2,036 matches
-
tatălui meu, de către un serdar Vasilache Cârnul” (însemnare autografă a lui Grigore Crupenschi în Inventarul Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Feredeni, fila 2, partida arginturilor de la Arh. Stat. Buc., Ms. 635). Pe folia de aur care îmbracă fragmentul din Sfintele Moaște (se pare cotul), lungă de 9 cm, lată de 5 cm și înaltă de 4 cm, conservată într-o cutiuță masivă de argint, fără inscripții pe ea, stă scris: „GHEORGHIOS MEGA MARTIRIOS”, pe partea superioară în limba română, dar cu
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
o cutiuță masivă de argint, fără inscripții pe ea, stă scris: „GHEORGHIOS MEGA MARTIRIOS”, pe partea superioară în limba română, dar cu caractere chirilice „DE LA PATRIARHIA ALEXANDRIEI, DAR S-AU DAT MARELUI LOGOFĂT ANDRIES RUSET, 1748”. Până a ajunge Sfintele Moaște la Feredeni, ele s-au păstrat în sânul familiei lor și s-au moștenit de la o generație la alta. Andrei Ruset a avut o fiică pe nume Safta. Safta s-a căsătorit cu Enake Milu. Aceștia doi au avut la
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
a căsătorit cu Enake Milu. Aceștia doi au avut la rândul lor o fiică pe nume Măriuța, care s-a căsătorit cu Iordache Krupenski, cel care a ctitorit biserica din Feredeni. Având propria lor ctitorie, Măriuța și Iordache au mutat moaștele Sf. Gheorghe din sânul familiei în biserica din Feredeni, unde se află până în zilele noastre. În Biserica de la Feredeni au stat într-o nișă din peretele proscomidiarului, iar din anul 2005 s-a confecționat un baldachin din lemn masiv amplasat
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
din peretele proscomidiarului, iar din anul 2005 s-a confecționat un baldachin din lemn masiv amplasat în pronaosul bisericii. Din anul 2000 s-au organizat anual, cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, pelerinaje în toată țara. În decursul timpului Sfintele Moaște au fost așezate în diferite racle de argint, de lemn, de metal, iar în anul 2006 s-a confecționat o nouă raclă din argint masiv.
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
scut scartelat. Cartierele unu și patru au fundal verde și conțin câte o cruce de argint cu brațe egale. Acestea sunt legate de Poiana Vlădicăi (satul Vlădiceni), unde, în 1415, alături de vlădica (episcop) Iosif I, Alexandru cel Bun a întâmpinat moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Cartierele doi și trei au fundal de argint și conțin o frunză verde de gorun, care fac referire la satul Goruni, parte a comunei. Modul dublat de așezare al elementelor pe stemă face referire
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
ei pre râul Bistriții din temelie o au risipit"". A fost refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 - 1519 tot de către boierii Craiovești. Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei a adus de la Constantinopol cea mai de preț comoară a lăcașului, "moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul". Trupul sfântului nu a putrezit niciodată și s-a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupești și sufletești, aduc ploaia pe timp de secetă, lucru ce face ca lăcașul să fie asaltat de numeroși pelerini. Legenda
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
Decapolitul". Trupul sfântului nu a putrezit niciodată și s-a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupești și sufletești, aduc ploaia pe timp de secetă, lucru ce face ca lăcașul să fie asaltat de numeroși pelerini. Legenda spune că moaștele sfântului au fost cumpărate de Barbu Craiovescu de la un turc cu aur. Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaștelor. Însă dragostea banului față de moaște are alt deznodământ: așezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
de secetă, lucru ce face ca lăcașul să fie asaltat de numeroși pelerini. Legenda spune că moaștele sfântului au fost cumpărate de Barbu Craiovescu de la un turc cu aur. Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaștelor. Însă dragostea banului față de moaște are alt deznodământ: așezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame: ""Vezi, vezi, cum creștin la
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
ca lăcașul să fie asaltat de numeroși pelerini. Legenda spune că moaștele sfântului au fost cumpărate de Barbu Craiovescu de la un turc cu aur. Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaștelor. Însă dragostea banului față de moaște are alt deznodământ: așezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame: ""Vezi, vezi, cum creștin la creștin trage"". Se mai spune
