprezentanți perfecți ai acestei abordări a publicului. Trebuie să înțelegem că, în acest caz, miza cunoașterii este considerabilă: valoarea spațiilor mediatice este direct corelată cu "calitatea" cititorilor (cu, adică, nivelul veniturilor lor). Interesul trusturilor de presă de a-i cunoaște trebuie pus în relație directă cu utilizările secundare pe care le poate da acestor informații. Cunoașterea profilului sociodemografic al publicului servește
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în carieră, reconversii materiale, interese economice. Potrivit lor, importul valorilor reușitei materiale în lumea artistică, cel mai adesea negat de protagoniști, este un fapt bine stabilit de anchetă. Cariera artiștilor are etape obligatorii: expoziții, concerte, publicare, reprezentații, semnături, recompense, acoperire mediatică. Obiectivul este mereu același: să devină cunoscuți, să se distingă, să se singularizeze, să-și facă un "nume" în jurul unui stil, făcând totodată parte integrantă dintr-un grup (companie, orchestră, trupă, atelier). Nu există mântuire în afara acestui joc economic. • Gestionarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
consum cultural, care nu pot fi reduse la o inculcare, intoxicare sau dominație. Când Bourdieu atacă industriile culturale, se înscrie în linia criticilor neomarxiști ai Școlii de la Frankfurt, negând populațiilor slab școlarizate orice capacitate civilizatoare și emancipatoare. El denunță cultura mediatică și televizuală, asimilând-o unei culturi dominate economic, "la ordinele capitalului" (1996). • Supraestimarea dominației După Grignon și Passeron, raporturile de forță între grupurile sociale nu dau cheia înțelegerii raporturilor simbolice și a conținuturilor culturii. Primele nu se traduc automat în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fa-vorizează incultura; tinerii se uită la orice; imaginile comerciale favorizează superficialitatea, proces încurajat de mass-media. Vorbirea este incultă și trivială, comportamentul periferic, frizând intervenția primitivă, se manifestă un adevărat delir al promovării nulităților. Plebeismul este instituit ca valoare supremă. Minciuna mediatică, jurnalismul flecar, subculturile sunt pe cale de a ajunge la rang de culturi dominante. Asistăm la imbecilizarea prin televizor, la dezinteresul pentru cărți, deși de prin case n-au dispărut bibliotecile; deoarece ca mobilă, produc impresie bună. Uneori, privirile sunt mai
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
la reflecțiile sociologice și filosofice. Profesorul Debarbieux critică sever isteria întreținută de o anumită presă. El amintește că violența letală este rară, chiar și în școlile americane. Acolo, de câțiva ani, aceasta chiar este în cădere. El judecă sever acoperirea mediatică a acestui subiect. Nu-i menajează nici pe "pompierii piromani", cei care-și construiesc cariere dramatizând în mass media violența din mediul școlar. Autorul amintește, bine sprijinit de datele recente ale cercetărilor, că importanța cantitativă a crimelor și delictelor în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
va limita la o dezbatere franco-franceză. Urmărește o viziune mai largă a problemei, o viziune în care celălalt ne ajută să ne cunoaștem. "Descoperirea" violenței din școli În Franța, violența în școală s-a înscris durabil în peisajul politic și mediatic la o dată precisă: luni, 12 noiembrie 1990. O asemenea precizie poate părea uimitoare, dar ea este indubitabilă. În ziua aceea, la Paris, o manifestație a liceenilor adună aproximativ treizeci și cinci de mii de persoane. Manifestația este marcată de incidente la trecerea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unor delicte ca furtul prin extorcare (racket) într-un număr deloc neglijabil de instituții școlare. Totuși nu fusese luată nici o măsură concretă. Violența în școală n-a fost la început o preocupare administrativă, fiind în general ignorată până la descoperirea ei mediatică. În 1991 devine o temă ideologică, adesea marcată de xenofobie și cu înalt risc electoral. Subiectul a apărut într-o perioadă marcată de succesul electoral al extremei drepte în Franța. S-a menținut o dată cu recuperarea conservatoare a temei generale a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
electoral. Subiectul a apărut într-o perioadă marcată de succesul electoral al extremei drepte în Franța. S-a menținut o dată cu recuperarea conservatoare a temei generale a insecurității, care a readus la putere un șef de stat totuși deloc popular. Descoperirea mediatică a violenței în școală nu a fost specifică Franței. Conferințele mondiale pe care le-am organizat (Debarbieux și Blaya, 2001; Royer și Debarbieux, 2003) ne-au arătat că violența în școală și violența copiilor și a tinerilor în general este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
