1,712 matches
-
nord-est, În partea de nord a vestului-mijlociu și În coasta de vest. Folositoare pentru analiza tendințelor electorale, ceea ce analiștii nu sesizează, este că majoritatea americanilor, din ambele tabere, sunt adepții unui mod de viață american care este impregnat de ideologia modernistă. Chiar și albaștrii, cu toleranța lor sporită pentru alte perspective și puncte de vedere, sunt Înclinați să creadă că există un țel pentru călătoria umană și un mod corect de a trăi În lume. Pe de altă parte, europenii au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în poezie, textele din anii ’50-’60 sunt marcate de scăderile decurgând din compromisurile specifice epocii. O mențiune specială merită Ucigașul și floarea (1970), un „antiroman aleatoriu și polițist în urmărirea ideii”, un fel de parabolă ambiguă, cu instrumentar radical modernist. E o narațiune de aparență absurdă, urmuziană, etalând, după cum semnala Mircea Iorgulescu, „o zeflemea sarcastică în marginea unor lucruri foarte grave: războiul, umilirea individului, tehnocrația și esența umană” ca expresie a „unei exasperări existențiale, transpuse cu mijloacele grotescului și ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
dispută ironică, actanții fiind mereu ,,Candoarea și Amarul”. Eseul De la futurism la integralism, dincolo de faptul că poate fi considerat un manifest al revistei, rămâne relevant pentru opțiunea lirica personală; spre deosebire de violență negatoare a altor programe avangardiste, textul afirmă valorile mișcărilor moderniste anterioare, care se vor potenta în sinteză integralista. Că eseist, S. se remarcă printr-o viziune lucida, echilibrând șocul paradoxurilor aparente și percutanta asocierilor cu totul insolite. Temperamental, poetul este un spirit neliniștit, sedus și totodată înspăimântat de modernitate, câștigat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
CUVÂNTUL NOSTRU, revistă literară apărută la București lunar, de la 15 decembrie 1912 până la 25 ianuarie 1913. Este o publicație de factură modernistă, aflată în sfera de influență a „Literatorului”. Colaborează cu poezie Sandu Teleajen, George Gregorian, Șerban Bascovici, Emil Maur, Ion Al-George, George Stratulat. Alți colaboratori: C. Z. Siliștea, Șt. Oprișanu. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286623_a_287952]
-
Universității românești după 1989, n-a găsit Încă o platformă comună spre a se manifesta solidar. Andrei Pippidi LUMINIȚA MACHEDON, ERNIE SCOFFHAM, Romanian Modernism: the Architecture of Bucharest, 1920-1940, MIT Press, Boston, Massachusetts, 1999, 407 p. Interesul pe care arhitectura modernistă românească dintre cele două războaie l-a trezit după 1990 În cercurile de specialiști are o semnificație de natură compensatorie. Ca atîtea alte fenomene culturale postsocialiste din zona est-europeană, modernismul românesc redescoperit a slujit drept platoșă Împotriva emoțiilor negative referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală În ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe lîngă o valoare academică, interesante implicații politice și culturale. Exploatînd ignoranța audienței străine, arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții români sînt prezentați ca niște genii pe nedrept
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Horia Creangă, G.M. Cantacuzino ș.a.), arhitecți care sînt prezentați mai degrabă drept „creatori” originali și individuali, decît drept indivizi aflați sub vremi, influențați de istorie și context. De exemplu, nu se fac decît puține aluzii la modul În care curentul modernist (și reprezentanții săi de frunte) este captat pe rînd de diversele ideologii politice ale timpului (naționalism, nazism, socialism etc.). Arhitecții sînt prezentați ca făcînd parte dintr-o generație aleasă, un fel de copii-minune ai secolului care au apărut dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost ignorat sistematic În studiile de specialitate românești. Pe de altă parte, Încercările disparate, necoordonate și uneori cu totul falimentare de a crea zone rezidențiale cu prețuri reduse pentru marea parte a populației bucureștene ce nu-și putea permite vile moderniste se constituie Într-un subiect greu de abordat. O soluție ar fi fost să se renunțe la