1,659 matches
-
recuzita" în geamantan, așteptat în stradă de-o mașină albă, invitat să ia loc în ea și demarînd spre... 7 coline. Charlot-ul lui de azi e trăsnet. Ruptă bucățică. O singură inadvertență: i-a uitat în picioarele Charlot-ului opincile ciobanului mioritic. În rest... Mașina albă-i tot acolo. În politicoasă așteptare. Încotro? Păi, tot la... băieții veseli. Fault dur. Joc oprit. Cel faultat se ridică greu. Cel ce l-a faultat vine să-și ceară scuze și-i arde, duios, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încoace, pe Horia Damian, Paul Neagu, nu ne putem gîndi nicicum la mofturi aventuriste, ci, realmente, la opțiuni grave, dramatice, menite să propună exprimări ieșite din serie, din aliniere, apte a modifica relieful general. Oricum suspecte, toate acestea, aici, în mioriticul deal-vale. Ce se întîmplă acum. Peisajul actual al artelor mondiale e atît de deconcertant, lipsa unor repere cît de cît sigure pentru conturarea unei evaluări globale e atît de evidentă, încît percepțiile noastre nu au de ales decît regimul ridicării
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceleiași lumi. Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! 18 octombrie În plin sezon de acordare a premiilor suedeze, complexul latent al românilor își exacerbează brusc frustrările, amplificînd insatisfacții niciodată ostoite. E, ce-i drept, și o mioritică resemnare, împăcînd la urma urmei datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
convine. Dacă la asta adăugăm talentul nostru de a trimite totul în banc, în anecdotic, în istorica noastră capacitate de adaptare la situație, în brațele unei filosofii a nesfârșitei negocieri cu propria-conștiință, a unei etici care îți oferă un fior mioritic, bun de folosit la nevoie... * * * Incapacitatea de a rosti corect cuvintele vinovat-nevinovat, este punctul final al unei tragedii adunată în resturile unui costum de clown. * * * Obosiți (istoviți) peste măsură de întrebări și îngrijorați de posibile răspunsuri, omul Popescu trece uimitor
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rurale. Aceste probleme, aparent pur teoretice, aveau și implicații politice și juridice directe asupra reglementărilor proprietății din perioada interbelică. Tot el declanșează și o celebră polemică cu filosoful Lucian Blaga. Sociologul Henri H. Stahl argumentează cu pasiune că teoria spațiului mioritic elaborată de Lucian Blaga trebuie să fie considerată doar o construcție filosofică și să nu fie utilizată ca o sociologie a satului românesc. Autor al unei noi paradigme în analiza istoriei sociale a României, profesorul Stahl a intrat în polemică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de pasăre rumeniți în unt, alături de feliuțe de slănină, bucățele de cârnat de porc, totul fiind condimentat cu salvie și boabe de ienupăr (acestea din urmă creează impresia unui fel de mâncare vânătoresc). Bulzul, afirmă Radu Anton Roman, este „bucata mioritică a mai adevărată“. Dar trebuie spus că originea cuvântului este incertă. Alexandru Ciorănescu, în al său Dicționar etimologic al limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de etimologie și de termenii specifici păstoritului, merită semnalat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuvântului este incertă. Alexandru Ciorănescu, în al său Dicționar etimologic al limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de etimologie și de termenii specifici păstoritului, merită semnalat faptul că majoritatea acestor cuvinte nu sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică, originea latină a termenului bulz, el fiind derivat din puls, ce desemnează o fiertură groasă de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se rumenesc tot în ulei de măsline. Bucătarii italieni din zilele noastre au și ceva noutăți în materie de bulz: Nidi di polenta con gorgonzola e mostarda („Cuiburi de mămăligă cu gorgonzola și muștar“). În concluzie, bulzul o fi el mioritic, dar, în acest caz, Miorița a emigrat în Italia... Așa cum am precizat anterior, și italienii fierb polenta în lapte, obținând preparate culinare asemănătoare balmoșului nostru; singurele diferențe constau în folosirea, în anumite rețete de balmoș, a smântânii în loc de lapte, variantă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai mult plastic, al sămănătorismului. Căutarea armoniei muzicale, mirajul purității conferă rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara, 1935; Cântece de seară, Timișoara, 1936; Cântarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