obsedantă. Am evocat-o adesea (de exemplu, Debarbieux și Montoya, 1998; Debarbieux, 2001): putem face în mod legitim un subiect de cercetare din violența în școală? Nu avem de-a face aici mai degrabă cu o supunere ilegitimă față de sirenele mediatice, antrenând pericolul politic și social de a alimenta ideologia conservatoare? Locul central pe care l-a căpătat "violența" poate părea suspect, justificând politici represive. La nivelul cercetării asupra acestui subiect, dorința de a ști nu e oare masca unei preocupări
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
încadra, care ar fi replica securitară a societăților liberale (Bourdieu și Wacquant, 1998)? În această perspectivă, cercetarea asupra violenței ar fi legată de o opinie publică manipulată de media și de puterile politice. "Violența în școală" ar fi un val mediatic pe care ar surfa cercetătorii sau, mai rău, un alibi pentru tentațiile represive la justificarea cărora ar contribui lumea "experților". Aceasta este, cu privire la violența în școală, una dintre tezele susținute de Poupeau (2002), referitor la "experții școlii". Va trebui să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
atât mai evident cu cât dezvoltarea cercetărilor noastre comparative, întâlnirile și experiențele noastre internaționale mă conving zi de zi tot mai mult că uneori se justifică pe deplin să vedem în preocuparea afișată pentru violența în mediul școlar o exagerare mediatică, o preocupare securitară excesivă și un profit carierist. "Provocarea mondială" a violenței în școală înseamnă și provocarea de a pune un strop de rațiune și de etică într-o dezbatere prinsă în capcană, care adesea survine numai în cazurile extreme
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ONG științific pe care am onoarea să-l conduc, a înscris în statutele sale: "Observatorul Internațional al Violenței în Școală va veghea ca această problemă să nu fie folosită într-un mod senzaționalist exagerându-i-se importanța (din motive politice, mediatice sau carieriste), nici negată într-un mod angelic". Cartea de față va face întocmai. Dar efortul nostru critic nu se va reduce la tentația mereu prezentă de a nega victimele etichetându-le prin fantasma insecurității. Refuzul senzaționalismului nu este decât
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
francez vom propune, în postfață, câteva elemente concrete pentru o structurare independentă a cercetării și acțiunii împotriva violenței din mediul școlar în lume. Capitolul I Violența manipulată Violența în școală este un subiect cu un înalt risc de manipulare. Exagerarea mediatică, confiscarea politică sau piața securității în școală vor fi aici viu denunțate. Însă vom evita să cădem, invers, într-o "corectitudine politică" care neagă fenomenul și astfel tratează cu dispreț victimele și interzice acțiunea. După cum am văzut pe scurt în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
subiect: este violența în școală manipulată, dacă nu chiar creată de mass media, politicieni și cercetători? N-ar trebui oare, cel puțin, să o relativizăm serios? O poveste senzațională Violența în școală se vinde și se vinde bine. Se vinde mediatic și se vinde prin programe, apeluri de oferte, sponsorizări, fundații, rețete miraculoase, militanți bine intenționați sau șarlatani. Ea se vinde prin extinderea pieței securității, prin programe informatice, grile, supravegheri video, medicamente, terapii. Implică ONG-uri, grupuri de lucru, reuniuni, comitete
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în legătură cu aceasta o imagine de agravare și accelerare într-o perioadă în care, cum am văzut, lucrurile nu stăteau așa. Ceea ce atrage în mod deosebit atenția publicului sunt crimele în masă produse în școli, acele school massacres a căror prezentare mediatică, intens televizată, este un element atât de important încât în directivele directorului de școală din SUA este inclus modul de a face față presei în caz de incidente majore, știindu-se că valul audiovizual poate fi la fel de traumatizant pentru comunitate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a declarat public că părinții tânărului criminal ar trebui "târâți prin oraș și decapitați". Un articol scris de corespondenții japonezi ai ziarului Washington Post pe 9 august 2004 ne permite să ne facem o idee despre cum a fost tratată mediatic asasinarea lui Satomi Mitarai. Articolul începe astfel: "Sasebo, Japonia. Într-o după-amiază senină, în acest pașnic oraș portuar, o fată de 11 ani, plină de sânge și cu un cutter în mână, a intrat în cantina școlii elementare la care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
