3,272 matches
-
cursurile școlii cu același nume. Unul dintre martorii intervievați afirmă că uneorii copiii angajaților, elevi ai școlii, făceau practica de specialitate, în fabrică, alături de unul dintre părinți. Astfel, calificarea devenea o certitudine. Treptat, s-au format generații întregi de excelenți meseriași, cu un bun renume la nivelul țării, nu doar al orașului. Fabrica însăși asigura calificarea la locul de muncă a tinerilor angajați. Se organizau cursuri de pregătire în producție, așa-numiții „ucenici la locul de muncă”, care erau repartizați apoi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
De la Bocșa, de exemplu, au venit patru inși, adunarea elevilor și plecau și erau duși acolo. Acolo dădeau proba practică de sfârșitul școlii, probă practică, care ne-o transmiteau nouă ș-ncheiam situația școlară aici și noi eleiberam diplomele de meseriași ai acestor indivizi. Foarte mulți, foarte mulți am școlarizat și, se ajunsese la un sistem de lucru foarte eficient sub aspectul ăsta, așa, sub această privință”. Însă, în cazul în care beneficiarii (ca să folosim un termen actual, foarte uzitat) nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
facă școală aici și să se-ntoarcă în uzină-napoi. Era un soi de familie, de asta apărea și sintagma „nicolinist”. Acuma ?! Regretul, doar, că nu mai este, păcat că nu mai este, era un exemplu de fabrică făcută cu meseriași, care voiau să facă ceva, voiau, într-adevăr, să facă ceva”. Personal, am perceput declinul Nicolinei ca o permanentă zbatere. M-am angajat ca tânără profesoară la liceul omonim și am „prins” ultimii patru-cinci ani de istorie ai Nicolinei. Ani
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de zile - n. ns., S.P.] de zile lucrătoare pe an. Erau cei mai înstăriți oameni, noi fiind vreo cinci băieți în familie, trăiam foarte bine. I. A.: - Era o familie foarte respectată, s-nțeleg ? G. M.: - Sigur că da, erau meseriași, nu lucrau la cultura mare sau cum se spune la... prășit, erau meseriași. I. A.: - Ce studii ați urmat după școala primară ? Dar după gimnaziu ? G. M.: - Profesionala, la Nicolina Iași, am făcut trei ani profesională ucenici, așa era înainte
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
înstăriți oameni, noi fiind vreo cinci băieți în familie, trăiam foarte bine. I. A.: - Era o familie foarte respectată, s-nțeleg ? G. M.: - Sigur că da, erau meseriași, nu lucrau la cultura mare sau cum se spune la... prășit, erau meseriași. I. A.: - Ce studii ați urmat după școala primară ? Dar după gimnaziu ? G. M.: - Profesionala, la Nicolina Iași, am făcut trei ani profesională ucenici, așa era înainte, mai apoi s-a trecut la școala profesională... I. A.: - În ce perioadă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Care era nivelul de pregătire al angajaților ? G. M.: - La Nicolina și-n ziua de astăzi, un privatizat de ăsta, așa, caută muncitori de la Nicolina. Aceia erau cei mai buni muncitori. Nu că am lucrat eu acolo. Într-adevăr, erau meseriași, printre cei mai buni din tot Iașul ăsta sau eu știu de unde. Când îl auzeai că lucrează la Nicolina, era un meseriaș, specialist. I. A.: - Care erau relațiile dintre muncitori ? G. M.: - Fiecare își făcea datoria, să știi că acolo
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
muncitori de la Nicolina. Aceia erau cei mai buni muncitori. Nu că am lucrat eu acolo. Într-adevăr, erau meseriași, printre cei mai buni din tot Iașul ăsta sau eu știu de unde. Când îl auzeai că lucrează la Nicolina, era un meseriaș, specialist. I. A.: - Care erau relațiile dintre muncitori ? G. M.: - Fiecare își făcea datoria, să știi că acolo aveai..., își vedea... ! De la șeful de echipă, până la ultimul muncitor, fiecare își vedea de treaba lui. N-aveam nici o... să spunem așa
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
voiau case... unii voiau... fel de fel de neajunsuri. Nu erau... I. A.: - Care era relația angajaților cu elevii Liceului Industrial Nicolina ? G. M.: - Daaa..., se coopera foarte mult cu liceul, cu școala, aici se pregăteau, aici... de aici plecau meseriași, de la școală, plecau în uzina. Era o colaborare foarte strânsă între școala și uzină - c-așa se chema uzină sau întreprindere, mai târziu, întreprinderea mecanică... I. A.: - Ce evenimente majore s-au suprapus perioadei în care ați muncit la Nicolina
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
