11,461 matches
-
să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- la finalul lucrării) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase politico-sociale din Oltenia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența boierilor olteni din această perioadă pentru introducerea pe moșiile lor a noii culturi a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența boierilor olteni din această perioadă pentru introducerea pe moșiile lor a noii culturi a porumbului, pentru ameliorarea raselor de animale și înmulțirea acestora, precum și pentru păstrarea tradițiilor și a modului de viață moral-creștină a locuitorilor celor 282 de sate aflate în stăpânirea lor. Constituite în acest fel și supuse
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
periculoase, inclusiv întâmpinarea sultanului în trecerea lui dinspre Belgrad către Adrianopole . O latură importantă a vieții publice a boierilor olteni o constituia ctitorirea de lăcașe de cult și susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate de strămoșii lor. Acestea erau înzestrate cu moșii și alte venituri, cu cărți și odoare, iar în unele dintre cele 282 de sate de pe moșiile lor au ridicat biserici noi, unele chiar de zid. În concluzie, în Epoca Brâncoveanu boierimea din Oltenia își constituie o nouă structură și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
a boierilor olteni o constituia ctitorirea de lăcașe de cult și susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate de strămoșii lor. Acestea erau înzestrate cu moșii și alte venituri, cu cărți și odoare, iar în unele dintre cele 282 de sate de pe moșiile lor au ridicat biserici noi, unele chiar de zid. În concluzie, în Epoca Brâncoveanu boierimea din Oltenia își constituie o nouă structură și dobândește o altă calitate care îi permite să depășească momentele dificile din secolul al XVIII-lea și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
de lăcașuri sfinte. La început, domnitorul, a avut grijă să refacă principalele mânăstiri ridicate de inaintașii săi în scaun: Bistrița, Bohotin, Chiprieni, Dobrovăț, Humor, Moldovița, Neamț, Probota și altele, ridicându-le construcții noi și oferidu-le danii în sume de bani, moșii, mori, iazuri de pește, prisăci etc. În a doua jumătate a secolului al XV-lea s-au construit peste 44 de lăcașuri noi de închinare, precum mânăstiri, biserici și schituri, majoritate după fiecare victorie câștigată împotriva turcilor. Dintre cele mai
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
p5, pe care o vom reda în această cronică. Aici ne-am pomenit din neam în neam... pentru tot ce am dobândit prin munci, și am, ce trântor și nebun s-ar putea vreodată aștepta să-i spun, slugarnic:”mulțam”? moșia asta e a mea numai a mea, căci eu am asudat de ani, pe ea... avut-a cândva alt stăpân? ce-mi pasă, aicea rămân, s-o cumpăr zi de zi, cu truda cea mai grea! Cele trei capitole, după
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
care ar fi poposit și prin aceste părți ale Dobrogei și a fost dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice și aici menționez o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și a unor monede de epocă romană, iar pe teritoriul
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor, orizontul politic nu a depășit pe cel al răfuielilor cu stăpânii moșiilor. Asemenea delimitare a forțelor sociale implicate în evenimentele din 1821 poate duce la concluzia că „Formula de < >” folosită de K. Marx pentru acțiunea lui Tudor Vladimirescu este corectă în măsura în care Adunarea Norodului apare ca manifestare politică a țărănimii libere vizând eliberarea
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
scăldat Începând din luna mai . Da dom’ primar ne-a lămurit Că nu-i nici vorbă de furat : -Cu acte omu-a dovedit, Da e lumea rea în sat . -Ce fel de act , de unde e? Că n-am avut în sat moșie . Pan-am intrat la CeA Pe Noi am fost o razasie . -Păi de, matale spui ce vrei Și... s-ar putea ... așa să fie . Daaa...ce ne facem moș Andrei ? Nu sunt acte-n primărie . Moș Andrei proptit în bată
NECAZ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350693_a_352022]
-
o parte mai mare sau mai mică din recoltă pe cât măsoară pământul cu care a intrat în asociere. Dumnezeu ar vrea ca tot satul, cu mic cu mare să-și pună tot avutul funciar la un loc, un fel de moșie ca Nana, dar cu zeci sau sute de proprietari. Un primar ca lumea, în care toți să aveți încredere, s-ar putea ocupa de repartiție exact după actele cadastrale. Din pământul rămas în proprietatea primăriei ar putea fi plătită munca
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
nu au un ban în buzunar, așa de o țigară. De fapt nu fumează. Am spus ce am pe suflet. Sper ca cenzura să nu intervină. Nu militez contra omenirii ci doar pentru ceva mai multă cultură. Nu neapărat pe moșia Nana. Referință Bibliografică: Noi intelectualii / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1228, Anul IV, 12 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
