2,739 matches
-
V., 1959, "Formules d'interpellation en roumain", în RRL, IV, 2, p. 243-255. Ruwet, N., 1982, Grammaire des insultes et autres études, Paris, Editions du Seuil. Sală, M. (coord.), 2006, Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române. Sandfeld, Kr., H. Olsen, 1962, Syntaxe roumaine, III. Structure de la proposition, Copenhague, Librairie Munksgaard. Sălăvăstru, C., 1999, Discursul puterii, Iași, Institutul European. Sălișteanu-Cristea, O., 1998, "Official Power Discourse în Post-totalitarian România (December 1989-October 1995). A Linguistic
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
era o cetate puternică. Au rămas uimite. E încă o dovadă că suntem aici de peste două mii de ani. La înapoiere, au povestit tot ce au observat. 112. Transcrieți textul: Oana e mică. Noaptea doarme în patul ei curat. Stă cu Mioara. Ea o scoală. O coboară din pat. Când e soare, ies la plimbare. Ce cald este! Da! Acum e plăcut în parc. Soarele aduce sănătate, iar ploaia roade multe! spune Mioara. Oana e sănătoasă, e bucuroasă. 113. Formați cuvinte și
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
mică. Noaptea doarme în patul ei curat. Stă cu Mioara. Ea o scoală. O coboară din pat. Când e soare, ies la plimbare. Ce cald este! Da! Acum e plăcut în parc. Soarele aduce sănătate, iar ploaia roade multe! spune Mioara. Oana e sănătoasă, e bucuroasă. 113. Formați cuvinte și alcătuiți oral propoziții pentru fiecare cuvânt: → tă toa ← coa ← boa ← roa că dă lă → bă toar ← coar ← coa ← 33 → ră doam ← → loa-nă moa → re nă co → le toam ← → moară 114. Citiți
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
anumita atitudine față de aceasta. "Modelele de limbă propuse, prin analiza cărora se realizează cunoașterea treptată a diferitelor posibilități de care dispune limba noastră. urmăresc atât perfecționarea exprimării elevilor cât și formarea unui sentiment de dragoste față de limbă națională" <footnote Avram. Mioara, "Probleme ale exprimării corecte". Editură Academiei R.S.R., București, 1987, p. 20 footnote>. În timpul școlarității nu poate fi asimilată întreaga bogăție de cunoștințe, tezaurul culturii și civilizației universale. În schimb,elevul poate fi educat cum să învețe. În această perioadă pot
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
întrebările: Ce face Rodica? (udă) Ce face Ionel? (citește) Ce face Daniela? (desenează) Aceste cuvinte exprimă acțiunile făcute de copii. Se cer exemple de cuvinte ce exprimă acțiuni, să recunoască dintr un șir de cuvinte fereastră, spală, lătra, tractor, frige, mioara pe cele căra arată acțiuni. La fel se procedează și pentru noțiunea de "stare". Se comunică elevilor că aceste părți de vorbire care exprimă acțiuni ori stări se numesc verbe. În continuare se va citi definiția din manual. Elevii sunt
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
dar nu degeaba. Raspunde-mi mai întâi la o întrebare și pe urmă am să văd dacă-ți dau drumul sau te sfâșii. Intreaba-ma, i-a răspuns veverița privindu-1 cu groază." 2. Explicați ortograma "i-o" folosind algoritmul dat. Mioara mi-a cerut cartea, dar nu cred că i-o dau. 3. Alcătuiți trei propoziții în care să folosiți: ți ; ne ; v. PROBA DE EV ALUARE SUMATIVA Clasa a IV-a Subiectul Evaluarea cunoștințelor gramaticale dobândite în acest an Timp
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
BÎrlad. Distins În lupte, el a fost decorat cu medalia «Independența României»; Constantin Olteanu, profesor și director al Școlii Normale din Craiova, originar de la Reghin; Sava Hențea, Grigore Tocilescu și dr. C. Istrati, profesori la București, Învățătorul Ioan Vișoianu din Mioarele (Argeș). Contribuțiile În bani pentru război ale transilvănenilor s-au ridicat la 124.700 franci aur. Dintre acestea să menționăm pe cele oferite de cadrele didactice și elevi: I. A. Lapedatu - 20 de franci aur, Aron Densușianu - 150 franci aur
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Două decenii de comunism în Iașul universitar Sorin Bocancea & Doru Tompea Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
în cadrul proiectului au apărut: Sorin Bocancea (coord,), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014); Sorin Bocancea, Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția (2014); Alina Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată (2015); Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă (2015); Constantin Ilaș (coord.), Exil în propria țară (2015); Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar (2015). Toate lucrările au apărut
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
