1,809 matches
-
urcă Încet, cuprinsă de negre presimțiri, agățându-se de el, Înfricoșată de moarte să nu cumva să plece sania Înainte de a-și adăposti În ea formele pline. În cele din urmă, se instalează gemând și Își introduce pumnii În manșonul meschin, din pluș. La Îndemnul suculentului plescăit din buze al vizitiului, cei doi cai negri, Zoika și Zinca, Își Încordează picioarele, dau din copite, se Încordează din nou; apoi bustul Mademoisellei zvâcnește Înapoi, În timp ce sania grea se smulge din lumea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pe cineva spunându-i mamei, ridicând ușor din umeri. Am interpretat În felul meu acel dispreț, știind că oamenii aceia veniseră tocmai de la Paris În limuzina lor albastru cu galben (o aventură mondenă pe atunci), În schimb fuseseră atât de meschini Încât s-o trimită pe Colette Împreună cu cățelul și guvernanta ei cu un tren cu vagoane obișnuite. Câinele era o femelă de fox-terrier cu clopoței la zgardă și un fund foarte șerpuitor. Lipăia apa sărată din găletușa Colettei numai ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Spre a mă apropia de El, spre a fi vrednic de ruga Lui, mai întâi, simt, trebuie să mă întorc spre mine. Ecoul rugilor mele să-l las să-mi învolbure sufletul, să răscolească amorțirea mea, să învârtejească acest univers meschin al gândurilor mele, alegându-se doar ceea ce-i cu adevărat curat, bun, temeinic. Astfel mă bucur și mă întristez rugându-mă. Mi-e teamă și, în același timp, mă simt plin de curaj, de parcă aș porni mereu la o grozavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
când să ne socotim greșelile. Inginerul se simți cuprins de un sentiment de jenă. Găsea scena de un grotesc penibil. Patru bătrânei smulși brutal de la tabieturile lor inofensive ― cleveteli banale cu o farfurioară de dulciuri în mână și o partidă meschină de poker la cinci bani deschiderea ― puși dintr-o dată în fața unor necunoscuți înarmați. ― Deci chestiune de câteva ore, rezumă Nucu Scarlat mângâind patul revolverului. În măsura în care vă veți vedea de treabă, aproape că nu vă vom deranja. Puteți continua să jucați
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tremurau. ― În viața mea n-am întîlnit pe cineva care să vă semene! Am avut de-a face cu escroci, pungași, criminali, în fine toată drojdia pe care o dă la iveală orice societate. Am răscolit sentimente murdare și interese meschine, am investigat patimi bestiale, ce se pot naște doar în minți întunecate care n-au depășit condiția primară... ― Dar unul ca mine n-ați mai întîlnit, rânji Grigore Popa întrerupîndu-l. ― Nu, spuse Cristescu privindu-l deschis, în ochi. N-am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
taie limbile de la niște pantofi noi lucrați la Shull ca să-i facă praștie nepotului. Nevastă-sa limfatică, fără nerv și fără umor, se cutremura. Cristescu urcă pe Strada Karl Marx, identificînd-o automat: "Fost Lascăr Catargi..." Locuiseră în apropiere, un apartament meschin, întunecos, cu o mobilă îngrozitoare tapițată în verde. Mătușă-sa încerca să pară fericită și plângea la ore fixe când se credea singură. Căutase un bărbat chibzuit, normal... Era într-adevăr "normal", obtuz, lipsit de sensibilitate. Maiorul deschise agenda verificând
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și efortul inimaginabil al primilor homo sapiens sapiens de a se fi menținut în viață pentru el... * Toată neîmplinirea de care fiecare ne plângem în viață vine din faptul că nu avem un țel spiritual căruia să îi sacrificăm obiectivele meschine care ne consumă și ne urâțesc zi de zi. Cu cât renunți la mai multe din „idealurile“ omului civilizat, cu atât mai ușor descoperi paradoxul că numai aspirațiile spirituale, inefabile, „nerealiste“ și „ridicole“ ți se împlinesc. Deci, nu lumea de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
decât că, pentru el, cultura este o instituție în care ambiția alesului ar fi să devină director sau președinte. Să admitem că a ajuns. Numai că instituția în cauză este, din punct de vedere istoric și economic, victima unui destin meschin, lipsit de agresivitate, prea melancolic sau delăsător. Și atunci domnul director se revoltă și o incriminează: instituția e de vină. Or, cultura unui popor nu poate fi o instituție ierarhică; nu se pot face clasamente între poeți, cum spunea Nichita
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