și intelectual românesc. Un spațiu al absurdului. România, spațiu de frontieră, dar și spațiu al absurdului uman. Nu este deloc mirabil că un Eugène Ionesco și-a întemeiat teatrul absurdului dintr-o profundă stare social-politică și mentală, abundentă în spațiul mioritic. Această neînțelegere este alimentată de o gândire antinomică, dialectică, care trasează "opoziții" în câmpurile de cunoaștere, ca, de exemplu: teoretic-practic; deductiv-inductiv; util-inutil; adevăr-fals; concret-abstract; pozitiv-negativ; trasează opoziții între câmpurile de cunoaștere și îl aruncă pe creator într-un spațiu al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sinonim cu instaurarea unei perioade de sterilitate a Întregii naturi. Eroul este căutat de mama sa, care parcurge un spațiu fabulos și interoghează stihiile prin aceleași formule prin care colindele și baladele prezintă căutarea Maicii Domnului sau a mamei ciobanului mioritic (M. Coman, 1980, pp. 221-226). Trimiterea Caloianului pe apă, Împreună cu cojile roșii ale ouălor de Paște ne duce cu gândul la legendele despre tărâmurile Blajinilor, deținători ai secretelor lumii chtoniene (A. Olteanu, 1998, pp. 28-30): Înainte de Înmormântare Însă, una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cruciada copiilor (1930) și Avram Iancu (1934). Admirația stăruitoare a gânditorului pentru Goethe își găsește o expresie cuprinzătoare în eseul Daimonion (1930). Începând cu Eonul dogmatic (1931), B. încredințează tiparului lucrările care vor alcătui sistemul său filosofic. Dintre ele, Spațiul mioritic, apărut în 1936, anul când e ales membru al Academiei Române, cunoaște un deosebit ecou. Devine profesor la Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj, unde se creează pentru el o catedră specială de filosofia culturii (1939-1948). Pe măsură ce hitlerismul câștigă teren în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
se vor aduna succesiv, câte trei, spre a clădi sistemul său filosofic original. Astfel, pe lângă Eonul dogmatic, Trilogia cunoașterii va cuprinde Cunoașterea luciferică (1933) și Cenzura transcendentă (1934), iar Trilogia culturii va fi alcătuită din Orizont și stil (1936), Spațiul mioritic (1936) și Geneza metaforei și sensul culturii (1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941), contopită apoi cu Știință și creație (1942), Religie și spirit (1942) vor constitui Trilogia valorilor. Cheia de boltă a acestei ambițioase construcții, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
alte cuvinte, o reprezentare particulară spațială și temporală și imprimă facultăților creatoare un „accent axiologic” aparte, după cum culturile își acceptă sau nu orizonturile; manifestă totodată o atitudine proprie față de destin și o „năzuință formativă” specifică (Orizont și stil). În Spațiul mioritic, B. aplică felul său de a vedea particularismul cultural realizărilor spirituale românești. E cea mai îndrăzneață tentativă efectuată într-un domeniu care a preocupat la noi, aproape obsesiv, reflecția intelectuală, decenii întregi. Chiar dacă unele considerații sunt contestabile, prin natura lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
perspectivă net superioară tuturor aserțiunilor precedente de acest ordin. Morfologul culturii semnalează o reprezentare spațială „ondulată”, o predispoziție de „retragere din istorie”, o împăcare cu destinul, văzut ca succesiune a unor „suișuri” și „coborâșuri”, ca năzuință formativă geometrizantă, temperată. Spațiul mioritic aduce și alte observații originale, referitoare la ortodoxie, influențe spirituale străine, ornamentică etc. Geneza metaforei și sensul culturii îi dă prilej lui B. să reevalueze, în comparație cu știința, și manifestând vădit o simpatie superioară pentru ele, metafizica, mitologia, gândirea magică, mistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Sibiu, 1927; Lauda somnului, București, 1929; Daimonion, Cluj, 1930; Cruciada copiilor, Sibiu, 1930; Eonul dogmatic, București, 1931; Cunoașterea luciferică, Sibiu, 1933; La cumpăna apelor, Sibiu, 1933; Cenzura transcendentă, București, 1934; Avram Iancu, Sibiu, 1934; Orizont și stil, București, 1936; Spațiul mioritic, București, 1936; Geneza metaforei și sensul culturii, București, 1937; La curțile dorului, București, 1938; Artă și valoare, București, 1939; Diferențialele divine, București, 1940; Despre gândirea magică, București, 1941; ed. pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1992; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
decât sporadic de el din scrisori. După moartea mătușii mele, Tereza, relațiile s-au răcit cu restul familiei. Acum, Michael a devenit un tânăr serios, educat, vorbind numai limba noului Albion, și uitând de primele cuvinte rostite În dulcea limbă mioritică. Spre regretul nostru s-au depus 13 eforturi stăruitoare din partea noii familii adoptive pentru a șterge orice urmă din amintirile unei case de copii, Împovărată de greutăți și lipsuri, dintr-un Îndepărtat și prăfuit sat moldav. Călătoriile mele m-au
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lipsită de riscuri, au realizat la sfârșitul secolului al XIX-lea această cale ferată, un Început de drum al civilizației moderne. Peste tot domnește o bună dispoziție, dar noi românii simțim nevoia să fredonăm ceva ca pe Îndepărtatele noastre plaiuri mioritice, și Încet, Încet ne trezim cântând și bătând din palme, spre surprinderea celorlalți călători, aparent mai scorțoși și infatuați. Călătoria relaxantă prin inima pădurii tropicale include peisaje de excepție prin Barron George National Park, cel mai apropiat de Cairns, cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mânam turmele la vale sau le ascundeam În codrii de teama numeroaselor hoarde migratoare... Cad În „butoiul” de melancolie ori de câte ori rostesc numele de român, mai ales când sunt departe de țară și mă cuprinde sincer, acel fior inegalabil al sufletului mioritic, dor!... Melancolia e somnul sufletului, tot așa cum somnul e melancolia trupului. Seara revenim la Yogyakarta și pentru moment uităm de aventurile zilei și de pericolul ce plutea În aer precum sabia lui Damocles! Bănuiam că amenințătorul Merapi doar cochetase până
