46,957 matches
-
Dar faptul acesta nu mă împiedică să fiu îngrijorat în legatură cu situația arhivei unui scriitor ca Ștefan Aug. Doinaș. Vă dau însă un exemplu pe care-l cunosc mai bine: situația precară a arhivei matematicianului Gh. Vrănceanu, ale cărui memorii depuse la Editura Scrisul Românesc din Craiova au fost făcute dispărute chiar de către unii dintre urmașii săi. Este clar că în această privință nu dispunem de o reglementare juridică satisfăcătoare. Textele științifice pot fi și texte literare Dar în ceea ce privește documentele
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
și pe mine m-a stimulat, ci în cel al literarității inevitabile cu care sunt învestite acestea. Mă gândesc la autori ca Lucrețiu (în De rerum natura), la Galileo Galilei, la J. Kepler, la Trigonometria lui Gh. Lazăr și la memoriile de algebră și teoria numerelor ale lui Dan Barbilian, pentru a da numai câteva exemple. Deci textele științifice pot fi și texte literare! Dilema în fața căreia ne aflăm este următoarea: este literaritatea o proprietate intrinsecă pe care o au anumite
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
1975 "Din gândirea matematică românească" până la articolele din ultimii ani din revista "Academica". Am scris si despre profesorii profesorilor mei. Am o reprezentare foarte puternică a modului în care am fost marcat, direct sau indirect, de toți aceștia. Din păcate, memoria matematicii românești este încă deficitară, nu dispunem încă de o Istorie profesionistă a matematicii în România. Ați format discipoli? A fost o mare plăcere să mă ocup de studenții foarte buni, să-i provoc cu teme de cercetare. Uneori a
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
accepte fără rezerve). Adevărata față a comunismului iese la iveală doar atunci când cifrele seci din statistici sunt înlocuite cu poveștile adevărate ale oamenilor care au avut de suferit de pe urma acestui gigantic experiment eșuat. De aceea, existența unei publicații precum revista MEMORIA nu poate decât să ne bucure. În paginile sale, cititorul va regăsi fragmente de jurnal, interviuri și schițe de biografie ale câtorva dintre victimele represiunii. Pe parcursul a 250 de pagini, numărul 2-3/2006 al revistei reușește să ofere o imagine
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
organizate și a unui sprijin extern consistent. Mulți dintre tinerii care au murit în confruntările cu Securitatea se bazau doar pe zvonurile care susțineau că regimul comunist va fi răsturnat în curând printr-o intervenție americană. Ultimul număr al revistei "Memoria" cuprinde și câteva interesante articole despre încercările puterii comuniste de a-și subordona Biserica Ortodoxă Română. Părintele prof.dr. Ioan Dură trece în revistă cazurile de înalți prelați trimiși în recluziune monastică de către autoritățile comuniste, analizând și atitudinea patriarhului Justinian față de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
la mult timp după ce stalinismul dispăruse chiar și din URSS. În condițiile în care abuzurile regimului comunist sunt încă departe de a fi cunoscute în întregime, iar încercările de a le mușamaliza au loc chiar sub ochii noștri, demersul revistei "Memoria" este profund necesar și demn de toată lauda. Ne place, nu ne place O întrebare la care nu poți rămîne indiferent este " Ce vă place / Ce nu vă place la România". I se răspunde în nr. 136 al DILEMEI VECHI
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii de atunci, una dintre poveștile podului de peste Prut. Într-o vreme, șeful județenei de partid de la Vaslui, parcă, (dacă memoria mea mai reține astfel de vremelnicii) s-a nimerit a fi neam cu un alt șef, de dincolo de pod, de la Cahul. Într-o zi anume, de prin vară (de Sfânta Maria?), cei doi care "se țineau de neamuri" organizau o
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii de atunci, una dintre poveștile podului de peste Prut. Într-o vreme, șeful județenei de partid de la Vaslui, parcă, (dacă memoria mea mai reține astfel de vremelnicii) s-a nimerit a fi neam cu un alt șef, de dincolo de pod, de la Cahul. Într-o zi anume, de prin vară (de Sfânta Maria?), cei doi care "se țineau de neamuri" organizau o
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
