21,271 matches
-
să depășească dogmatismul și istoricismul oamenilor de litere ce au încercat în mod zadarnic să se transforme în oameni de știință practicând "un joc universitar" menit să perpetueze o "pălăvrăgeală savantă" și propune o "lectură a textului literar văzut ca mit"(p. 95), ca un "scenariu cu fantasme ce se oferă unor consumatori capabili ei înșiși să suscite fantasme" (p. 123), lectura nefiind decât în primă instanță descifrare a unui mesaj lingvistic, centrul de greutate al ineditei abordări aflându-se la
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
citește. Este vorba despre "caracterul auto-hipnotic" al literaturii (sintagma îi aparține lui Matei Călinescu), potrivit căruia, citind, ne citim și pe noi înșine, subiectul aflându-se întotdeauna la limita unui adevăr metapersonal. Ideea potrivit căreia "omul nu e creator de mituri, el este creat de mituri"(p. 150) îl determină pe Culianu să-și dorească remitizarea, revrăjirea lumii europene în plină eră a revoluțiilor tehnologice, experimentul fiind denumit mitanaliză și definit ca "demers practic ce constă în a discerne miturile latente
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
auto-hipnotic" al literaturii (sintagma îi aparține lui Matei Călinescu), potrivit căruia, citind, ne citim și pe noi înșine, subiectul aflându-se întotdeauna la limita unui adevăr metapersonal. Ideea potrivit căreia "omul nu e creator de mituri, el este creat de mituri"(p. 150) îl determină pe Culianu să-și dorească remitizarea, revrăjirea lumii europene în plină eră a revoluțiilor tehnologice, experimentul fiind denumit mitanaliză și definit ca "demers practic ce constă în a discerne miturile latente din textul literar și a
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
de mituri, el este creat de mituri"(p. 150) îl determină pe Culianu să-și dorească remitizarea, revrăjirea lumii europene în plină eră a revoluțiilor tehnologice, experimentul fiind denumit mitanaliză și definit ca "demers practic ce constă în a discerne miturile latente din textul literar și a le interoga pentru a stabili câteva posibilități din mulțimea acelora care sunt înscrise în raza lor semantică" (p. 83), unul dintre avantajele unei astfel de metode fiind "libertatea de a opera dincolo de constrângerile oricărui
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
ceea ce Adrian Marino numea invarianți antropologici: "Invarianții de tip antropologic recuperează și articulează datele Ťprimitiveť, primordiale, persistente, întâlnite în cel mai profund dintre straturile ancestrale, comune întregii omeniri - cele mai Ťarheologiceť din toate culturile. Lumea arhetipurilor și a prototipurilor originare, miturilor, legendelor, simbolurilor și a acelor topoi Ťsacriť, a căror importanță universală este neîndoielnică" (Comparatism și teoria literaturii). Identificarea tiparelor recurente ale gândirii devine pentru Culianu un factor important în diagnosticarea și reevaluarea culturii contemporane, dimensiunea fantasmatică a literaturii având un
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
în imaginea Orbului care-l poartă pe Olog în spate, din romanul Zahei Orbul, "un simbol vechi și adânc al lumii indo-iraniene" (p. 9), în timp ce în Moara cu noroc, descoperă că autorul reconstituie și adaptează, fără a-l cunoaște, marele mit al maniheismului, nuvela, sub aspectul ei "realist", reprezentând o "variantă localizată a unui vechi mit dualist" (p. 151). În cazul lui Eminescu, atenția cercetătorului se îndreaptă spre aspecte legate de romantismul acosmic, de fantasmele nihilismului, de fantasmele libertății sau ale
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
simbol vechi și adânc al lumii indo-iraniene" (p. 9), în timp ce în Moara cu noroc, descoperă că autorul reconstituie și adaptează, fără a-l cunoaște, marele mit al maniheismului, nuvela, sub aspectul ei "realist", reprezentând o "variantă localizată a unui vechi mit dualist" (p. 151). În cazul lui Eminescu, atenția cercetătorului se îndreaptă spre aspecte legate de romantismul acosmic, de fantasmele nihilismului, de fantasmele libertății sau ale fricii, fiind evidențiate trăsături comune cu "dualismul moderat" prezent în gnosticismul siro-egiptean, afilieri ce ar
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
o constantă reiterabilă ("în rezervă") a oricărei culturi, starea duală de "amo et odi" specifică acestuia, reflectându-se cel mai pregnant în cazul lui Eminescu în poemul Demonism, poetul pretându-se și la o rânduire în nihilismul de tip nietzschean: Mitul eminescian reprezintă o obiectivare mitologică a aceleiași rădăcini existențiale ce se va manifesta, câțiva ani mai târziu, la Nietzsche" (p. 62). Cea mai mare parte a studiilor îi sunt consacrate, așa cum era de așteptat, lui Mircea Eliade pe care îl
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
temporală. Conștiința analogică nu beneficiază de nicio bază documentară solidă, centrul constituindu-l inefabilul desenului din covor, pe care fiecare este invitat să-l regăsească și să-l priceapă. Nu e nevoie decât de memoria unui repertoriu extrem de larg de mituri și de stăpânirea problemelor de ordin interpretativ!