să ne con damnăm pe noi înșine pentru minciuna în care ni se spune că suntem ținuți în viață prin grija pe care ne-o poartă, de parcă, vrând să trăim, am atenta la integritatea și la pacea lui - atât de meschine, dacă, în fond, ține atâta la ele. Cu ghiotura ne-a umplut de speranță, pentru ca tortura să fie și mai sofisticată. Și ce dacă aici apa e de băut, ce folos că zmeura este atât de gustoasă, cui prodest că
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
punct de vedere : dacă nu este hingherit de om, se odihnește fără conștiința inutilității sublime a gestu lui său. Și îi lasă și pe alții să se odihnească, dacă știu cum. Comparativ, exercițiile mele de odihnă sînt de-a dreptul meschine : în fiecare după-masă dau cu tifla tuturor oamenilor muncii din toate țările, uniți sau nu, și mă scufund într-o siestă fără frontiere. Gîndul că i-am păcălit pe toți îmi dă un îmbătător sentiment de putere și superioritate. Omul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
prin frumusețea ei! Iar, în privința asta, deloc nu ai ce să faci, căci lucrul acesta face parte din ființa lor... Prea arareori, inima unui bărbat și a unei femei ajung cu adevărat apropiate una de cealaltă, căci adesea numai interesele meschine sunt îndeajunse, pentru a fi făcute compromisuri dintre cele mai rușinoase și mai josnice; iar, pentru un bărbat care arde de ambiție, dragostea de suprafață a femeii înseamnă doar a-ți lega o piatră uriașă de gât, care te țintuiește
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dorită de atâta amar de timp, și dvs., în loc de a o primi cu aclamații, precum era în drept a aștepta, găsiți că trebuie să vedem dacă vi s-a dat toată greutatea darului ce am prezentat [...] Nu trebuie să fim meschini în chestiuni mari, în chestiuni naționale care fac să bată inima oricărui român; nu trebuie să intervină pasiunile cele meschine, [...] Noi nu am căutat nici o glorie în această chestiune și am căutat numai binele țării [ ...] Și trebuie să dăm toată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
găsiți că trebuie să vedem dacă vi s-a dat toată greutatea darului ce am prezentat [...] Nu trebuie să fim meschini în chestiuni mari, în chestiuni naționale care fac să bată inima oricărui român; nu trebuie să intervină pasiunile cele meschine, [...] Noi nu am căutat nici o glorie în această chestiune și am căutat numai binele țării [ ...] Și trebuie să dăm toată recunoștința Capului statului că s-a înduplecat, fără nici o greutate și, unde ar fi putut să aștepte un triumf diplomatic
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o femeie năștea, șobolanii ronțăiau printre saci de făină, un bătrîn Își dădea sufletul, doi Îndrăgostiți Își surîdeau pentru prima oară În lumina unei lămpi; totul căpăta În Întunericul acela o Însemnătate atît de profundă, Încît misiunea lor părea ceva meschin, o aventură factice, o goană ridicolă În noapte, desfășurată În mare viteză undeva la periferia experienței umane obișnuite, normale; Rowe simțea un fel de nostalgie a acestei lumi obișnuite, normale: ar fi vrut să se Întoarcă printre oamenii cu cămine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
adio Într-o marți seara. Între cuvele de congelare a embrionilor și oarecum strivit de masa lor, un frigider marca Brandt adăpostea sticlele de șampanie; de regulă, acolo se păstrau produse chimice uzuale. Patru sticle pentru cincisprezece oameni - era cam meschin. Totul, de altfel, era cam meschin: motivațiile ce-i adunau laolaltă erau superficiale; o vorbă neinspirată, o privire piezișă și grupul risca să se risipească, fiecare grăbindu-se la mașina lui. Erau Într-o Încăpere climatizată de la subsol, cu faianță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
stropșea la copii și la femeile care se înghesuiau să vadă de aproape sicriul acoperit cu flori, cu capacul așezat alături. Cu nelipsita lui geantă la șold, atîrnată de o curea încrucișată peste pieptul lui lat, bădia Nică opunea reguli meschine într-un moment a cărui măreție ciocănea în piepturi cu degete de gheață. A doua zi, același Nică adună căruțele și oamenii pe șantier. Canalul se transformă într-un furnicar. Adjunctului i-a apărut atunci viziunea unei așezări bine orînduite
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