799, francejii, 388), pentru ca, după numai 12-15 ani, la Pușcariu 1940 și Iordan 1943, să se fi generalizat formele fără alternanță (Pușcariu 1940: Albanezi, Albanezii, 264, 354, 355, 421, Francezi, 255; Iordan 1943: Francezii, Englezii, 467). 53 Este convingătoare explicația Mioarei Avram (Avram 2005: 116), care observă că acest -uri, corelat cu alternanțe, apare numai la feminine, unde se atașează unor plurale feminine mai vechi, ceea ce ar explica prezența alternanței (iarbă - ierbi - ierburi, otravă - otrăvi - otrăvuri, treabă - trebi - treburi, vopseală - vopseli
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Vara oamenii muncesc dealurile pline de porumb, în dogoarea soarelui, întorcându-se întrun amurg roșu spre case, cu boabe de sudoare pe frunțile arse de soare. Și în fiecare dimineață oamenii pleacă cu vitele la păscut. Iar sus, pe plai, mioarele parcă vorbesc cu vântul. Vara, atmosfera e plină de entuziasm și veselie. Toată natura e în sărbătoare. Grâul se mișcă în bătaia vântului de vară. Păsările ciripesc prin pădurile verzi. Fructele se coc în livezi. Zilele sunt tot mai lungi
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
un lucru foarte ales, în vreme ce munca câmpului, îndeletnicirea cea mai umilitoare. Așa s-ar explica, poate, și înclinările noastre profund contemplative, sublim poetice, de popor cândva pastoral, cu vechi reflexe lirice, care cântă din frunză, tolănit sub copaci, păzind visător mioare... Spiritul activ, energetic, faustic, industrios, nu este, în orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constitui chiar un defect, după tracomani. și încă un mic citat nu lipsit de savoare: La... traci există următoarea rânduială... își vând copiii pentru a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
idealuri definitorii pentru Europa..., in: Tribuna, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994. 51. Radu Antim, Taxa pe prostia adăugată (Ortodoxie și europeism), in: România Liberă, 3 decembrie 1994. 52. Octavian paler, Iliescu și Montesquieu, in: România Liberă, 9 decembrie 1994. 53. Mioara Apolzan, Occidentul e în Est (cf. Al. paleologu), in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere, Arte, Idei, 12 decembrie 1994. 54. Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (București, Litera, 1994). 55. Marius Ghica, Europa, azi, in: Ramuri, 9
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de European?, in: Aurora, 4/1994, pp. 45-48. 63. Sud-Estul și contextul european. Academia Română. Institutul de Studii Sud-Est Europene, Buletin II, 1994. 64. Roxana Iordache, Un pericol major și o șansă istorică, in: România Liberă, 1483, 11 februarie 1995. 65. Mioara Apolzan, «Stânga» și «dreapta» în cultură, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 13 februarie 1995. 66. șerban Lanescu, provocarea europeană, in: Luceafărul, 6 și 7/15-22 februarie 1995. 67. Laurențiu Ulici, Strategia integrării, in: Luceafărul, 7/22 februarie 1995
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Savin Bratu, „Moștenirea”, GL, 1955, 12; Ion Oarcăsu, Proza lui Petru Vintilă, ST, 1955, 12; H. Zalis, Evoluția unui nuvelist, O, 1957, 7; Nicolae Mărgeanu, Sentiment și emoție, TR, 1957, 16; Mircea Tomuș, Un mod al realismului, ST, 1957, 6; Mioara Cremene, „Eroul necunoscut”, CNT, 1957, 26; Georgeta Horodincă, Un erou care ar putea fi al zilelor noastre, CNT, 1957, 26; Georgescu, Încercări, II, 108-111; Teodor Vârgolici, „Linia vieții”, „Scânteia tineretului”, 1959, 3 040; I.D. Bălan, „Linia vieții”, LCF, 1959, 11
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
A.G. Vaida (Soarele din anii grei), Ion Călugăru (Oțel și pâine), Al. Jar (Sfârșitul jalbelor), Nicolae Jianu (Cumpăna luminilor), Cezar Petrescu (Ai noștri ca brazii, Vino și vezi!), Zaharia Stancu (Dulăii), Mihail Sadoveanu (fragmente din Nicoară Potcoavă și din Cântecul Mioarei), Ioana Postelnicu, Nagy István (La cea mai înaltă tensiune), Camil Petrescu (Un om între oameni), Dumitru Mircea (Pâine albă), Marin Preda (Desfășurarea, Îndrăzneala, Ferestre întunecate, Moromeții), C. Ignătescu (Niculai Călărașul), Francisc Munteanu (Lența, În orașul de pe Mureș), Traian Coșovei (Marele
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Specificul activității instructiv-educative în învățământul special pentru deficienții de auz profesor psihopedagog Ioana Cherciu profesor lb. română Mioara Sandu Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă „Elena Doamna” Focșani - Vrancea În literatura de specialitate surdopsihopedagogia este tratată de cei mai mulți specialiști, ca știință cu obiective și sarcini proprii. Surdopsihopedagogia, ca știință independentă, studiază particularitățile dezvoltării psiho-fizice a copiilor cu disfuncție auditivă
