3,438 matches
-
fie îndrăgit de generații întregi de români. Nu numai vorbele, dar și întâmplările și gusturile sunt demult uitate, pe care autorul le culege precum firele de nisip dintre firele de nisip, cu singurul gând de a le simți din nou miresmele. Amintirile tatei. Spuse cu jumătate de gură, aproape monosilabic. Câteva vreascuri din care fiul ațâță focul întoarcerii, focul cel sacru, cel fără de cenușă. Prilej de mirare. Amintiri care fac „cât toate bogățiile pământului”. Figura lui Tudor Călărașu - pater familiae - patriarhul
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
ar învârti Și Carul mic și Carul mare, La poarta unde iasomii Cândva mă alintau în floare; Le-ar umple-apoi cu amintiri De ani bătrâna ei căldare, Sub minunatele sclipiri Aprinse-n cer, mărgăritare: Mi-ar pune dulce, din cuptor, Mireasma pâinii lângă sare Și laptele din sân, izvor, Al mamei într-o-mbrățișare, Mi-ar pune lan de fân cosit Cu primii pași făcând cărare, Și-un zarzăr vesel, pârguit, Sub triluri de privighetoare, Un pumn de colb de vară
PRIBEGIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360294_a_361623]
-
păduri de brazi și pin Vesele izvoare vin, Iar de bucuria ierbii Își schimbă coarnele cerbii. La căldură-ncetinel Floricele fel de fel Se ivesc tremurătoare, Proaspete și zâmbitoare. De pe coastă până-n vale Zboară roiuri de petale. Doamne, câtă frumusețe, Ce miresme pe fânețe! Ștefan calul își strunește Și pe-un munte se oprește: - Iată, iată Giumalăul! Strigă Vodă, iar ecoul Lunecă-n păduri bătrâne Și-i răspunde: „Da, stăpâne!” Hăt departe, colo-n vale, Unde vântul dă târcoale, Apa Bistriței străluce
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
spre tine, inimă, nevăzut și necercetat Babilon al triunghiului sfânt!”; „Pământul din Tăcere s-a născut! Conacele inimii ard unul după altul!; „Respirația ta, Moarte, cu ochii scufundați în apa de Bobotează, a acestui vers ne-nțeles!”; „Numai de dorul miresmei tale mă schimb într-o floare cu aripi de aer de parcă-n poieni apa Cuvântului și-ar fi potcovit glasul cu vocabula Tăcerii...” Apa, ca de fapt toate simbolurile, poate fi considerată din două puncte diametral opuse, la toate nivelurile
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
de recunoștință. Artă literară este astăzi lumină ce ne strălucește, făclie plină de speranță luminând calea generațiilor prezente și a celor viitoare, căci cei ce-și transpun viata-n scrieri nemuritoare trăiesc dincolo de timp și spațiu într-o grădină a miresmelor eterne. Mi-am hrănit sufletul, eu o tânără reprezentanta a generațiilor internaute și cu veleități artistice manifestate doar în cluburi întunecate, însă cu o arzătoare dorința de a fi altfel, de a contrasta avântului social ce ne dezbina și ne
PREŢIOASĂ LECŢIE LITERARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360485_a_361814]
-
altfel, de a contrasta avântului social ce ne dezbina și ne umbrește sensibilitatea, blândețea și gingășia sufletească...astăzi, cu greu te mai regasești într-o lume în continuă schimbare, și da, eu am îndrăznit cu bucurie și curiozitate să inspir mireasma luminoasă a cărților și iată că m-am bucurat de un moment în care am uitat, sau mai bine spus m-am încăpățânat să nu privesc ceasul, pentru că sufletul nu își poate măsura bucuria-n timp, ci doar în amintiri
PREŢIOASĂ LECŢIE LITERARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360485_a_361814]
-
regăsi la capăt de pieire,/ Eu, desfrunzită și cu muguri seci,/ Pornită, iar, să spun iubirii,/ Că nu mai sunt o amintire/ În astă lume-n care vii și pleci.../ M-aș coborî atunci, cu toată Firea/ La Teiul cu mireasmă Vie,/ Aceeași, însă, ocolind privirea -/ Lăsîndu-mi pleoapele să cadă/ Pe umbra albă de zăpadă./ Să lăcrimez, n-aș vrea, m-ar frînge dorul,/ Curat și cald din fire,/ Aș împleti suspinele-n ecouri,/ Cu lungi poeme de iubire.” (M-aș
FAPTUL FIN, ELEGANT, SINCER-POETIC (O POSTFAȚĂ DE DANIEL MARIAN LA PRIMUL VOLUM DE POEME CUVINTE NESTINSE AL LILIEI MANOLE). de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360505_a_361834]
-
din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Albul drumului Am nostalgia drumului de țară Cu albul lui care duce neunde, Șerpuitor ca o speranță rară Ce în mărăcinișul des se-ascunde. Lumina prin frunzișul des filtrată, Un peisaj transfigurat, acvatic, Mireasmă amăruie îmbibată În aerul aromitor și static. Mă-nchipui prin pădurea tropicală Când cale îmi croiesc cu anevoie, Ca nava ce zorește spre escală, Ca luptătorii din bătrâna Troie. Îmi place albumul drumului de țară Când în hățiș de porumbari
ALBUL DRUMULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360554_a_361883]