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
Craiovescu pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame: ""Vezi, vezi, cum creștin la creștin trage"". Se mai spune că la 1763 când epidemia de ciumă cuprinsese Bucureștiul, este adusă racla cu moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul în fața Mitropoliei, iar în urma rugăciunilor ținute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie așezate sfintele moaște. Se remarcă prezența lui "Mihai fugar
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
cuprinsese Bucureștiul, este adusă racla cu moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul în fața Mitropoliei, iar în urma rugăciunilor ținute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie așezate sfintele moaște. Se remarcă prezența lui "Mihai fugar" în toamna anului 1600, care cumpără „"satul Costeștii moșnenesc"” pe care-l dăruie mănăstirii. Constantin Brâncoveanu donează mănăstirii un "clopot" , obiect de o inestimabilă valoare și "icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana". În urma
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
are elevi cărora li se asigură întreținere și cazare. Între timp, Memling își continuă cariera artistică. Pleacă la Köln pentru a face schițe după cheiurile Rinului, de care va avea nevoie la lucrarea intitulată "Relicvariul Sfintei Ursula". Depunerea solemnă a moaștelor ei are loc în 1489. Hans Memling moare cinci ani mai târziu; este înmormântat la 11 august 1494 în cimitirul bisericii "Saint-Gilles" din Bruges. Membrii familiilor înstărite din Bruges aveau tendința de a-și eterniza chipul, comandându-și portretele la
Hans Memling () [Corola-website/Science/300097_a_301426]
-
de compozitorul Sabin Drăgoi. Picturile interioare și exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian. Catedrala Mitropolitană adăpostește la subsol o bogată colecție de artă bisericească bănățeană veche și o valoroasă colecție de icoane. De asemenea aici se află și moaștele sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, protectorul ortodocșilor români din Banat, fost episcop ortodox de Timișoara (1651 - 1655), venit de la Muntele Athos și retras apoi la mănăstirea de la Partoș. Muzeul deține 3.000 de cărți bisericești rare, peste 800 de
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
Se pare că atunci călugărul Mercurius care făcea parte din ordinul benedictin și care oficia ca trezorier pe lângă biserica Sf. Maria (Boldogassony-Templom) din reședința regala Székesfehérvár, a tăiat brațul drept al defunctului rege și pe ascuns a transportat aceasta relicvă (moaște) la mica mănăstire din lemn a familiei în satul Berekisbe (altfel: Kiss-Berki, adică Barcăul Mic) actualul Sâniob pe malul drept al râului Barcău. Cândva râul Barcăul avea probabil un braț, o deviație prin această așezare și probabil de aici vine
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
ce-a fost ridicată noua mănăstire și s-a confecționat o raclă frumos ornamentată pentru sfânta relicvă, regele Ladislau însoțit de un alai fastuos format din mărimile regatului maghiar de la acea vreme și de episcopi, a așezat personal racla cu moaștele sfinte pe altarul bisericii pentru ca împreună cu poporul maghiar, să aducă în mod deschis omagii ilustrului său predecesor. Mănăstirea a trecut sub oblăduirea călugărului Mercurius și a ordinului benedictin. Veniturile unor ținuturi au fost direcționate spre aceasta mănăstire. Regele a trimis
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
este cel mai întins ca suprafață, și al doilea ca populație după Voluntari. Orașul a purtat în trecut și denumirile de Obilești și Florești înainte de a-și stabili denumirea actuală, după numele unei mănăstiri care a deținut o parte din moaștele Sfântului Pantelimon. O parte din vechiul sat a fost inclusă în municipiul București, dar restul, devenit oraș, a continuat să se extindă către est. Locuit în majoritate de români, cu o mică minoritate de romi, orașul este integrat din punct
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
incendiu care a pârjolit orașul Tours. Așa a apărut Bazilica Sf. Martin de Tours, în care slujeau 200 de canonici. Ea a devenit un important centru de pelerinaje, cu atât mai mult, cu cât dispunea de un dublu deambulatoriu, iar moaștele sfântului, așezate într-o raclă de aur în 1424, prin grija regelui Charles VII, erau puse la dispoziția credincioșilor spre închinare. Treptat, însă, starea de abandonare și vechimea clădirilor, la care se adaugă distrugerile suferite în timpul războaielor religioase, cauzate de
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