aceste condiții, ei sunt preluați de către uzină. Și am trecut în uzină. Trecând în uzină, nu mai puteam să ocup funcția de director, pentru că nu mai eram salariatul acestei instituții și s-a creat un post, pentru că, totuși, școala dădea meseriași, cineva trebuia trebuia să se ocupe de asta. S-a creat un post de coordonator - așa era, coordonator al pregătirii de specialitate a elevilor - și acest coordonator avea niște sarcini, de fapt, care erau o continuitate a ceea ce făcea directorul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Bocșa, de exemplu, au venit patru inși, adunau elevii lor și plecau și erau duși acolo. Acolo, dădeau proba practică de sfârșitul școlii, probă practică, care ne-o transmiteau nouă și-ncheiam situația școlară aici și noi eliberam diplomele de meseriași ai acestor indivizi. Foarte mulți, foarte mulți am școlarizat și se ajunsese la un sistem de lucru foarte eficient sub aspectul ăsta, așa, sub această privință. După aceea, schimbarea regimului a însemnat sistarea prezenței inginerilor în uzină, în sensul că
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
director când s-o născut CUG-ul și așa a crescut „Mase Plastice”, tot cu elevi de-aicea, „Metalurgica”, tot cu elevi de-aici, CFS-ul, care era tot cu elevi de-aici, dar tradiția acestei Nicoline era următoarea: muncitorii, meseriașii Nicolinei, și-aduceau copiii la școală aici. Din... cred că două erau motivele: una, că se puteau interesa foarte ușor de starea lor, de situația lor școlară, ș-a doua îi voiau înapoi în uzină, să lucreze alături de părinți. Părintele
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
că se puteau interesa foarte ușor de starea lor, de situația lor școlară, ș-a doua îi voiau înapoi în uzină, să lucreze alături de părinți. Părintele ieșea la pensie și rămânea progenitura. R. A.: - Cum erau percepuți angajații Nicolinei ? C. G.: - Meseriași foarte buni. Ca peste tot, mai erau și indivizi care trăgeau chiulul, dar ca meseriași, ei se formau din tată-n fiu, de aici era și profesionalismul lor. Buni meseriași și foarte diverse meserii, fiind o uzină integrată, adică... turnarea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
doua îi voiau înapoi în uzină, să lucreze alături de părinți. Părintele ieșea la pensie și rămânea progenitura. R. A.: - Cum erau percepuți angajații Nicolinei ? C. G.: - Meseriași foarte buni. Ca peste tot, mai erau și indivizi care trăgeau chiulul, dar ca meseriași, ei se formau din tată-n fiu, de aici era și profesionalismul lor. Buni meseriași și foarte diverse meserii, fiind o uzină integrată, adică... turnarea pieselor, forjarea pieselor, prelucrarea mecanică a pieselor, asamblarea pieselor până la nivelul de produs, rodajul produsului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
rămânea progenitura. R. A.: - Cum erau percepuți angajații Nicolinei ? C. G.: - Meseriași foarte buni. Ca peste tot, mai erau și indivizi care trăgeau chiulul, dar ca meseriași, ei se formau din tată-n fiu, de aici era și profesionalismul lor. Buni meseriași și foarte diverse meserii, fiind o uzină integrată, adică... turnarea pieselor, forjarea pieselor, prelucrarea mecanică a pieselor, asamblarea pieselor până la nivelul de produs, rodajul produsului și expedierea lui, făcea uzina. Deci, ea pornea de la minereu, de la minereul de fier... avea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
facă școală aici și să se-ntoarcă în uzină-napoi. Era un soi de familie, de asta apărea și sintagma „nicolinist”. Acuma ?! Regretul, doar, că nu mai este, păcat că nu mai este, era un exemplu de fabrică făcută cu meseriași, care voiau să facă ceva, voiau, într-adevăr, să facă ceva. R. A.: - Cum decurgeau sărbătorile oficiale și care erau acestea ? C. G.: - A... [zâmbește] sărbătorile oficiale erau dirijate, erau impuse, era o organizare perfectă, în sensu’ că, la 23 august
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
secția cea mai nouă era Secția de Sculărie; aicea, unde aveau mașini de găurit, în coordonate, cu precizie de micron, care trebuia să stea la o anumită temperatură, mașina, scula și așa era la-nceput. Oricum, faptul că erau mulți meseriași, au fost puși directori de fabrici, Gîlea la IMAMUS, Mustață la CUG, pe Mustață l-am avut eu șef la Mecanicu'-șef... Budacea, cu care ați stat de vorbă, un director bun. Un director..., era complet diferit de ceilalți doi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
el ! Era odată un maistru-turnător: „- Lăsați, dom' director, că nu știu ce...” Dom’le și, foarte curios eram să văd, ce-o să se-ntâmple cu ăsta. N-o durat mult, o săptămână, două și i-o desfăcut contractul de muncă. Era un meseriaș foarte bun, un maistru foarte bun. Asta-i ! Dacă nu-l înfruntai, era pâinea lui Dumnezeu, da' dacă-l înfruntai, trebuia să ai motive mult prea puternice, ca să reziști. Da. Mulți din Iași sunt nicoliniști, cel puțin colegul meu, Cotigă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