hobby‑ul lui care nu cunoaște nici un fel de îngrădire: fotografia artistică. Adversarii săi de odinioară dispăruseră pe coșurile crematoriilor de la Auschwitz și Treblinka sau acoperiseră pământurile slave. Tatăl lui Rainer depășește în fiecare zi, ori de câte ori face fotografii artistice, granițele meschine impuse astăzi Germaniei. În viața privată doar micul burghez cunoaște asemenea granițe, reprezentate în cazul fotografiei de îmbrăcăminte, iar Witkowski sen. sparge barierele înguste ale îmbrăcăminții și moralei. Mama și‑a dat seama imediat de la cine a moștenit fiul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
are altă cauză decât tocmai existența libertății. Se vede pe tine. Mămica nu înțelege nimic, dar știe un lucru, și anume că lumea ar fi mai bună dacă și‑ar fi ascultat mai mult filosofii și artiștii decât propriul spirit meschin și egoist, lipsit de o viziune largă. Ar trebui să‑i creadă pe Beethoven și pe Socrate. Gemenii îi explică mamei că și non‑existența acestei mame ar fi imaginabilă și posibilă. Eu însămi v‑am născut, unul după altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de faptă, îi va instiga în schimb pe alții. Totuși din bani își va lua și el partea sa, de care are nevoie ca să‑și cumpere cărți. Se crede un păianjen aflat în spatele pânzei sale, va acționa însă fără plasa meschină a siguranței burgheze, în orice caz îi va lăsa pe alții fără plasă pentru ca aceștia să nu se bazeze decât pe el și pe ei înșiși. Rainer se holbează la mucurile de țigară, hârtiile, petele de vin roșu și șervețelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de scris și spune lucruri rele despre mic‑burghezii care l‑au aclamat cel mai tare pe Hitler și cu care fiul ei n‑ar trebui să aibă de‑a face. Acești oameni fără conștiință politică și‑au realizat profitul meschin și egoist pe spinarea minorităților. Hans trântește totul la întâmplare pe bancheta din bucătărie și‑și aruncă pantofii din picioare. Încadrată de rama în care a fost exilată pentru următorii ani (atâta timp cât se mai gândește cineva la el), poza tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
poezele prin tramvaie! Mă cutremuram la gândul ăsta. Dar, pe de altă parte, eram și ușor flatat fiindcă voiau să mă bage Într-o acțiune culturală. Ah! suspina suflețelul meu snob și ars de dorul literelor. Of! zicea același suflețel, meschin și Îndurerat de neputințe. Dar ei nu-mi cunoșteau secretul: pe mine, tocmai literatura mă omorâse. Impotența mea avea baze literare, eram sigur de asta. Mă pusese dracu’ să scriu. La Început scrisori de dragoste, mai apoi, de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
bă! sar și eu. Nu-i bine, deloc nu-i bine! Mă ridic de la masă, fiindcă mătușa Clara mă chemase la bar: un poețel, local și băut, Începuse să danseze În jurul mesei. Eu sunt ras În cap și, chiar dacă familiar meschinei lumi literare arădene, considerat un ciudat, unul pus pe rele. Așa că, precedat de asemenea reputație, mă Îndrept spre fosta glorie a poeziei ca să-i opresc baletul. Mai apuc să-l aud pe Cașiș: - De ce să nu ne luăm tuburi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
apoi o săptămână. Atât de crunt o bătuseră. Nu-și puneau mari speranțe în pretextele pe care le vor oferi desenele ei. O chinuiseră și până atunci, fără asemenea extravagante motivări. Ar fi continuat, obligând-o să- și plătească, astfel, meschina libertate dobândită. Primul desen ? A fost, de fapt, singura dată când au și adus cu ei, fluturând-o, coala de desen. I-au arătat-o, au mototolit-o în pumni, urlând că nu va ieși vie din mâinile lor. N-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
al mâinii și gândului, urme subțiri și bizare ale necunoscutului. Simonetta devenită pustiul Sia Strihan, cu ochii orbi și deznădejdea înghețată în ridul surâsului... așa mi-o redă coșmarul, așa o adopt, o revendic, îi pot onora prăbușirea în oglinda meschină a prezentului, a mascaradelor care m-au născut. Nimeni n-ar accepta că monstrul care a devenit - în anii care au urmat închisorii - s-a născut, poate, chiar în acele luni. Atinsese doar pentru scurtă vreme tărâmul vrăjit. Apoi, a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Nici o vorbă în plus, nici un gest de prisos. „Ce-mi reproșează ? Vreun fleac, din miile care ne deviază și ne omoară orele, gândurile. Să-l provoc la adevăratul dialog, cu adevărate consecințe, ca între adolescenți care nu mai suportă târgul meschin al zilelor. Să-l întreb de ce participăm, complici, la dezastru ? Refuză un asemenea dialog, am mai încercat, cândva, pe șantier, n-are rost...“ Dimineața de vineri îl găsește aplecat, fără a se putea concentra, asupra schițelor. Foi cu tabele, calculul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]