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
staționați la Seul. Aici se poate vizita Podul Libertății, Clopotul Păcii, Muzeul Armurilor, Observatorul - prilej de a arunca o scurtă privire asupra „Nordului”, Tunelul Infiltrării, unul din cele câteva galerii subterane construite de nordcoreeni ca strategie de invadare. SPRE PLAIURILE MIORITICE Părăsim Aeroportul Incheon din Seul pe linia Beijing - Moscova - Amsterdam-București. Ruta aeriană trece peste Deșertul Gobi, dar până la imensitatea roșcată de nisip, mai deslușim plantațiile de orez, livezi și vii, apoi coline sălbatice, cu vegetație anemică, speriată de vânturi, și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
487 PELERINAJUL FASCINAȚIEI ............................................... .. 497 707 ÎN LUMEA TIGRILOR ASIATICI .................................. 518 HEGEMONIE ASIATICĂ ............................................... .......... 518 ORAȘUL PLĂCERILOR ............................................... ............ 531 ÎN GHEARELE DRAGONULUI..................................... .......... 534 UN NOU TIGRU ÎN ATAC ............................................... 541 ELVEȚIA ASIATICĂ ............................................... ................. 541 GUSTUL PUTERII ............................................... ..................... 543 SPIRITUALITATE COREEANĂ .............................................. 548 MIRACOLUL SUD-COREEAN ............................................... 559 SPRE PLAIURILE MIORITICE ............................................... . 570 CROAZIERĂ PE PACIFIC .............................................. 575 INSULA ÎNGERILOR ............................................... ................ 583 VÂNĂTOAREA DE CAPETE ............................................... ... 585 PESCUITORII DE PERLE ............................................... ......... 593 ARHIPELAGUL ZEILOR ............................................... . 607 CERCUL DE FOC ............................................... ...................... 607 DIVERSITATE ETNICĂ ............................................... ............ 611 GUERILA FILIPINEZĂ ............................................... ............. 617 RITMURI ECONOMICE ............................................... ............ 623 STINDARDUL MARTIRILOR ............................................... .. 626 CENUȘĂ ȘI DIAMANT ............................................... ............. 647 DRUMUL
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
imperiale, Legea românească, Basarabii, sensul unor mari tradiții ș.a.), schițează o viziune extatică asupra istoriei și spiritualității românești. Tot la „Dacia”, începe o polemică acerbă cu Lucian Blaga, căruia îi contestă apoi, în „Timpul” și „Sfarmă-Piatră”, prioritatea ideilor din Spațiul mioritic. În broșura Cazul Blaga (1941), aprigul polemist va strânge tot dosarul acestei dispute. Orgolios și himeric, el lansează în „Duminica” din 1943 un atac dur, rămas fără replică, și împotriva lui Camil Petrescu. Colaborările din 1943 la „Tribuna tineretului” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Comedia fantasmelor”, UVR, 1938, 19; Nichifor Crainic, „Comedia fantasmelor”, G, 1938, 8; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Alkestis”, UVR, 1939, 18; Vrabie, Gândirismul, 319-320; Lucian Blaga, O gravă tentativă de expropriere literară, G, 1941, 5; Petru Caraman, O polemică în jurul spațiului mioritic, RFR, 1941, 5; Lucian Blaga, Alte încercări de expropriere literară, „Sfarmă-Piatră”, 1941, 181-182; Cioculescu, Aspecte, 171, 636-642; Călinescu, Ist. lit. (1941), 826, Ist. lit. (1982), 905; Mihai Niculescu, „Charmion sau Despre muzică”, UVR, 1942, 1; Petru Comarnescu, Lucrări de filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
a „Frăției ortodoxe”, publică - prefațându-le cu interesante eseuri - două excelente antologii: Nae Ionescu, Îndreptar ortodox (1957) și Lucian Blaga, Spiritualități creștine (1959); ultima e o selecție operată tematic, pe ideea valorilor ortodoxe în stabilirea unei specificități românești, din Spațiul mioritic, carte pe care A. a comentat-o printre primii extrem de elogios în chiar primul număr al revistei „Rânduiala”. SCRIERI: Rânduiala. Perspective românești (în colaborare), Paris, 1973; Gând, cuvânt și faptă românească, București, 2001. Repere bibliografice: D.C. Amzăr, DCS, 185-186; Datcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
exerseze vocația, cănd o are. Dar ca s-o descoperi la vărsta școlii, e nevoie de contexte, de provocări, de ocazii, de oportunități. Și Școala altfel, ar putea să le ofere. Cu condiția să nu o aplicăm în dulcele stil mioritic, al formelor fără fond. Nici în stilul acela comunist: noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc. Interesantă e formula lui Radu Pavel Gheo care contraatacă: “Intrasem în cămpul muncii (de profesor) cu un slogan naividealist: Dacă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]