3,463 matches
-
articol omagial. Legându-l de ansamblul scriitorilor de care tocmai a vorbit („Proust a beneficiat din plin de pe urma acestor condiții atât de simple și de cuprinzătoare”), Valéry Îi degajă totuși specificitatea pornind de la ideea, cu siguranță proustiană, că opera sa mizează pe „supraabundența conexiunilor pe care și cea mai insignifiantă imagine le găsește cu atâta ușurință În substanța proprie a autorului”. Atenția acordată manierei proustiene de a miza pe conexiunile infinite ale oricărei imagini prezintă un dublu avantaj. Mai Întâi, nu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Îi degajă totuși specificitatea pornind de la ideea, cu siguranță proustiană, că opera sa mizează pe „supraabundența conexiunilor pe care și cea mai insignifiantă imagine le găsește cu atâta ușurință În substanța proprie a autorului”. Atenția acordată manierei proustiene de a miza pe conexiunile infinite ale oricărei imagini prezintă un dublu avantaj. Mai Întâi, nu este necesar să-l fi citit pe Proust pentru a fi sensibil la așa ceva și e de ajuns să-l deschizi la orice pagină ca să constați asta
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
atât de avansat Încât este capabil să Întrețină o conversație normală. Astfel că mașina care răspunde la numele de Eliza, deci de sex feminin, devine Încet-Încet confidenta lui preferată. Gasindu-și În sfârșit pe cineva căruia să i se confeseze, mizând pe discreție, Dempsey Îi poate mărturisi Elizei toată furia și disprețul pe care Îl trezesc În el unul dintre colegii săi, Philip Swallow: „R.D.: Nu mă simt deloc mai bine. ELIZA: De ce? R.D.: Din cauza acestei povești cu Philip Swalow. ELIZA
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
puncte, contează să găsești cărțile pe care le-a citit toată lumea, dar nu și tu. Spre deosebire de ceea ce se Întâmplă În general În relațiile mondene, mai ales În mediul universitar În care legea e să-ți arăți fățiș cultura, acest joc mizează pe exhibarea inculturii. N-am putea ști să zicem În ce măsură cultura și demonstrațiile pe care le facem În societate instalează o senzație arhaică de rușine, confruntându-ne cu imaginea celorlalți. Jocul constă deci În a te umili cât mai mult
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
avea tot dreptul.) Buruienile trebuie să le smulgi din rădăcină. (Degeaba discutăm critic despre relele existente, dacă nu acționăm asupra cauzelor care le determină și le Întrețin.) Nu trebuie să se pună toate ouăle În același coș. (Nu trebuie să mizăm totul pe o singură carte.) Nu da cu piciorul, că vei duce dorul. (Ocazia, o dată pierdută, nu se mai Întoarce.) Cocoșului care cântă Înainte de vreme i se taie capul. (Cu cât o idee aduce schimbări mai mari, cu atât este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
piardă În confruntarea de moment În care este angajat este o persoană disperată. De acest lucru trebuie ținut cont, deoarece starea de disperare afectează, se știe, În așa măsură judecata, Încât acțiunile persoanei În cauză devin extreme: astfel, disperatul poate miza totul pe o singură carte, agățându-se și de o infimă speranță, Întocmai ca Înecatul, care se prinde chiar și de un pai pentru a se salva.) Nu tăia creanga pe care stai. (Cel care renunță, de exemplu, la convingerile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și Vaticanul au demonstrat că nu au înțeles nimic din tot ce s-a întâmplat în țara noastră în ultimii zece ani: poporul italian a arătat că este - în mod obiectiv și de netăgăduit - infinit mai „evoluat” decât credeau ei mizând încă pe vechea concepție clerical-conservatoare rurală și paleoindustrială. Dar trebuie să avem curajul intelectual de a spune că și Berlinguer împreună cu Partidul Comunist Italian au demonstrat că nu au înțeles prea bine ce s-a întâmplat în țara noastră în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în adevăr, un altădată?/ Ce straniu/ Ce vag/ Ce departe!// Afară vântul citește afișe,/ Ploaia măruntă le spală.” Solitar, cu vagi frenezii și irepresibil captiv al sentimentului înfrângerii, atunci când se îndreaptă spre proză, scriind un roman cu subiect țărănesc, poetul mizează totul pe dialog (Chipuri și voci, 1984); atmosfera câștigă în principal din notația fugară și din ironia tandră care se pune în scenă. Iarna, departe... (1976) este un roman polițist, structurat în funcție de parametrii specifici pentru codul respectiv: anchetatorul Teofil Monah
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
Mircea Nedelciu inventează rețeta unui roman „împotriva memoriei”, A. brevetează formula „povestirii în pofida istoriei”. Deși pentru narator istoria există - și există chiar și o serie de istorisiri, fixate în scris, la care personajele nu contenesc să-și raporteze existențele -, autorul mizează pe posibilitatea unui „totuși”: al mișcării libere cu gândul, al închipuirii și al visului. Tache de catifea, de pildă, e un roman ancorat solid de unele evenimente memorabile (mișcarea eteristă, răscoala lui Tudor, revoluția de la 1848 în Principate etc.). Cu
