2,529 matches
-
care (așa am citit) erai scos ca să fii bătut ori să te plimbi ca un cîine prin curte ori să mănînci din nou bătaie. Înghițind ani de zile un terci cu viermi. Suportai insultele și pumnii și viermii și-i mestecai și pe-ăia, c-aveau proteine. Ți-era foame. Treceau patruzeci de ani. Și acceptai deodată să stai de vorbă-n fața reflectoarelor cu Păunescu. Prin acest aparent simplu fapt, Ciuceanu (și din nenorocire nu doar el) nefăcînd altceva decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
gustări minuscule, negre, măsline, prăjiturele de casă, nu se vedea bine dar regele a-nceput să mănînce, părea Înfometat, scriitorul l-a-ntrebat cum s-a simțit În România pe care tocmai o vizitase după atîția ani, și el i-a răspuns, mestecînd, bine. Atmosfera s-a destins. Au Început să mestece cu toții. Să pună Întrebări. Cum pot face ca prietenul meu să nu-și piardă erecția În timp ce-și pune prezervativul? Ideea este să faceți din acest lucru o parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vedea bine dar regele a-nceput să mănînce, părea Înfometat, scriitorul l-a-ntrebat cum s-a simțit În România pe care tocmai o vizitase după atîția ani, și el i-a răspuns, mestecînd, bine. Atmosfera s-a destins. Au Început să mestece cu toții. Să pună Întrebări. Cum pot face ca prietenul meu să nu-și piardă erecția În timp ce-și pune prezervativul? Ideea este să faceți din acest lucru o parte a distracției, psihologic vorbind, o atitudine de genul „Uite-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Vrei să mă dezbrac pentru tine ? Sigur că vroiam, astfel Încît m-am dus la un concert de jazz anul trecut, piruetînd printre automobilele de lux ale unor oameni ce nu se duceau la concert. Mi-am lipit guma de mestecat pe parbrizul unui Audi A6 din care cobora o doamnă. Mirosea a colonie. „Se mințea cu turbare, dincolo de orice imaginație, dincolo de ridicol și absurd. Toată lumea Învățase să mintă. CÎștiga cel care mințea cu mai multă nerușinare. Curînd nu mai fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe Stone, că nu stătea altfel. Dramă ce ne Înviorează tocmai În clipa-n care jandarmul beat Îl calcă pe biciclist. Concertul a fost memorabil și, la ieșire, mi-am recuperat guma de pe parbrizul doamnei și-am Început s-o mestec pe blues-ul ce mă ducea acasă. RECVIEM PENTRU PABLO „Barbara Cartland este regina romanului sentimental. O figură unică În istoria scrisului.” Răspunsul pe care l-a adresat detractorilor săi o salvează de toate păcatele: „Nu-mi pasă de literatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Se Întîlnește cu eroul În spatele unei biserici. Descriere fiord. Un pește sare În apă. Valetul pleacă. Femeia din Olanda e Întîlnită pe-o dună de deșeuri artificiale. Aluzie profund senzuală. Ultima țară și ultima femeie sînt anonime. În timpul povestirilor, DJ mestecă atent. E foarte abil În bucătărie. Descriere abilități. După o săptămînă, devine inabil. Îl atacă fluturii și gîndăceii care după ziua de luni Începuseră să-l Îndrăgească, acum Își schimbă comportamentul. Don Juan vrea un walkmen. Apare mașina valetului (un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să vin la inaugurare. Danny Duck solicită apariția lui Ed Exley Sugepix pentru Încă un nenorocit de dans. — Dick, exagerezi rău de tot! — Ba pe mă-ta! Încă un dans și Danny Duck o să-i spargă ochelarii și o să-i mestece beregata aia nenorocită. — Dick, dă-o În paștele mă-sii de treabă! Ba să ți-o trag! Am citit ziarele și am văzut cine se ocupă de afacerea Nite Owl. Tu, Dudley S., Exley și restul măciucarilor lui Dudley. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
AGENDĂ! urlă Bud pe fundalul zgomotului făcut de malaxor. Gilette, cu ochii dați peste cap: — Sertar, lîngă TV... ambulanță. Bud Îi dădu drumul și alergă În camera de zi. Sertarele erau goale, așa că fugi Înapoi În bucătărie. Gilette, pe podea, mesteca niște hîrtii. Îl strînse pe tip de beregată și acesta scuipă o foaie pe jumătate mestecată. Bud o ridică și ieși, Împleticindu-se. Carnea arsă Îi făcea rău. Netezi hîrtia: nume, numere de telefon pătate, două lizibile: Lynn Bracken, Pierce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