capitol și să se specifice explicit că studiul se bazează pe arhitectura vizibilă, prestigioasă, publică, și că golul din studiile de specialitate despre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Împotriva sărăciei și mizeriei din zonele adiacente centrului și se lansează În diatribe Împotriva „politicii” vremii care nu Întreprinde nimic pentru a remedia situația. PÎnă la momentul apariției unui studiu care să Îmbine contextul politic și istoric cu povestea arhitecturii moderniste bucureștene, cartea Luminiței Machedon și a lui Ernie Scoffham reprezintă un Început salutar pentru o cercetare de calitate În domeniul istoriei urbane și arhitecturale românești. Probabil că distanțarea În timp de mult detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
noblețea sufletească etc. sunt calități ascunse sub paravanul miticist al neseriozitații și al superficialității, aparențe impuse de un for interior, ca pandant al apelativului "Mitică", preferat în locul sugestivului dar neobișnuitului nume de botez, Mai. Configurarea dimensiunii interioare completează în spirit modernist fișa caracterului, umanizându-l, dar presupune, în același timp, și glisarea din zona satiricului în cea a melodramei, fandată abil prin replica din final (" Am calculat totul"), care poate revalida ambivalența și echivocul din structura unui astfel de personaj care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
australieni se numără Arthur Streeton (1867262 1943), cu tablouri În maniera realismului francez a lui Camille Corot și a englezului William Turner, a impresioniștilor și postimpresioniștilor francezi de la sfârșitul secolului al XIXlea; Pich Sean Scully (născut În 1945) cu expoziții moderniste de mare succes la Chicago, Madrid, Düseldorf, Tokyo etc412. Impresionantă este Grădina cu sculpturi (Memorial Aborigen), realizată de 43 de artiști australieni care, Între 1987-1988, și-au unit forțele și talentul pentru a crea 200 de sculpturi lucrate din trunchi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
blocurile reprezintă cel mai vizibil și mai uniform răspândit produs al urbanismului european și cea mai frecventă tipologie europeană de locuire construită vreodată, cu un maxim În anii ’60-’70. În spatele acestui boom stau: criza de locuințe, progresul tehnologic, filozofiile moderniste, economia de teren, concurența internă și stimulentele guvernamentale, ocupând desigur ponderi inegale În diversele țări și regimuri politice. Pe de altă parte, spre sfârșitul anilor ’80, În tot vestul Europei, chiar și În culturi În care respingerea a fost mai
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
În cazul cubismului. Depășirea realului nu va explora autonomia expresiilor abstracte, ci va condensa Într-o imagine manipulată informații denotative și conotative aparținând arhitecturii. În această abordare, realul nu ar fi considerat inadecvat virtuozității și integrității artei (În accepțiunea teoreticianului modernist Clement Greenberg), ci arta Își va adaptalimbajul pentru a cuprinde complexitatea realului arhitectural vizibil și non-vizibil. Vom remarca faptul că un astfel de discurs imagistic va fi un artefact, artificial și neconcord cu canoanele reprezentării fotografiei „clasice― În Încercarea de
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
putem vorbi de joc fără reguli, regulile și ordinea ce prescriu umplerea spațiului ludic constituind esența jocului, despre existența regulilor în literatură nu mai este cazul să ne îndoim. Prezența lor este evidentă în toate epocile, chiar și cele mai moderniste și mai avangardiste curente, ce aveau drept obiectiv anularea oricărei reguli, fixau prin aceasta de fapt o nouă regulă. Gadamer analizează semnificația originară a jocului ca dans ce trimite la mișcare, un du - te - vino care nu are un țel
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
tinerei generații de intelectuali catolici germani; Scheler nu se consideră discipol al lui E. Husserl în a pune bazele propriei fenomenologii; lipsa izvoarelor suficiente nu permite individualizarea a două din componentele gândirii scheleriene: formarea sa ebraică și contactele cu cultura modernistă. Potrivit studioșilor operelor filozofului german, „Scheler nu poate fi așezat în mod clar în interiorul mișcării fenomenologice asemenea lui Husserl și Heidegger. El a fost un gânditor independent, care în anumite momente a dezvoltat și a comentat teme fenomenologice, în alte