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
SÎnt delimitate două perioade: pînă În 1996 și după 1997, ce corespund, fiecare, unei perioade de guvernare, prima a unui partid de centru-stînga, PSDR (PSD actual) și a doua a Convenției Democrate, alianță de centru-dreapta. Nici programul PSDR (ce a mizat pe o politică prin care statul intervenea masiv În agricultură), nici acela al Convenției Democrate (care a Încercat o politică de liberalizare a sistemului agricol și, totodată, o reconstituire totală a dreptului de proprietate) nu au reușit. Ultimul subcapitol se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
soi de neonaturalism zolist. Începând cu anul al doilea de apariție se renunță treptat la ambițiile culturale și M. devine mai degrabă o tribună de lansare a ideologiei socialiste și un instrument de polemică la adresa orientărilor de dreapta. Se va miza pe chestiuni politice și sociale, în detrimentul fenomenului cultural. Evenimentul artistic devine simplă informație și doar în măsura în care se pliază pe sfera de interes ideologic a publicației. Colaborează cu poezie George Moroșanu, Victor Măgură, Ștefan Baciu, Ion Manolescu, E. Zaharia, Al. Voitinovici
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
1849) este o melodramă aservită tuturor clișeelor genului. Monumentul de la Călugăreni (1871), unde se preamăresc virtuțile străbune, învederează, în artificiozitatea ei, un simț artistic deficitar. Maniera e bombastică și prețioasă, exprimarea firească fiind mai degrabă întâmplătoare. Tot o piesă istorică, mizând pe o anume pedanterie a reconstituirii, este Congiurațiunea lui Catilina („Columna lui Traian”, 1872). Apreciată entuziast în „Literatorul”, drama Proscrisul (1880) indispune prin stilul sentențios și grandilocvent. Unele pasaje, de aridă dezbatere pe teme politice, sunt curat gazetărești. M. a
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
Elegie, Cântec de toamnă, Cântec peste umăr, Sfârșit de poem ș.a. cristalizează blândețea franciscană a impresiei și o muzicalitate subtextuală: „Și dac-ar fi mai liniște în mine,/ Tristețea ar putea să se audă” ( Liniște grea). Spiritul acestei poezii, care mizează pe simplitatea nu lipsită de o nuanță de frondă a expresiei, continuă în culegerea Întâlnirea cu focul. Tema morții, prezentă și anterior, este contextualizată aici prin experiența războiului. „Mai mult poet decât ostaș” (Cântec la Odesa), cel ce scrie în
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
se intitulează Dialoguri și Interferențe, aceasta din urmă eseizând despre Robert Musil, Elias Canetti, filmele lui Ingmar Bergman ș.a. Despre Octombrie, ora opt (1981) s-a spus că este cartea cea mai reprezentativă pentru proza lui M., pentru faptul că „mizează... pe dubla funcție de explorare a prozei - în sens artistic și în sens moral”(Mircea Iorgulescu). Relațiile din cadrul raportului om-istorie sunt reconstituite aici într-o continuitate temporală corespunzând biografiei autorului în punctele sale esențiale. Despre clovni: dictatorul și artistul (1997) este
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
cu spiritul timpului. Principalul reper constructiv - deși nu singurul - rămâne E. Lovinescu, prin acesta dezbaterea repercutându-se retroactiv asupra lui Titu Maiorescu. Autor de studii și de volume, dar și profesor, îndrumător cultural și editor, M. schițează un program hermeneutic mizând concomitent pe deschiderea teoretică și pe fibra creatoare a criticii, un program pe care îl susține tot atât cât îl și întruchipează. Fără un efort vizibil, autorul [...] găsește măsura corectă pentru ambele forme de critică literară, practicând el însuși mai
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
în majoritate, poeme dramatice, preluând simbolistica permanenței și a continuității, a trăirii demne, în spiritul firescului și al codului axiologic al neamului. Deficitul de substanță dramatică și stângăciile bat însă la ochi. Având o structură și o atmosferă baladescă și mizând pe naturalismul scenelor și al evenimentelor care aduc unele accente polemice, în contratimp cu scenele ideologizante, aceste piese au reprezentat un moment important în viața teatrală basarabeană, cu deosebire prin montările lui Veniamin Apostol. În scenă era adus un material
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
stejarii lasă neatinși teii și carpenii. Armatorul care, neștiind ce obstacole vor trebui Înfruntate pe mare, trimite mai multe vase de tipuri, greutăți și mărimi diferite Își sporește șansele ca majoritatea acestora să ajungă la destinație, comparativ cu cel care mizează pe un singur tip de vas, riscând, așadar, să piardă totul o dată. Înmod asemănător, biodiversitatea constituie o poliță de asigurare. Ca și afacerea celui de-al doilea neguțător, pădurea simplificată este un sistem mai vulnerabil, În special pe termen lung