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
insulta, măsură a ignoranței noastre, a infirmității morale și a incapacității de a ne privi pe noi înșine cum se cuvine, pot trece, chiar și pentru o clipă, drept coordonate ale receptării publice. Opinia comună a acreditat ideea că legendele, miturile, proiecțiile exemplare sau oricum le-am mai spune, sînt expresiile ultime ale realității, adică forma supremă de consacrare a acesteia. Mitul Meșterului Manole, de pildă, consacră realitatea sacrificiului în actul de creație, în efortul major de edificare, mitul Mioriței consacră
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
pot trece, chiar și pentru o clipă, drept coordonate ale receptării publice. Opinia comună a acreditat ideea că legendele, miturile, proiecțiile exemplare sau oricum le-am mai spune, sînt expresiile ultime ale realității, adică forma supremă de consacrare a acesteia. Mitul Meșterului Manole, de pildă, consacră realitatea sacrificiului în actul de creație, în efortul major de edificare, mitul Mioriței consacră realitatea morții ca formă a reintegrării senine în lumea elementară, mitul lui Vlad }epeș consacră realitatea justiției necruțătoare, și așa mai
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
că legendele, miturile, proiecțiile exemplare sau oricum le-am mai spune, sînt expresiile ultime ale realității, adică forma supremă de consacrare a acesteia. Mitul Meșterului Manole, de pildă, consacră realitatea sacrificiului în actul de creație, în efortul major de edificare, mitul Mioriței consacră realitatea morții ca formă a reintegrării senine în lumea elementară, mitul lui Vlad }epeș consacră realitatea justiției necruțătoare, și așa mai departe pentru tot ce mintea omenească a imaginat ca depozitar absolut al existenței noastre la un moment
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
ultime ale realității, adică forma supremă de consacrare a acesteia. Mitul Meșterului Manole, de pildă, consacră realitatea sacrificiului în actul de creație, în efortul major de edificare, mitul Mioriței consacră realitatea morții ca formă a reintegrării senine în lumea elementară, mitul lui Vlad }epeș consacră realitatea justiției necruțătoare, și așa mai departe pentru tot ce mintea omenească a imaginat ca depozitar absolut al existenței noastre la un moment dat. Ceea ce se omite, însă, într-o astfel de judecată, este sacrificiul pe
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
Vlad }epeș consacră realitatea justiției necruțătoare, și așa mai departe pentru tot ce mintea omenească a imaginat ca depozitar absolut al existenței noastre la un moment dat. Ceea ce se omite, însă, într-o astfel de judecată, este sacrificiul pe care mitul, legenda sau oricum le-am numi, îl operează în planul realității înseși. Ne trezim, în felul acesta, de multe ori, că folosim nume, utilizăm imagini, chemăm legende, dar nu mai știm nimic din ce se ascunde în spatele acestora. Vorbim despre
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
un ecou mult mai profund în conștiința și în sufletele noastre, pe aici nu se trece! Dacă la originea primei formulări memorabile știm că stă Cezar, cîți dintre noi mai știu că părintele celei de-a doua este unul dintre miturile României moderne, și anume Generalul Eremia Grigorescu, eroul necontestat al Războiului pentru reîntregirea neamului, așa cum se numea acesta înainte de a fi, pur și simplu, primul război mondial. În vreme ce despre Cezar se mai știe cel puțin anecdota tragică a participării propriului
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
secole, li--teratura, teatrul, muzica (spectacolul de operă, canțoneta, romanța), apoi filmul și spectacolele de te-le-viziune au contribuit foarte mult la răspîndirea unor nume de botez. În plus, artele, alături de școală, au făcut să sporească și circulația unor nume legate de miturile istorice naționale. Pe lîngă numele atribuite din rațiuni tradiționale (nume augurale, numele sfîntului protector din zilele apropiate nașterii, numele transmis prin familie - de la părinți sau bunici -, numele nașului), s-au răspîndit tot mai mult numele "estetice" și evocatoare. În literatura
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
rațiuni tradiționale (nume augurale, numele sfîntului protector din zilele apropiate nașterii, numele transmis prin familie - de la părinți sau bunici -, numele nașului), s-au răspîndit tot mai mult numele "estetice" și evocatoare. În literatura română, există cîteva mărturii (comice) ale influenței miturilor istorice în onomastică. Cea mai cunoscută e probabil relatarea ironică din Cronica de Crăciun a lui Caragiale, în care copiii lui Caracudi și ai gentilei sale soții Florica - "eminenta profesoară de istorie" - primesc, pe rînd, în ordinea nașterii, numele Traian
