3,420 matches
-
SFAT Mărimea ideală a unui focus grup Mărimea ideală a unui focus grup este, de obicei, între șase și opt participanți. De multe ori, demersul interogativ și caracteristicile participanților oferă indicii referitoare la dimensiunea ideală a grupurilor. Dacă întrebările sunt menite să ajute la înțelegerea experiențelor oamenilor, cercetătorul va dori să organizeze discuții mai detaliate. Acest lucru se realizează cel mai bine, de obicei, cu grupuri mai mici. De asemenea, grupurile mai mici sunt de preferat atunci când participanții au multe de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
împărtășească sfaturi și informații cu ceilalți participanți. Datorită pasiunii și experienței lor, este indicat să organizați grupuri mai mici, pentru ca toată lumea să aibă ocazia să își spună părerea. Grupurile mai mari (de opt persoane) dau rezultate bune atunci când întrebările sunt menite să efectueze o testare-pilot a unor materiale sau idei sau când participanții nu au multe cunoștințe despre subiectul respectiv. De exemplu, utilizatorii unui program vor avea mai multe de spus despre programul respectiv decât cei care nu îl folosesc. În
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
folosirii unei echipe de moderare: un moderator și un asistent moderator. Fiecare dintre cei doi are de îndeplinit anumite sarcini. Moderatorul se ocupă în principal de direcționarea discuției, de păstrarea fluenței discuției și luarea unor notițe. Notițele moderatorului nu sunt menite să surprindă întregul interviu, ci mai degrabă să identifice câteva idei-cheie și să înregistreze comentariile care vor fi readuse în discuție mai târziu sau să noteze întrebările ce vor fi puse la finalul întrunirii grupului. Pe de altă parte, asistentul
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
este schimbată prea mult, procesul ar putea fi afectat. Atunci când adaptați un focus grup, aveți în vedere următoarele aspecte: • Scopul. Este potrivit să folosim focus grupurile pentru colectarea informațiilor, pentru a asculta și pentru a învăța. Focus grupurile nu sunt menite în primul rând să îi învețe pe alții, să îi informeze sau să le dea șansa de a aproba o anumită decizie. • Recrutarea. Participanții la focus grupuri sunt aleși printr-o preselecție. Invitațiile deschise pentru public sau invitațiile în masă
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să se întâmple, un cercetător trebuie să fie preocupat de coordonarea unor studii de calitate. Practicile recomandate sunt descrise de la capitolul 2 până la capitolul 7 și includ planificarea, adresarea întrebărilor, moderarea, identificarea participanților, analizarea și realizarea rapoartelor. Acestea nu sunt menite să fie procedee bătute în cuie, complet controlate de moderator, ci sunt mai degrabă principii orientative, ce îl informează pe cercetător asupra comportamentului pe care ar trebui să îl adopte. Respectivele practici trebuie modificate și adaptate după cum dictează mediul și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să fie, mai degrabă, pregătit să de un răspuns la următoarea întrebare: „Ce ați făcut pentru a vă asigura că ați urmat întocmai pașii unei cercetări de calitate?”. Î. Putem generaliza?tc "Î. Putem generaliza?" R. Acest studiu nu este menit generalizării. Scopul nostru este de a cunoaște un anumit subiect cât mai detaliat și de aceea petrecem o mare parte din timp organizând cercetări care implică un număr mic de persoane. Spre deosebire de aceasta, alte metode de cercetare nu intră în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
fie chiar în acest instinct al eșecului reacția revanșardă a cuiva care are presentimentul neputinței?! Să fie coborârea în eșec o formă de salvare printr-un eroism negativ, întors?! Spune Cioran: „De când mă știu, am îmbrățișat doar cauze pierdute Ă menite a fi pierdute, vreau să spun. Ce tainică complicitate cu eșecul în toate înflăcărările mele! E firesc să fi suportat tragedia țării meleș...ț” (I, 181). De reținut, oricum, că atunci când vorbește despre eșec, despre propria atractivitate către eșec, Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
drepte judecăți l-a învățat poetul în satul din Ardeal. "La noi în sat/ cântarele sunt drepte/ și tatăl meu în August/ ne cântărea cu grâu." Ardealul lui G. Pituț este mitic, aflat la început de ere; aici totul este menit să fie exemplar și să se cuprindă în vechile tipare: " Ce straniu galopează/ pe dealurile din Ardeal, furtuna/ Părinții fug/ spre casele care o iau din loc./ Se crapă coaja norilor și apele greoaie vin cu capăt/ ca șerpii altor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