pe care o geografie devenită istorie ne-a oferit-o cu multă generozitate. Natura lui frustă și firea lui însetată de senzații proaspete și de voluptăți nemijlocite conviețuiau inseparabil cu un rafinament aristocratic și cu o aspirație spirituală profundă, după cum memoria lui recuperatoare, interesul aproape organic pentru formele așezate și pentru spațiul tradiției, în general, se împleteau profund cu o curiozitate de experimentator și cu un spirit de avangardă. Atașat valorilor creștine și spiritului ortodoxiei, era un militant pentru reînoirea bisericii
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
poate isca decât o dublă promisiune: 1) aceea de temut, fără îndoială, de a contracta o insolație; 2) de a descoperi o lume. E vorba de lumea ce recunoaște Sena drept personajul ei axial. Fluviul care strânge în valurile lui memoria Parisului. Apa care, spre deosebire de orașul ce-l înjumătățește, emite pretenția de a fi simbolul identității: întotdeauna comparabilă cu ea însăși. Năravul, ca de altfel și limitele noastre, ne fac să trăim pe uscat. Este motivul pentru care, probabil, fiind pe
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
de "România". Era, firește, goală. Și mi-am reamintit spaima cu care romancierul îl convocase pe tata, într-o întrevedere urgentă. Găsise, într-o carte de Pamfil Șeicaru, din străinătate primită, cartea mea de vizită: "elev Colegiul Național Sfântul Sava". Memoria lucrurilor mici, cu care mă mândresc în lipsa celei esențiale, îmi aduce în fața ochilor momentul când am primit prima americană. Mi-a oferit-o Mircea Vasiliu, fiul ministrului aviației, general, pe care curând apoi autoritățile comuniste l-au executat, ca spion
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
o palmă peste obrazul drept, un picior În burtă și cu o privire disprețuitoare, oribilă mă scuipă În față iar eu Îngheț, nu atât de loviturile lui cât de privirile lui. IMAGINEA A DOUA Rămân răvășită În drum, având În memorie primul lui gest, al zâmbetului, al strângerii de mână, al sărutului pe obraz, acea căldură a respirației și a mâinii care mi-a strâns mâna, Întrun gest prietenesc, și cad În stare de vis, pentru că nu pot suferi o asemenea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
continui să dispar de la fața lui, ca și când nu aș fi fost niciodată. Eu dintr-o dată nu mai exist pentru el, de fapt el nu mai există pentru mine, pentru că eu sunt eliberată, el nu mai este În mine la nivelul memoriei, ca până acum, ci doar eu exist pentru el la nivelul mirării, și el nu poate să mă uite. Scara aceea mă duce departe, foarte departe, dacă eu urc pe treptele ei, urc Într-o realitate În care amintirea răutății
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Dinescu, nu vreau să fac alte evaluări asupra stării mentale a celorlalți membri de la CNSAS deși orice om le poate face. Senzația dominantă este că se aflau cu toții Într-o cârciumă Într-o stare avansată de ebrietate, de pierdere a memoriei, a limbajului, a controlului și a tot ce vreți. O altă constatare este următoarea, deci prima ilegalitate pe care a comis-o domnul Mircea Dinescu este că din cadrul Colegiului CNSAS ca membru Încă, accentuez, al acestui Colegiu a răspândit o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noastre, la mormântul tătânelui său, mormânt pe care nu-l văzuse n ic ioda tă , sc r ie o i m p r e s i o n a n t ă scrisoare profesorului Leon (Leonida) Dănilă, care, citez din memorie, suna astfel:”prea grea povară În goana unei singure vieți, mi-aduc aminte, când În Primul Război Mondial, ca tânăr locotenent cu soldații mei, păzeam malurile Nistrului la Bender (Tighina) sau ca tânăr căpitan, am fost invitat să particip la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
încărcătură simbolică. Și astfel ne amintim brusc că suntem în 2006, la 100 de ani de la acest moment, și că probabil evocarea lui Carmen Popescu reprezintă una dintre puținele modalități de celebrare a evenimentului și de salvare de la ștergerea din memoria colectivă; din această perspectivă, demersul autoarei se constituie într-un admirabil act de recuperare și de revalorificare a unui trecut nu foarte îndepărtat, dar deformat și condamnat la uitare de istoria scrisă în aproape 50 de ani de regim comunist
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
interesul prin povestea propriu-zisă (cu siguranță, mulți o vor percepe ca pe adevărul pur) și în mult mai mică măsură prin realizarea sa tehnică. În fond însă, contează mai puțin dacă această carte este un roman sau un volum de memorii (ne)deghizate. Dincolo de realizarea artistică discutabilă, ea reușește să capteze atenția și se citește cu real interes. Or, la urma-urmei, acesta este cel mai important lucru.