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
mai cunoscută e probabil relatarea ironică din Cronica de Crăciun a lui Caragiale, în care copiii lui Caracudi și ai gentilei sale soții Florica - "eminenta profesoară de istorie" - primesc, pe rînd, în ordinea nașterii, numele Traian, Decebal (prestigiul maxim aparținînd mitului fondator), Aurelian (ținînd de moda latinistă a numelor romane), apoi Mircea și Dan (nume semnificative pentru reînvierea romantică a trecutului medieval); în aceeași linie istorică, fetițele primesc numele necalendaristice Despina și Kiajna (grecesc și slav). Tot la Caragiale, într-o
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
românii erau asupriți de către habsurgi și luptau împotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un tâlhar la drumul mare. Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe români în conflictul care tocmai începea între ei și unguri. Un alt mit bine împământenit este despre prietenia ce îi lega pe Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Această prietenie este prezentată și în filmele istorice. Pe de altă parte, mulți istorici încearcă să explice de ce a atacat cetatea Chilia și automat Țara
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
15 ani de la momentul lansării, și asta într-un loc sterp ca Basarabia - sterp în "mijloace de producție", în salahori, nu în "materie primă" - un loc în care totul parcă e făcut să se surpe, fără strălucire, ca într-un mit degradat. Am mai colaborat în acești ani cu diferite cotidiene din România - cele care mai manifestă, ocazional, interes pentru tematică basarabeană și ex-sovietică în general, nu este cazul acum -, și bineînțeles cu revistele literare. Continuu să "vorbesc", săptămânal, la Radio
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
privind prin cei ce vin la cei care se duc. Un moment de excelență al filmului, aș îndrăzni să spun paradigmatic, este oferit tot de Elena care îi povestește nepoatei sale ceea ce în termeni de specialitate am putea numi un mit. Mitul, povestea se află înscrisă într-un covor acoperit de flori, probabil un obiect de zestre. Fata întreabă cum se numesc o serie de flori, numele le-a uitat, iar răspunsul vine în versuri, unde bunica explică nu numai numele
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
prin cei ce vin la cei care se duc. Un moment de excelență al filmului, aș îndrăzni să spun paradigmatic, este oferit tot de Elena care îi povestește nepoatei sale ceea ce în termeni de specialitate am putea numi un mit. Mitul, povestea se află înscrisă într-un covor acoperit de flori, probabil un obiect de zestre. Fata întreabă cum se numesc o serie de flori, numele le-a uitat, iar răspunsul vine în versuri, unde bunica explică nu numai numele fiecărui
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
Universitatea din Lisabona cu Scarlat Lambrino, acesta din urmă a fost unul dintre editorii remarcabilei "Revue des Etudes Roumaines", împreună cu filologul Emil Turdeanu. în altă librărie, de data aceasta din cadrul uriașului complex El Corte Inglčs, în plin centrul Lisabonei, văd Mituri, visuri, simboluri de Mircea Eliade, firește în limba portugheză. în Bairro Alto, unul dintre cartierele vechi și pitorești ale orașului, alături de cafeneaua A Brasileira, intrată în istoria literară portugheză și universală ca loc de întâlnire a intelectualilor portughezi și în
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
Angelo Mitchievici Dacă împărțim filmele documentare în două categorii, ca în legile lui Murphy, cele care desfac mituri și cele care fac mituri, filmul lui Kusturica se încadrează indubitabil în ultima categorie, chiar într-un mod heirupist, cu osanale și festivism, în ciuda aparenței de relaxare pe care Emir o afișează ca vedetă în fața unei alte vedete. Regizorul sârb
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
Angelo Mitchievici Dacă împărțim filmele documentare în două categorii, ca în legile lui Murphy, cele care desfac mituri și cele care fac mituri, filmul lui Kusturica se încadrează indubitabil în ultima categorie, chiar într-un mod heirupist, cu osanale și festivism, în ciuda aparenței de relaxare pe care Emir o afișează ca vedetă în fața unei alte vedete. Regizorul sârb își înnobilează subiectul cu o
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]