presei, mă voi mulțumi, pentru început, cu două istorii pe care le-am trăit personal în Franța. Prima privește presa televizuală, a doua pe cea scrisă. În ianuarie 1996, ca în toate lunile ianuarie de la începutul anilor 1990 încoace, puseul mediatic legat de violența în școală este puternic. Greve repetate legate explicit de violență agită lumea școlară. Suntem în ajunul anunțării de către François Bayrou, ministrul educației, a planului său anti-violență. După ce realizasem și publicasem prima noastră anchetă despre victimizare și climatul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la nimic! Sau să încerc să reacționez altfel? Ceea ce și încerc să fac, începându-mi intervenția cu "nu sunt niște sălbatici"... Dar nu asta e important aici, importantă e regizarea detaliului manipulator în care eu sunt un pion al farsei mediatice, lumea mă vede și crede că sunt la Bordeaux, deși sunt în camera de alături, la Paris. E atât de credibil, încât ministrul, ieșind de la dezbatere și înțelegând manipularea, va rosti aceste cuvinte de uimire: "Ia te uită, erați aici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trăiește ultimele zile, iar asta explică "sporirea violenței". Discursul acesta despre decădere este în aceeași măsură o reflectare a opiniei publice și o manipulare a acesteia. Este unul dintre lucrurile cele mai acceptate din lume. Dar nu doar în plan mediatic sau electoral poate fi profitabilă violența din școli. Ea poate fi, în sensul cel mai zornăitor și mai greu, o excelentă afacere. O poveste rentabilă Această istorie senzațională care este violența în școală nu este numai o afacere rentabilă în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și economică a insecurității, pentru a face apel la responsabilitatea individuală a locuitorilor din zonele "necivilizate", cărora le-ar reveni de acum exercitarea unui control social strâns" (id., p. 23), susținând o toleranță zero precoce. Cercetătorii respectivi ar urma valul mediatic, contribuind la justificarea acestor manipulări ale opiniei publice. Critica e aspră, dar nu lipsită de temei. Într-adevăr, așa cum am văzut, tema violenței școlare s-a impus în mare parte prin intermediul unor campanii mediatice exagerate în majoritatea țărilor europene. Așa
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
precoce. Cercetătorii respectivi ar urma valul mediatic, contribuind la justificarea acestor manipulări ale opiniei publice. Critica e aspră, dar nu lipsită de temei. Într-adevăr, așa cum am văzut, tema violenței școlare s-a impus în mare parte prin intermediul unor campanii mediatice exagerate în majoritatea țărilor europene. Așa au stat lucrurile în Germania, unde reunificarea accentuase tensiunile xenofobe (Krämer, 1998), și știm că în Suedia (Lindström și Campart, 1998) sau în Spania (Moreno, 1998), de exemplu, tensiunea mediatică n-a fost mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
parte prin intermediul unor campanii mediatice exagerate în majoritatea țărilor europene. Așa au stat lucrurile în Germania, unde reunificarea accentuase tensiunile xenofobe (Krämer, 1998), și știm că în Suedia (Lindström și Campart, 1998) sau în Spania (Moreno, 1998), de exemplu, tensiunea mediatică n-a fost mai atenuată. Cât despre programele de cercetare și acțiune, ele au fost de foarte multe ori promovate în mod direct de puterile publice. În Franța, oferta lansată împreună de Ministerul Educației Naționale și Ministerul de Interne a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
jocul presei", dar nici de a se închide într-o atitudine la urma urmei disprețuitoare față de public. Subiectul violenței în școală dă, paradoxal, o șansă cercetătorilor, dacă o fac în mod prudent, să contribuie la aducerea rațiunii într-o dezbatere mediatică plină de capcane. În privința acestui subiect, problema punerii în scenă e că media și conferințele publice îi solicită mai degrabă prea mult pe cercetători. În fine, cel de-al cincilea orizont este cel al ideilor și conceptelor care permit unirea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
raționale este cea mai capabilă să străpungă ideologiile și să ilumineze acțiunea, dar fără să așteptăm, printr-o iluzie rațională, miracole. Concluzie: pledoarie pentru o navigare rațională Violența în școală este un subiect foarte sensibil și provoacă reacții în plan mediatic. Putem să strâmbăm din nas și să ne întoarcem ochii de la acest subiect "murdar". Putem, de asemenea, să credem că oamenii care se ocupă de asta sunt fie niște hippies care, într-o lume barbară, continuă să viseze floricele și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se ocupă de asta sunt fie niște hippies care, într-o lume barbară, continuă să viseze floricele și non-violență, fie niște cumpliți profitori reacționari care se folosesc de subiect pentru a-și asigura un loc mai bun în câmpurile științifice, mediatice sau politice. Acest lucru este uneori adevărat, ba chiar ar trebui să scriu că adesea, iar în capitolul de față am dat câteva exemple. Două piedici majore trebuie evitate. Prima este fascinația morbidă pentru sângele din curtea școlii, o perspectivă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]