turmă de oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine ca poet: era menit de ursitoare: Fiindcă încă de pe atunci/ de mine însumi strigat/ ca să mă aud cu urechea de acum." În volumul "Roșu vertical", publicat în 1967, se oprește la momentele mari ale istoriei, fără să le fixeze în timp și spațiu, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pusă în discuție: creația artistică (literară) este un autoportret al creatorului ei. Elevii sunt conduși de la o experiență personală spre ideea abstractă a multiplelor "roluri" și "măști" pe care individul le adoptă de-a lungul existenței sale. Exercițiile propuse sunt menite să faciliteze translația de la "om" la "artistul creator", de la ontologic spre estetic. A doua oră: tema Fețele pictorului Resurse didactice: reproduceri ale autoportretelor lui Rembrandt și Van Gogh; fișe cu sarcini de lucru. Momentul de încălzire: 5 min. * se reactualizează
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
asemănările dintre preot și artist, a doua, deosebirile dintre cei doi. Se prezintă concluziile în fața întregii clase. Tema de acasă: eseu argumentativ: Care din cele două texte v-a impresionat mai mult? De ce? Reflecția didactică Această a doua oră este menită să pună în evidență asemănările dintre cele două personaje: artistul / compozitorul și, respectiv, preotul; amândoi aleg să poarte o mască: primul, una invizibilă chiar și pentru cei apropiați, al doilea una vizibilă de către toți, dar neînțeleasă. Se conturează ideea existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
GR 2, 3 să caute și alte construcții de genul acesta care sugerează infinitul (de exemplu, spirala lui Arhimede, semicercuri caracteristice). Reflecție didactică: Această primă oră își propune să deschidă problema pusă în discuție: infinitul în matematică. Exercițiile propuse sunt menite să faciliteze înțelegerea noțiunii de infinit și felul în care infinitul se întâlnește în multe situații cotidiene. Proiectele de documentare propuse grupelor de studiu vor facilita fixarea acestei noțiuni și explorarea diverselor domenii în care se vorbește despre infinit. A
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de profesor, care va focaliza spre următoarele aspecte: "suferințele" camuflate ale naturii (efecte care nu se văd) responsabilitatea omului față de natura căreia îi aparține natura nu are nevoie de noi, noi avem nevoie de natură Reflecția didactică: Această oră este menită să reactualizeze cunoștințele elevilor despre cauzele și efectele încălzirii globale, să-i sensibilizeze la ideea "suferințelor nevăzute ale naturii". A doua oră: studiu de caz Veneția Secvența 1 Se prezintă elevilor cadrul natural al Veneției (film). Se evidențiază cauzele care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Veneția un oraș care moare? Cum își camuflează orașul suferința și moartea sa lentă? Ce semnificație poate avea carnavalul venețian, din această perspectivă? Se consemnează concluziile, la finalul orei. Reflecția didactică: Această oră aduce în discuție un caz concret, fiind menită să genereze un studiu de caz. Ce a determinat scufundarea Veneției, care sunt posibilele soluții pentru salvarea ei (salvare fizică, supraviețuire în memoria oamenilor prin creațiile artistice). A treia oră: Această oră e concepută ca un moment de reflecție. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în întregul său. Alexa Visarion își construiește filmele de la Năpasta la Luna verde, până iată, la Ana, dar cu accente pe Înainte de tăcere și Înghițitorul de săbii pe hotarul dintre real și imaginar. Întotdeauna acel ceva care rămâne nespus, e menit să-i deschidă spectatorului drumul spre propriile-i obsesii. Pentru Alexa Visarion, realitatea este imaginația privirii. O paradigmă comună căreia îi aparține și regizorul Andrei Zviaghințev, cel care îi și dă o expresie adecvată. Întrebat fiind în ce fel a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor publicistice sunt menite să capteze atenția; - secvența inițială - tema + rema: precizarea explicită a subiectului/a temei, urmată de prezentarea succintă a modului în care va fi dezvoltată aceasta; - cuprinsul - dezvoltarea aspectelor tematice evidențiate prin paragrafe distincte: fiecare paragraf cuprinde precizarea aspectului vizat și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație: clasic. - Reprezentanți: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Nichifor Crai nic, Mihail Sadoveanu, Gib Mihăescu, Cezar Petrescu etc. 3.1.6. Avangardismul Conceptul de avangardism desemnează o serie de curente artistice și mișcări ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de la conacul boierului Miron până în satul Lespezi și drumul său, în tovărășia țăranului Petre Petre. La nivelul discursului, narațiunea este evidențiată prin frecvența mare a verbelor și adverbelor, prin utilizarea perfectului simplu și a imperfectului - mărci ale narativității. De ase menea, genul epic se caracterizează prin existența unei acțiuni care se desfășoară în timp și spațiu. În fragmentul selectat, seria de evenimente este ordonată logic și cronologic, fixată în repere spa țiotemporale multiple: A doua zi; îndată după dejun; Toată noaptea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exaltată a ei), ori în replicile altui personaj (— Tu, imprudentă...)