la ei. I-au făcut loc pe un scaun tare de bucătărie, i-au pus în față o farfurie și un pahar. Au început să curgă întrebările, dar avea grijă să-și umple mereu gura cu mâncarea pe care o mesteca încet, neputând să le răspundă, îi privea doar în ochi. Trebuie că-i este foarte greu, nu-i așa? El e cel care a stat tot timpul cu Marga, în zilele ei de revenire și liniște, dar și în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
E tare tristă casa asta fără ea! A naibii boală cancerul ăsta, nu-i scapă nimeni dintre cei pe care a pus gheara! Cât o mai fi suferit, biata de ea! Când am văzut-o ultima oară... Nu le răspundea, mesteca încet, privindu-i, cu o urmă de zâmbet în colțul gurii, dând din cap la tot ce spuneau. Cecilia Beldiman stătea în capul mesei, își scosese vălul negru, fața zbârcită îi era puternic fardată, se uita la el, i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mănânce direct din tigaie. Mânca fără grabă, ridicând privirea tot timpul spre fereastra prin care se zărea unghiul peretelui de alături, cenușiu și bătut de vânt. „Vasăzică acuma totul s-a terminat, m-a prins cum a vrut“, se gândi, mestecând cu calm, ascultând soneria stridentă a telefonului răsunând îndepărtat în camerele aproape goale și refuzând să răspundă. Scrobul avea un gust searbăd, uitase să pună sare, dar a continuat să-l mănânce așa. O liniște subțire stătea în picioare lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Andrei Vlădescu. Și Lia protesta imediat: „Nu, asta nu, nu vreau să mai văd încă o dată“. Se speriase cu puțin înainte, când el îi arătase trucul acela stupid care nici măcar nu era truc, ci doar ceva făcut să uimească lumea, mesteca un măr întreg sau își vâra pumnul în gură. „Și-atunci ce-o să facă acela care pierde?“, se arăta el nedumerit. „Nu știu, altceva. De ce trebuie neapărat să fie pedepsit?“ „Pentru că n-ar avea nici un haz jocul“, spunea Andrei Vlădescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
el să nu fie un chip al ei. Zile întregi nu ațipea decât două-trei ceasuri, se zvârcolea gemând prăbușit în coșmaruri pe care n-ar fi fost în stare să le descrie. Aproape nu mânca; când simțea dureri în stomac, mesteca încet și în silă o bucată de pâine cu brânză și nimic altceva. Îi plăcuse dintotdeauna să-și pregătească singur mâncăruri și prăjituri, dar acum abia mai intra în bucătărie. Bea multă cafea și fuma enorm, cum n-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și a pus inevitabila întrebare: — La ce te gândești? — Mă gândeam la cronica mea. Cred că a citit-o deja. Mă întreb cum îl afectează. Joan se rostogoli pe spate, smulse un fir lung de iarbă și începu să-l mestece. Chiar crezi că oamenii se sinchisesc de ce spui tu despre ei? — În acest caz, am spus, continuând să privesc în zare, da, cred că da. Se adunau nori de furtună. Se înșiruiau negri și atât de amenințători pe cerul apusului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
adevărat expert. Avea gura plină de varză de Bruxelles și de curcan și la început n-a putut să-mi răspundă. — Am făcut rezumatul câtorva articole despre noi sisteme de cuplare acum două săptămâni, spuse ea, apoi se apucă să mestece. Am memorie bună la treburi de-astea: nu mă întreba de ce. — N-aș fi crezut că intră în sfera ta de interes. — Avem o sferă foarte largă de interese. Nu e doar pentru presa de specialitate: acoperim o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
lucruri, nu avea rost să le dea atenție. Ginul cu portocale se Încălzise În mașină: luă o Înghițitură și-i simți imediat fierbințeala, ceea ce o făcu să se destindă. Despachetă senvișurile. Reggie mînca bucăți mari, Înghițind pîinea Înainte de a o mesteca, apoi mușca din nou, vorbind cu mîncarea În gură. — Asta-i șunca aia canadiană, nu-i așa? Nu-i rea deloc. Trase de cravată și-și desfăcu nasturele cămășii. Îl bătea soarele, făcîndu-l să se Încrunte, să-și Încrețească fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Dinții, drepți și foarte regulați, despre care Viv Își amintea că erau de un alb orbitor, Îi Îngălbeneau. Carnea din jurul gîtului se lăsa, și avea cute de piele În fața urechilor. Seamănă cu taică-său, Își zise ea, urmărindu-l cum mestecă. Îi arătase o poză a lui cîndva. I-ai putea da cel puțin patruzeci de ani. El Îi surprinse privirea și-i făcu