-
Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era și Luna plină: Va coborî din morți, spre Înălțare, Isus, a lui Maria, cu lumină! Că începea așa o primeneală, Miresmele de flori de liliac, Și lutul proaspăt, iz de văruială, Se vânturau prin ușa din cerdac, Ne ușuram și trupul de povară Și sufletul cumva de-am suduit, (Scăpam și eu atuncea de ocară, În ziua când mergeam la spovedit
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
privirii doruri de nescris, Caci la lumini ce vin din Carul Mare Întreaga-ți ființă pare-a fi un vis. În ochii tăi s-a rătăcit lumina Sclipirilor din stele și din sori. Pe trupul tău s-a zămislit grădina Miresmelor din frunze și din flori. Din buze-ți curg săruturi fermecate, Strivind cu vraja lor închipuiri. Cosițele curg gândurile toate Prin freamătul șuvițelor subțiri. Iar în obraji, bujorii albi se-adună... Din catifeaua lor te-au desenat. În colțul gurii
PORTRET... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360660_a_361989]
-
și sulfină. Mă-mpărtășesc cu lumină lângă chiparos Spre bucuria Domnului nostru Cristos Floare de lotus înflorită tot în lumină Cu miez auriu străluce pe creștet la cină. Veniți să ne veselim...Aliluuuiaaa In inimi să ardem smirna și tămaia Mireasma gândului bun va cuprinde Cerul și Pămantul cât se-ntinde! Miroase a alb și a văzduh nuntit Tu, Doamne cu lumini ai miruit Din nemărginirea Ta toată ființa, Primește Bunule acum recunoștința! Elena Armenescu Referință Bibliografică: Împărtășire în lumin / Elena
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMIN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360667_a_361996]
-
și sulfină. Mă-mpărtășesc cu lumină lângă chiparos Spre bucuria Domnului nostru Cristos Floare de lotus înflorită tot în lumină Cu miez auriu străluce pe creștet la cină. Veniți să ne veselim...Aliluuuiaaa In inimi să ardem smirna și tămaia Mireasma gândului bun va cuprinde Cerul și Pămantul cât se-ntinde! Miroase a alb și a văzduh nuntit Tu, Doamne cu lumini ai miruit Din nemărginirea Ta toată ființa, Primește Bunule acum recunoștința! Elena Armenescu Referință Bibliografică: Împărtășire în lumină / Elena
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMINĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360666_a_361995]
-
lase Chiar dacă voi nu le mărturisiți. Din trandafiri corăbii lungi respiră Gonind ca vântu-ntins, fremătător Ca sunetele frunzelor pe liră Săpând în vadul clipei iertător. Rămân pe stânci vitraliile sparte Tăcerile, blănd coapsele-și întind Și stele cad...Flori cu miresme moarte Când îngerii în raiuri se închid. Am mai gonit din noi încă o noapte Pe o Golgotă între mărăcini Și lumea mistuită e de fapte Cu dorul răstignit printre străini. ÎNTINDEM UNUL CĂTRE ALTUL MÂNA Întindem unul către altul
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
15 august 2011 Toate Articolele Autorului Dragoste la prima vedere poezie [] Zănișoarei mele Sela - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-06-30 | | Dragoste la prima vedere Când te-am văzut întâia oară inima mi-a spus că ești o zânișoară, scumpă, albă, diafană... mireasmă dulce binecuvăntată, suflet cald, apropiat de-al meu și de Bunul Dumnezeu... Când mâna ți-am atins un fior cald m-a cuprins, pulsul a devenit nestăpânit... sârutul mâinii s-a-nălțat fața mea s-a luminat privirea ta m-a fascinat
DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360692_a_362021]
-
de roua buzelor tale, de privirea ta mi-e dor... mi-e dor de îmbrățișarea ta, de zâmbetul tău mi-e dor... mi-e dor de glasul tău, de atingerea mâinii tale reci mi-e dor... mi-e dor de mireasma părului tău, de Eul din sufletul tău mi-e dor de floarea chipului tău mi-e dor. 08.06.2009 + ASiIiVro Vol. Speranțele iubirii - 2010 Referință Bibliografică: Amintire / Romeo Nicolae Ștefănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215, Anul I
AMINTIRE de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360714_a_362043]
-
nuntași. Atotfrumoasa Maria cumpănește Taina Vinului și-a Vieții. La Dumnezeiasca privire, Apa s-a însuflețit îmbătată de savoarea vinului. Pâinea s-a rumenit în brațele Crucii, îmbrățișând lumea în aburul ei cald, ca obrazul de copil. Crucea s-a-ntrupat în Mireasma Viței de vie, iar untdelemnul s-a împărtășit pe sprânceana Mirului. Piroanele s-au prefăcut în Potir de aur strălucitor. Buretele a absorbit zenitul din zâmbetul Fecioarei. Oțetul s-a prelins în fagurele de miere al Neamului Daco-Român. Fierea s-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