./ Caracterizarea indirectă vizează comportamentul, gestica, mimica, precizate în didascalii (tulburat [...] o privește totuși cu un zâmbet neînduplecat), precum și ideile formulate de personaje, limbajul lor, relațiile dintre ele: MARIA: Suntem oa meni... putem greși; GELU: [...] am văzut că totuși se poate trăi fără tine... timp de trei ani? 7. În textul dramatic citat, indicațiile scenice au rolul de a dirija jocul actorilor, prin precizarea elementelor paraverbale și nonverbale ale discursului [MARIA (înnebunită
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de determi nan tele adverbiale adânc și mereu ale verbului dorm. Hiperbola nemărginirile polare sugerează vas titatea spațiilor boreale, conturând un tablou hibernal care nu predispune la reverie, ci pro voacă angoasa. Poemul este străbătut de fiorul imenselor spații încre menite pe ban chize, în așteptarea somnolentă a morții. Totul exprimă pregătirea pentru eternitate. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea directă a unor idei, sentimente, stări de spirit. Astfel, din poezie se desprinde sentimentul solitudinii, al încremenirii uni versale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
chiar de prima artă poetică blagiană. Astfel, poetul corolei de minuni a lumii dezvoltă tema cunoașterii și a creației poetice întro viziune neobișnuită, care a deschis liricii românești interbelice orizonturile fascinante ale gândirii mitopoetice. Din perspectiva lui Blaga, poetul este menit nu doar să ocrotească misterele existențiale, ci să le amplifice prin ne nțelesuri și mai mari. Mi se pare evident faptul că eul poetic sporește a lumii taină prin metafora revelatorie, prin simboluri poetice și ambiguitate, prin sugestii intelectuale și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înțelegere ale termenului. Filozoful german pleacă de la realitatea particulară a unor Weltanschauungen consacrate, înțelese ca paradigme propriu-zise, ca modele de filozofie. Considerate pilduitoare (maßgeblich), aceste sisteme-etalon14 apar ca paradigme particulare (de primă instanță) și sunt luate drept ipoteze de lucru menite să conducă prin similitudinile structurale dintre aspectele ce urmează a fi cercetate de ele, ca și prin soluțiile oferite la decelarea "esenței filozofiei", la descoperirirea unei "matrice disciplinare"15 ca paradigmă generală, de a doua instanță. Ea se structurează variabil
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
-se în primul rând în diferite sisteme filozofice, socotite drept simple trepte ascendente în progresul acestuia. În acest sens, ele se vedeau mereu depășite de stadii noi, superioare. Este inutil să mai subliniem aici ideea de continuitate. Totodată, ele erau menite să releve un moment al absolutului, integrat însă într-un context istoric. Căci pentru Hegel, arată Mircea Florian, "filozofia este conștiința de sine a Absolutului, a lui Dumnezeu, este o teofanie". Hegel admitea astfel "o dezvoltare unitară, continuă, liniară a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pentru existența sa" (s.n.)8. Dilthey ar fi subscris fără dubii la această idee, cu observația că o asemenea "calitate structurală" poate fi pusă în evidență abia după ce se vor fi stabilit "interdependențele" dintre părți. Adăugirea de mai sus este menită să sublinieze că vorbind despre integrarea elementelor în sistem nu suntem adepții ideii potrivit căreia întregul preexistă părților și are o valoare explicativă în raport cu ele. Facem această precizare cu atât mai mult cu cât Mircea Florian îl socotește pe Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de bani indiferent care a fost obiectul obligației primare, întrucât tocmai obligația inițială nu se execută și generează în patrimoniul creditorului o pagubă ce trebuie acoperită. Suma de bani nu reprezintă un echivalent al prestației inițiale a debitorului ci este menită să acopere prejudiciul cauzat creditorului prin neexecutare. Acesta poate fi mai mare, mai mic sau egal cu valoarea prestației inițiale și poate fi evaluat judiciar, legal sau convențional. Distincția între obligația primitivă, inițială și obligația de reparație este mai bine
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]