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
tineri (Nicoleta Cliveț, Sanda Cordoș, Andrei Terian), precum și rubricile, ca de obicei pline de nerv(i), ținute de Alexandru Mușina (Paralele inegale) și Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă Revista CUVÂNTUL nr. 87/ 2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu atenție și păstrat, întrucât rezumă, printre altele, o dramă a conștiinței publice românești: uitarea grotesc-surâzătoare a trecutului comunist. Parcurgem cu interes (și emoție) articolele: O școală a memoriei: Școala de vară de la Sighet (10-17
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu atenție și păstrat, întrucât rezumă, printre altele, o dramă a conștiinței publice românești: uitarea grotesc-surâzătoare a trecutului comunist. Parcurgem cu interes (și emoție) articolele: O școală a memoriei: Școala de vară de la Sighet (10-17 iulie 2006) de Ioana Boca, Mnemotehnica lui Paul Goma de Ovidiu Verdeș, Uitarea vie de Gheorghe Crăciun, Uitarea care ne unește de Smaranda Vultur, Memorie și discurs identitar de Alexandru Zub, Orașul amintirii negre
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
Parcurgem cu interes (și emoție) articolele: O școală a memoriei: Școala de vară de la Sighet (10-17 iulie 2006) de Ioana Boca, Mnemotehnica lui Paul Goma de Ovidiu Verdeș, Uitarea vie de Gheorghe Crăciun, Uitarea care ne unește de Smaranda Vultur, Memorie și discurs identitar de Alexandru Zub, Orașul amintirii negre de Romulus Rusan, Nu avem voie să știm de Filip-Lucian Iorga, Reflecții pe marginea unui pelerinaj la Sighet de Andrei Oișteanu, Arhivele uitării de Daniel Barbu, Istorie recentă și memorie colectivă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
Vultur, Memorie și discurs identitar de Alexandru Zub, Orașul amintirii negre de Romulus Rusan, Nu avem voie să știm de Filip-Lucian Iorga, Reflecții pe marginea unui pelerinaj la Sighet de Andrei Oișteanu, Arhivele uitării de Daniel Barbu, Istorie recentă și memorie colectivă: note pe marginea lui "Decembrie 1989" de Cătălin Augustin Stoica și John F. Ely. Foarte impresionant și memorabil (pentru a fi și noi în temă) este editorialul lui Mircea Martin, Memorie și ratare, în care susține, cu fermitate și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
Arhivele uitării de Daniel Barbu, Istorie recentă și memorie colectivă: note pe marginea lui "Decembrie 1989" de Cătălin Augustin Stoica și John F. Ely. Foarte impresionant și memorabil (pentru a fi și noi în temă) este editorialul lui Mircea Martin, Memorie și ratare, în care susține, cu fermitate și eleganță (combinație de însușiri rar întâlnită în presa noastră de azi), că nevizitarea de către Ion Iliescu, Elie Wiesel și Michael Guest, în iulie 2002, când cei trei oameni importanți se aflau la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
vigoare în clipa comiterii lor (Codul Carol din 1936, Codul penal al RPR din 1948, Codul penal al RSR din 1968), sunt de notorietate publică, sunt descrise extensiv în mărturii publicate (documentația organizată de Cicerone Ionițoiu, lucrările Memorialului Sighet, revista Memoria, numeroase publicații periodice de după 1989, volume de mărturii, situri Internet cum ar fi http://www.procesul comunismului.com ) Natura penală și criminală a faptelor este demonstrabilă cu probe și mărturii ale ultimilor supraviețuitori. Aceste fapte sunt cercetate și calificate drept
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
demonstrație în ale cărei raționamente cititorul este dus de mână, îi urmează etapele pas cu pas, iar în final înțelege perfect punctul de vedere al autorului. De aici, de nimeni contestata credibilitate a analizelor semnate de Vladimir Tismăneanu. Democrație și memorie este o carte care reunește articolele publicate de autor în presa din România, în ultimii doi ani. Cele mai multe au apărut în rubrica săptămânală din "Jurnalul Național", transferată, ulterior, la "Cotidianul", dar și în unele reviste precum "22", "Idei în dialog
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
filosofului cu Un sentiment românesc al ființei. Despre care, Cioran, când îl vizitasem, pe vremuri, la plecare, în pragul ușii, venind vorba de Noica, exclamase râzând ca un bucureștean, haios, de absurditate: Un sentiment paraguayan al ființei! Am scris în Memoriile mele vechi, apărute. Nu știu cum, dar cred că nimeni nu a avut norocul să se afle în posesia acestei verbalități enorme a filosofului român, - cestălalt, nu românul. Păcat. Altfel, articolul pe care Cotidianul a avut onoarea să-l publice, este tot
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]