tinerii mei colaboratori, care au aflat că pe terenul viran de lângă școală a funcționat cândva o uzină - poate una dintre ele mai importante ale industriei ieșene - că liceul în care ei învață, cândva, îi pregătea probabil pe cei mai buni meseriași din țară. Din punct de vedere științific, proiectul a devenit o provocare intelectuală cu parcurs îndelungat. O aventură a cunoașterii unde, pe măsură ce unitățile arhivistice cu greu se lăsau descoperite, parcă se înverșunau și căutările. Relatările martorilor au revelat un moment
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
noastră un loc de rendez-vous pentru tot ce globul lui Galilei are mai inteligent, mai virtuos, mai solid. Cum să nu mergem așadar bine în predmetul celor politicești și în toate predmetele? {EminescuOpXII 75} Ș-apoi cine să se revolte? Meseriașul strunit în gardă de Serurie, săteanul pentru care întreaga organizație a statului a îngrijit ca să n-aibă cu ce-și ținea zilele de azi pe mîine? Desigur nu. Regalitatea absolută a intereselor străine asupra țărilor noastre e pe deplin asigurată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teza, pusă de d. C. A. Rosetti în "Romînul", daca guvern și Parlament sunt compuse din bărbați corupți și "iniorinți", țara, în părțile ei constitutive, merge spre disoluție și anarhie. Și-n adevăr nici că se poate altfel. Precum rolul meseriașului e de a produce obiecte de utilitate, tot astfel rolul administrației e o lucrare concretă, de valoare, ca oricare alta. Administrația înlătură, prin puterea care i-o dă autoritatea statului, piedecele cari se opun dezvoltării economice și intelectuale a unei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
locurile cu embatic să fie o posesiune ereditară, fie încai pentru români, nu pentru străini. Departe de-a le vinde, statul ar face bine să conserve acele prăvălii și locuri de prin orașe, pentru a ușura condițiile de muncă a meseriașilor acelora de ex. cari ar ieși dintr-o școală de meserie. Atunci în adevăr am vedea că statul ia o măsură organică, iar nu o măsură născută moartă sau de-a dreptul stricăcioasă, precum sunt paragrafii de lege traduși din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici muncă nu erau o marfă în acel grad în care sunt în zilele noastre. Țăranul era legat prin raporturi juridice tradiționale de proprietatea mare; viitorul copiilor lui, îngust viitor poate, era asigurat; despre proletarizarea lui nu era nici vorba. Meseriașii erau legați de breslele lor și a deveni calfă nu însemna pe atunci numai o îmbunătățire a stării materiale a lucrătorului, ci un rang social, o demnitate oarecum. În genere calfa devenea mai târziu tovarăș la parte a maistrului său
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scos pe țărani de supt ocrotirea, de supt autoritatea părintească a proprietarilor de moșii și i-a predat fără apărare în prada celor mai abili dintre dânșii, în Țara Românească, și în prada evreilor, în Moldova. Și a scos pe meseriași și pe comercianți de supt protecțiunea celor avuți și i-a predat fără apărare concurenții fără frâu și fără cruțare ce li se face de străini! Pentru că nu a lăsat unora și altora timpul de-a deveni oameni liberi prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
culturei străine fără nici un fel de fond, beșici de săpun cari, plesnind, nimeni n-ar simți lipsa lor decât bugetofagii, iată progresul făcut! Nici instrumentele de muncă agricolă nu s-au îmbunătățit, nici meseriile vechi nu s-au perfecționat, nici meseriașii nu s-au înmulțit, nici din școli nu iese oameni practici și capabili a se hrăni fără ajutorul bugetului, nici clerul n-a înaintat pentru a substitui convingerea morală și religioasă vechei și naivei credințe dogmatice, nici literatura nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bună, dame din lumea mare, diplomați, balerine, judecători, săbiuțe politice vin a solicita cu multă umilință la ușa bancherului, care 20, care 60, care 100 de titluri provizorii. Bancherul de comerț are și el amicii lui: negustori engroșiști, proprietari mari, meseriași însemnați, arendași bogați, tot oameni care-și învîrtesc capitalul în sudoarea frunții, cu munca. Dar iată amicii unei haute banque. Le monde cum s-are zice franțuzește și le demimonde. Și credeți că refuză "înalta bancă" de-a le da
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]