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
diplome expuse în sălile de lucru . 26 Dar, aceștia rămân prieteni muți și reci... Despre valoarea Ansamblului vorbesc în timp și dincolo de timp numeroasele spectacole folclorice susținute în compania unor mari soliști de muzică populară, excelenți mesageri ai cîntecului tradițional: Mioara Velicu, Laura Lavric, Daniela Condurache, Mihai Ciobanu, Zenaida Julia, Sava Negrean Brudașcu, Irina Loghin, Elisabeta Turcu și Sofia Vicoveanca. Suflet din sufletul neamului său, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova, trăiește în egală măsură și prin noua generație pregătită cu multă
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
formal al limbii; pe de altă parte, se admite că stilistica (lingvistică) nu trebuie separată de gramatică, pentru că nu i se opune, existînd o identitate de profunzime a faptelor investigate, dotate cu formă, cu structură și cu expresivitate (G. Ivănescu, Mioara Avram). Prin urmare, se admite că stilistica poate fi asimilată gramaticii, reprezentînd componenta afectivă a acesteia. O lucrare reprezentativă pentru perspectiva lingvistică asupra stilisticii este cea semnată de Iorgu Iordan, apărută în 1973 (Stilistica limbii române); versiunea clasică a stilisticii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a Typology of Agreement Phenomena", în W. E. Griffin (ed.), The Role of Agreement in Natural Language: TLS 5 Proceedings, Texas Linguistic Forum, 53, p. 167-180. Avram, Larisa, 2003, English Syntax. The Structure of Root Clauses, București, Oscar Print. Avram, Mioara, 2001, Gramatica pentru toți, ediția a III-a, București, Humanitas. Avram, Mioara (coord.), 2007, Sintaxa limbii române în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea, București, Editura Academiei Române. Badecker, William, 2007, "A feature principle for partial agreement", în Lingua, 117
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
of Agreement in Natural Language: TLS 5 Proceedings, Texas Linguistic Forum, 53, p. 167-180. Avram, Larisa, 2003, English Syntax. The Structure of Root Clauses, București, Oscar Print. Avram, Mioara, 2001, Gramatica pentru toți, ediția a III-a, București, Humanitas. Avram, Mioara (coord.), 2007, Sintaxa limbii române în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea, București, Editura Academiei Române. Badecker, William, 2007, "A feature principle for partial agreement", în Lingua, 117, p. 1541-1565. Barbu, Ana-Maria, 2004, Sintaxa determinatorilor. Analiză lingvistică și aplicație computațională
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Paris, Institut de Linguistique Française, p. 2377−2388. Avram, Larisa, 1994, "Auxiliary Configurations in English and Romanian", Revue roumaine de linguistique, 5−6, p. 493−510. Avram, Larisa, 2003, English Syntax. The Structure of Root Clauses, București, Oscar Print. Avram, Mioara, 1997, Gramatica pentru toți, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Humanitas. Babyonyshev, Maria, Ronald Fein, Jennifer Ganger, David Pesetsky, Kenneth Wexler, 2001, "The Maturation of Grammatical Principles: Evidence from Russian Unaccusatives", Linguistic Inquiry, 32, 1, p. 1−44
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas Educațional, p. 133−141. Pană Dindelegan, Gabriela, 2006, "Din nou despre diateză. Considerații pe marginea soluției din noua gramatică academică", în: M. Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332−339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], "Clase sintactice și sintactico-semantice de verbe", în GALR, I, p. 332−357. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008b [2005b], "Categoria diatezei", în GALR, I, p. 480−482. Pană Dindelegan, Gabriela
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
El greșește însă, cu inocență, atunci când acordă unora dintre personaje o elevație care depășește statutul lor social și profesional. În Marele zid, care e o apariție onorabilă, eseistul se evidențiază, adeseori, mai bine decât romancierul. "Ateneu", nr. 1, martie 1982 Mioara BAHNA Theodor Codreanu: "Marele zid" Referindu-se la propriul parcurs literar, Theodor Codreanu îi subliniază atipicitatea ("Eu am început atipic ca romancier și autor de aforisme, formă de filosofare vie și concentrată, continuând cu eseul critic și cu hermeneutica interdisciplinară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]