organizează permanent programe culturale, educative și filantropice. La inițiativa IPS Daniel, a fost înființat postul de Radio Trinitas al Mitropoliei Moldovei (1998), care a devenit repede cel mai bun radio ortodox din țară. ÎPS Daniel i se datorează și aducerea moaștelor unor sfinți și a unor relicve sfinte la Iași și în eparhiile sufragane ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum fragmentul din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la Mănăstirea "Xiropotamu" din Muntele Athos-Grecia (1992), moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Patras-Grecia
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
i se datorează și aducerea moaștelor unor sfinți și a unor relicve sfinte la Iași și în eparhiile sufragane ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum fragmentul din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la Mănăstirea "Xiropotamu" din Muntele Athos-Grecia (1992), moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Patras-Grecia (1996), moaștele Sf. Gheorghe de la Livadia-Grecia (2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos-Grecia (2001), moaștele Sf. Ioan Casian de la Marsilia-Franța (2002), moaștele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir de la Tesalonic-Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
sfinți și a unor relicve sfinte la Iași și în eparhiile sufragane ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum fragmentul din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la Mănăstirea "Xiropotamu" din Muntele Athos-Grecia (1992), moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Patras-Grecia (1996), moaștele Sf. Gheorghe de la Livadia-Grecia (2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos-Grecia (2001), moaștele Sf. Ioan Casian de la Marsilia-Franța (2002), moaștele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir de la Tesalonic-Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum fragmentul din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la Mănăstirea "Xiropotamu" din Muntele Athos-Grecia (1992), moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Patras-Grecia (1996), moaștele Sf. Gheorghe de la Livadia-Grecia (2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos-Grecia (2001), moaștele Sf. Ioan Casian de la Marsilia-Franța (2002), moaștele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir de la Tesalonic-Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2004) sau fragment din moaștele Sfântului Apostol Pavel de la mănăstirea Panaghia Soumela
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la Mănăstirea "Xiropotamu" din Muntele Athos-Grecia (1992), moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Patras-Grecia (1996), moaștele Sf. Gheorghe de la Livadia-Grecia (2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos-Grecia (2001), moaștele Sf. Ioan Casian de la Marsilia-Franța (2002), moaștele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir de la Tesalonic-Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2004) sau fragment din moaștele Sfântului Apostol Pavel de la mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2005). De-a lungul timpului a
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos-Grecia (2001), moaștele Sf. Ioan Casian de la Marsilia-Franța (2002), moaștele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir de la Tesalonic-Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2004) sau fragment din moaștele Sfântului Apostol Pavel de la mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2005). De-a lungul timpului a primit numeroase distincții și titluri, dintre care amintim: Premiul Emanuel Heufeder (Germania, 1998); Medalia Comemorativă "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu" și Ordinul "Serviciul
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
sau această rugăciune este încorporată în Pavecerniță, care altfel ar fi fost spusă de monahi fiecare în chilia lui. La sfârșitul Miezonopticii, chiar la sfârșitul încheierii, în multe locuri există tradiția cinstirii și închinării a celor prezenți la icoane și moaștele sfinților din biserica respectivă. În cărțile de rugăciune grecești, se folosește o formă modificată a Miezonopticii pe post de Rugăciune de dimineață pentru laici, în timp ce o versiune modificată a Pavecerniței mici este folosită pentru Rugăciunea de seară. În vremurile noastre
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfanțului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfanțul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]