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de conștiință și monologul interior, memoria involuntară, dialogul hemingwayan, sugestia simbolică. În contextul tendințelor generale specifice prozei anilor ’60-’80, scriitorul încearcă să autohtonizeze neorealismul italian. Elementul neorealist este revelator la nivelul expresiei, ca viziune, personaj, intrigă și construcție. Se mizează pe singularitatea situației, pe ciudățenia unor eroi și pe violența lor comportamentală. Accentul pus pe poetizarea unor scene, pe decupajul episoadelor vizualizează concretețea faptului de viață (un bătrân își pierde în război cei șapte feciori; într-un lagăr al morții
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
la „Caiete botoșănene”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Timpul”, „România literară”, „Observator cultural”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Kitej-grad” ș.a. Prima carte, Pașii poetului, îi apare în 1989, fiind scrisă în colaborare cu poetul Gellu Dorian. Critic literar cu un discurs elaborat, mizând pe un spectru stilistic bogat, I. reușește să armonizeze modalități dintre cele mai diferite de abordare a unei teme, textele sale având atât rigoarea cercetării științifice, cât și virtuțile registrului ironic sau maliția pamfletului. Majoritatea cărților lui sunt culegeri de
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
mare capabilitate. Acesta este motivul pentru care statele, si mai ales cele principale, sunt solicitate s) fac) ceea ce este necesar supraviețuirii lumii. Statele ins) sunt nevoite s) fac) orice consider) ele necesar propriei lor conserv)ri, de vreme ce nu se poate miza pe nimeni care s) fac) această pentru ele. De ce anume recomandarea de a pune interesul internațional mai presus de interesele naționale este lipsit) de semnificație, poate fi precis explicat avându-se în vedere distincția dintre microși macroteorii. Printre economiști, distincția
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
efect structural rezid) într-o schimbare structural). 4. Virtuțile anarhiei Pentru a-și atinge obiectivele și a-și menține securitatea, unit)țile aflate în condiție de anarhie - fie c) e vorba de oameni, corporații, state, sau orice altceva - trebuie s) mizeze pe mijloacele pe care ele însele le genereaz), si pe aranjamentele pe care le fac de unele singure. Auto-ajutorarea este, prin excelent), principiul de acțiune într-o ordine anarhic). O situație de auto-ajutorare este una de risc ridicat - de faliment
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
trebuie luate în calcul mai multe îndoieli în leg)tur) cu cine va ajuta pe cine, si mai mult) incertitudine cu privire la cine anume deține capabilit)țile de contralovitur) și cine pe cele de prim) lovitur), și abia apoi s) se mizeze pe faptul c) sistemul ar putea r)mane pașnic și stabil, în ciuda dificult)ților inerente. Ar trebui s) prefer)m bipolaritatea. Pan) la urm), probabil cp la această concluzie am ajunge, în ciuda declarațiilor - sl)bind treptat în intensitate și fervoare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și aerian. Liderii chinezi doresc s) văd) retrase din Asia trupele americane ins), las) ei s) se înțeleag), nu prea multe dintre ele, si nu prea repede. Multe ț)ri au ajuns s) se obișnuiasc) cu dependența lor, continuând s) mizeze pe noi, pentru a le ajuta s)-si poarte de grij). Europa de Vest reprezint) exemplul cel mai izbitor de dependent) prelungit). Vest-europenii, în ciuda unui dezechilibru al veniturilor economice, menit s) le confere un avantaj fâț) de Rusia, conținu) s) se aștepte
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c), la mijlocul anilor 1970, numeroși lideri americani au greșit, punând problemă în mod serios. Avem, câteodat), motive serioase s) ne împov)r)m cu sarcinile altora; ins) cu greu ne putem asumă temerile lor cu privire la gradul în care se poate miza pe noi, în condițiile în care acele temeri îi pot determina s) fac) mai mult pentru a se ajută pe ei înșiși, l)sându-ne nou) mai putine sarcini, în ceea ce-i privește. În al treilea rând, deprinderile manageriale care s-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
idealismul mistic (credința în providența care repară orice strâmbătate) se asociază cu intuiția legăturii inextricabile între fenomene. Între apostrofa vehementă la adresa deziluzionantei clipe de față și rugăciunea fierbinte pentru patria atât de mândră odinioară, o Meditație pe ruinile cetățuei Neamțul mizează pe șocul unor contraste. Poemul alegoric Suspinele unei matroane. Scoase din pugilarul unui june eremit a fost atribuit de unii cercetători lui Alecu Russo, date fiind consonanțele surprinzătoare cu Cântarea României (cadența asemănătoare, un stil nu foarte diferit al invocației
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]