important corespondență din prima perioadă este aceea pe care a trimiso Duiliu Zamfirescu amicului său Duiliu Ioanin, coleg de generație și partener de visuri și pasiuni din tinerețe. Prin aceste scrisori cunoaștem viața de student ce-și petrece vacanța la moșiile arendate de părinți sau de apropiatele rude din județele Râmnicu Sărat și Brăila. Prin anul 1876 scria de la Bălești sau de la via de la Vîrteșcoi din apropierea Focșanilor, bucurându-se de lumina blândă a soarelui de toamnă și întârziind în pădure la
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
După taifun. E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de șarpe. Amețiți că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
Biserica greco-catolica era scoasa in afara legii. Decretul-Lege nr.126 al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională din data de 24 aprilie 1990 confirma recunoașterea Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) și prevedea că bunurile acesteia aflate în proprietatea statului (cu excepția moșiilor) urmau a fi restituite Bisericii Române Unite. În ceea ce privește situația bisericilor și a caselor parohiale aflate în posesia Bisericii Ortodoxe, aceasta urma să fie stabilită prin comisiile bilaterale de dialog, formate din reprezentanți ai ambelor culte. Aceste comisii nu au reușit
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
fostului patrimoniu al Bisericii Române Unite cu Roma, s a adoptat Decretul-Lege nr.126 din 24 aprilie 1990, în care se stipulează că „bunurile preluate de către stat prin efectul Decretului nr. 358/1948, aflate în prezent în patrimoniul statului, cu excepția moșiilor, se restituie, în starea lor actuală, Bisericii Române Unite cu Roma”. În acest act normativ se prevede că acolo unde numărul lăcașurilor de cult este insuficient, raportat la numărul de credincioși, Statul va sprijini construirea de noi lăcașuri de cult
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
muncii Ne interrupt de vreun dușman. DECEBAL La Drimoxa prins-am un falnic general roman. Să se aducă de grabă! Să nu creadă că am luptat să ne aflăm în treabă. Sunt vinovați dacii de moartea dușmanilor țării? Ne jefuiesc moșia, nu noi pe-a lor din depărtarea zării. Ne calcă pământul, mulți de-ai noștri au murit! ( E adus generalul Licinius, legat la mâini.). Dorința ți s-a împlinit. LICINIUS Cunosc cetatea voastră, vreau să-mi văd feciorul iubit. După
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Nopți) în anul ce a a urmat, la a doua ediție a Festivalului Primăvară Baladelor. A cântat alături de diferiți colegi de generație celebri, făcând parte și din Cenaclul Flacăra. Primul său disc Single a apărut în 1975 (Cu iubirea de moșie/Cântec de oameni). În 1979 a înființat grupul Compania De Sunet prin care au trecut de-a lungul anilor o mulțime de instrumentiști, fiecare aparte în felul său. În același an a apărut și primul album, intitulat "Antirăzboinica". 4 ani
FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RAMNICU SARAT 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359327_a_360656]
-
toate celelalte elemente. Autoarea ne mărturisește deschis că adevăratul autor al celor scrise este mama și că ea, fiica, nu a făcut altceva decât să-i transpună pe hârtie, cuvintele. „Mama îmi povestea ceea ce o atrăgea în copilăria ei, la moșia bunicii...” sau „românii trăiau pe teritoriul ocupat la acea vreme, printre « rușii albi, așa era numită pătura celor avuți și educați» își amintea mama.” „Arborele genealogic al familiei mă interesa foarte mult” Și pentru că „în viața aceasta terestră suntem frunze
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o căsătorie. Aceea a mamei Ioana, străbunica scriitoarei. „Soție de moșier, rămasă văduvă, aceasta se recăsătorește cu administratorul moșiei, mai tânăr ca ea cu vreo douăzeci de ani, renunțând la viziunea sa morală asupra lumii, pe care o avusese până atunci...” O poveste de dragoste romantică, în care emoțiile și sentimentele prevalează. O altă căsătorie, sfârșită însă tragic, este
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
fratele lui, Mișu, părintele Dovlete Marin, un slujitor respectat de enoriași, îndeosebi de cele care-i fuseseră amante în tinerețe fiindcă, după cum mergea bârfa prin comună, îl cam iertase Dumnezeu de cele lumești și luase cale rachiului, Cobrescu Ilie - administratorul moșiei, care era bucuros că boierul a uitat de „catastifele blestemate” și nu-l mai sâcâie cu întrebări incomode, dar nu putea să nu profite de slăbiciunea stăpânului care se dădea în vânt după Didinica. Într-o jumătate de oră, Didina
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
care lucrase câțiva ani la restaurantul Capșa din București), murături, pâine proaspătă făcută la cuptor, pui fripți la grătar, mușchiuleț de porc, ficăței de gâscă, nelipsiții mititei, neuitând să umplă frapierele cu vinuri albe și roze din Via Țarinii, de pe moșia conașului. Toate bunătățile erau pregătite din timp și-l așteptau pe onorabilului Pandelică. La acest festin, bineînțeles că își dăduse străduința „descurcărețul” administrator Cobrescu Ilie, informând-o pe Marița, la ce oră va sosi onorabilul boier Bărbulescu Pandele ca să ia
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]