cu ochiul, și ceva din afecțiunea ei veche și pură i se reaprinse În suflet. După ce termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și-și luă sendvișul; rîsul i se risipi În suspine. Puse Înapoi un colț de pîine, iar vederea cărnii proaspete dintre felii - și gustul, cînd mușcă - păru cumva s-o liniștească. Fața Își pierdu culoarea, iar ochii i se uscară. Mestecă foarte Încet și, În cele din urmă, puse sendvișul jos. Peste rochie avea un cardigan, și Începu să-i descheie nasturii. Trecuseră aproape două sătămîni de la sîmbăta aceea călduroasă, cînd Helen și Julia stătuseră Întinse În Regent’s Park. Fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ce părere ai despre toate astea? — Pearce nu are opinii despre nimic, zise Hammond, Înainte ca Duncan să poată răspunde. Tot timpul Își ține capul plecat, nu-i așa, cocoș? Duncan se foi timid. — Nu văd ce rost are să tot mesteci lucrurile astea la nesfîrșit, dacă asta vrei să zici. Nu putem schimba nimic. De ce să Încercăm? E războiul altcuiva, nu al nostru. Hammod Încuviință. — Războiul ăsta Împuțit e al altcuiva, așa e! — Este? Îl Întrebă Fraser pe Duncan. — Da, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
că lucrezi ca dactilografă Într-un minister, oamenii considerau asta o chestie formidabilă; și multe dintre fete erau de familie bună - le chema Nancy, Minty, Felicity, Daphne, Faye. Viv nu prea avea nimic În comun cu ele. Chiar Betty - care mesteca gumă și-i plăcea să vorbească În stilul de chelnăriță newyorkeză din filme, croncănind cuvintele - chiar și ea fusese la un pension de domnișoare și se scălda În bani. Spre deosebire de ele, Viv ajunsese la slujba asta după ce terminase un curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Nu pari așa, pe bune. Vrei să te duc la asistentă? — N-am nimic, zise Viv. O mahmureală, atît. CÎnd Caroline auzi asta, Își schimbă tonul. Își sprijini șoldul În voie de una dintre chiuvete, și scoase o gumă de mestecat. — O, spuse ea, rulînd-o În gură. Știu totul despre chestiile astea. Trebuie să fi fost nasol, dacă vomezi la ora asta Încă! Sper că tipul a meritat. Întotdeauna Îmi spun că nu-i rău, dacă te-ai distrat bine. Partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În ce hal sînt! Ai pudră la tine? — Poftim, zise Caroline. Scoase o pudrieră și i-o Întinse, și după ce Viv o folosi, o luă Înapoi și se pudră și ea. Apoi stătu În fața oglinzii, aranjîndu-și buclele, oprindu-se din mestecat o clipă; vîrful roz al limbii i se vedea Între dinți, iar fața Îi era netedă, plesnind de sănătate, de tinerețe și lipsită de griji. Viv se uita la ea și se gîndi nefericită, Ce groaznic de nedreaptă e viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de sănătate, de tinerețe și lipsită de griji. Viv se uita la ea și se gîndi nefericită, Ce groaznic de nedreaptă e viața! Aș vrea să fiu În locul tău. Caroline Îi surprinse privirea. Arăți Îngrozitor, zise ea, Începînd să-și mestece din nou guma. De ce nu mai rămîi? Pe mine nu mă deranjează. Oricum, mai avem doar o jumătate de oră. Aș putea să-i spun lui Gibson că te-am căutat și nu te-am găsit. I-ai putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pășească pragul, dar vai.... picioarele i se împleticesc în preșul uzat...și cade. Ușa se închide cu zgomot sec și rămâne tremurând în întunericul nopții, cu obrajii încadrați de râuri de lacrimi, pe care le gustă cu obidă, bolmojind vorbe mestecate printre dinți. Atâta vreme s-a scurs și nici o schimbare. Vede mereu același preș, aceeași ușă, același înger...... Deodată, o sclipire ii brăzdează fața cernită și ridicându-se brusc, adună în grabă preșul uzat aruncându-l departe... Despre visul ei
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
e vorba de un banal recipient pentru darurile de la Moșu’? —Richard, ai băut ceva? — Tot ce se poate. În timp ce Închide, aș putea jura că o aud pe Paula oferindu-i Hubba Bubba lui Emily. FIICA MEA NU ARE VOIE SĂ MESTECE GUMĂ. De la: Kate Reddy, Stockholm Către: Candy Stratton Clientul amenință să renunțe la noi pe motiv că fondurile administrate de noi nu o duc bine. Le-am Înșirat ceva despre faptul că administratorii de fonduri de la Edwin Morgan Forster sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]