luminii, ca izvorul de viață zburat în cuib de cuci. Pe covorul răbdării și-a mânat bidivii gândului în trap de chimvale. O dâră de zbor i-a adus un trecut de văpaie, trudit în rapsodiile de veacuri, frământându-i mireasma în pâine și cuvântul în potirul binecuvântării. Safirul bucuriei, înmuiat în Ghiocelul Buneivestiri, i-a odrăslit crucea în Mugurele-nvierii. Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,/ Și pentru cine- aduceți în vasul vechi arome,/ De jalea cui veșmântul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
jalea cui veșmântul și l-a cernit Salome/ Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?/ Când miezul alb al zilei în umbre s-a-nvelit/ Și-n templul sfânt cu zgomot s-a rupt catapeteasma/ Sub Cruce, prohodirea de ce-și varsă mireasma,/ Din ochii arși de lacrimi, din trupul istovit?/ De ce să-I strangeți brațul cu patimă la sân?/ Și giulgiul nou, copile, de ce-l roșiți în jale?/ Și vă răniți genunchii în pietrele din cale/ Și pentru cine-aprindeți făclii de dor
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
tronul slavei, de slavă-nconjurat./ Din palma Lui nu curge șiroi de sânge greu,/ Ci vinul bucuriei din veșnic sfânta Cină./ Din coasta Lui țâșnește izvorul de lumină,/ Menit pe veci să facă din om un Dumnezeu./ Nu-L ungeți cu miresme pe Cel de-a pururi viu/ Și nu-L culcați, fecioare, în giulgiu, sub piatra rece, Căci iadul plin de flăcări nu va putea să sece/ Izvorul de viață ce curge prin pustiu./ Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mugure de Voievod, pentru a pregăti calea izbăvirii. Codrul de la Dobrina a devenit Altarul jurământului de credință al Elitei creștine abia înflorite ce avea să rodească. Sub steagul celui mai falnic s-au dăruit cu toată primăvara lor, cu toată mireasma și cu deplina iubire. Peste Neam au înflorit toate năzuințele. S-au ars toate metehnele, toate prejudecățile, toate amăgirile, toate orgoliile și s-a semănat sămânță bună pentru a rodi înmiit. Dar iudele au semănat neghina, au învrăjbit și-au
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
bocet în Zarcă, fericindu-i dragostea în gândul trecut. Nostalgia de toamnă i-a prefăcut cuvintele într-o rapsodie eminesciană. Peste Cruciații tristelor întoarceri cad consolări și stele. Crezul lor plânge în Golgota iluziilor. Primăvara ca o aducere aminte răspândește mireasma Reginei nopții. Pe cărarea unei ierni ca o cronică rimată, suie Robii la cer în cadență lirică. Fiecare sătuc plânge în inima unui martir, pentru cei ce nu mai sunt. Iisus din Icoane s-a desprins din piroane și-a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
nu biruie Viața/ s-au prăbușit cu-armura-romană la pământ,/ când Învierea-Vieții dăduse Moartea...morților!/ Mărire lui Iisus și Învierii Lui!.../ În Dimineața-Înaltă și Caldă a Primăverii/ nici piatra, nici peceea, nici paznicii,/ nici Moartea n-au biruit Viața!/ Mărturiseau tăcute miresmele luminii/ împodobind mormântul... și îngerul de pază!.../ De-aceea corcodușii, măceșii, porumbarii...,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul și dulceața.../ Vestind că-n moartea noastră este ascunsă Viața!/ Și florile... Nu Mint! (Paști, Jilava-1950, Prietenilor mei care au murit
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-nclin înaintea cerului și-s vesel/ Că pot să mai respir a curcubeu”, spune Marina Angela Glodici („Primăvară glorioasă”). Primăvara - panaceu universal, primăvara - balsam peste suflete triste și deziluzii, primăvara - spectacolul renașterii, o altfel de viață, curată, limpede și cu miresme de bine, altfel spus un nou început, cu o altă fațetă șlefuită de gândurile poetei în scrierile închinate primăverii: „Te-am pictat în făt frumos,/ Și-n viteazul din poveste.../ Și în flori de crini am strâns/ Așteptările ca zestre
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
ai venit și am rămas cu cerul”... toate acestea, în superbul decor al anotimpului iertării, împăcării, dragostei ( „Hotărâre”). „Întinerind” odată cu primăvara, Marina Glodici asemenea unui „mugur ce zâmbește/ Către razele de soare”, asemeni florilor ce te îmbie cu ale lor miresme la visare și iubire, se contopește întru totul cu anotimpul căruia îi atribuie meritele renașterii și care este, pe bună dreptate „Al cerului cadou”. „Renasc în fiecare zi pentru dreptate / Și pentru mila oamenilor ce-i iubesc/ Și n-am
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TU, FEMEIE, PENELOPĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 798 din 08 martie 2013 Toate Articolele Autorului de la un timp te visez cu pletele-n vânt ca o știmă ce-ai îmbătat apele cu miresme de sălcii în floare, ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini
TU, FEMEIE, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360035_a_361364]