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și se bucură cu voluptate de confortul modern, „exotic”. Elogiat de G. Călinescu și de Perpessicius, Mâl a fost judecat cu asprime de E. Lovinescu („...viața de culise, de zonă inferioară, e zugrăvită în scene filmate, inexperimentate, deși cu intenții moderniste și de pigmentare sexuală”). Alt roman, Paradis uitat (1937), tot cu substrat autobiografic, evocă nostalgic copilăria personajului principal, în atmosfera idilică a vieții rurale patriarhale („...fenomen de sămănătorism evreiesc” - E. Lovinescu). „Dați-mi-L înapoi pe Iisus” e o nuvelă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
social, nu ezita să înfiereze "îngustimea vederilor aleșilor muncipali"1. Pregătirea reformelor urbanismului a permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii Problema
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vorba să găzduim sărmani, ci "elita clasei muncitoare""25. Acest proiect s-a lovit de rezistența unei municipalități radicale, reprezentative pentru populația rurală și comercială a vechiului Bagneux. Interesele acestor pături sociale de altădată s-au dovedit ireconciliabile cu proiectul "modernist" de a găzdui clasa muncitoare la periferia orașului. Această opoziție este semnificativă pentru piedicile puse inițiativei private în materie de construcții, dar indică în același timp și faptul că municipalitatea nu putea decât să întârzie, nu să interzică ridicarea unor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesare. Oricât de interesante ar fi fost aceste exerciții de reflecție asupra problemelor regionale, aceste planuri, lipsite de estimarea costurilor și de un calendar de realizare, nu au avut decât o influență slabă asupra politicilor regionale. Pentru a încarna efortul modernist, amenajarea teritorială trebuia să-și schimbe obiectivele și metodele. Noua concepție a neglijat însă în continuare prevenirea exodului rural, pentru a se consacra problemelor de dezvoltare urbană, a abandonat căile administrației republicane clasice pentru a se angaja într-o modalitate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață. Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a moștenit caracterul statal și centralizat al legii urbanismului din 15 iunie 1943. Pentru numeroși juriști specialiști ai orașului, această legislație simboliza, pe planul principiilor, victoria interesului general asupra intereselor private, a urbanismului statal asupra proprietății funciare. Dar, spre deosebire de pretențiile moderniste, statul de la Vichy se comporta mai mult ca un jandarm decât ca un pilot. Chiar dacă urbanismul a fost întotdeauna interesat de menținerea ordinii sociale, niciodată nu a fost atât de exclusiv definit ca o tehnică de control social aplicabil atât
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a politicii 221, altfel spus, inserția științei în luarea deciziei politice, să nu încurajeze francezii să se debaraseze de responsabilitate fiindcă se cred incompetenți? Cum să se facă pentru ca modernizarea politicii să nu trimită "democrația în vacanță?"222 Orice efort modernist în materie de politică rezidă, încă din anii 1960, în căutarea formelor de comunicare între guvernanți și guvernați capabile să articuleze solidaritatea colectivă cu sentimentul responsabilității individuale, capabile să combine construcția propriei existențe 223 cu îndeplinirea unor roluri sociale. La
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
amenajarea teritoriului și organizarea conștientă a spațiului solicitau o gândire a viitorului. Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii Demersul prospectiv reduce influența oamenilor politici asupra definirii orientărilor programatice ale țării, sporind-o pe cea a experților asociați planificării. Curentul modernist nu mai valorifică Planul de dragul Planului. El nu militează în favoarea ștergerii politicii în fața tehnicii, desigur, dar pune problema articulării lor atunci când sunt de identificat și rezolvat probleme. " Ce se va întâmpla oare cu idealul democratic la ora planificării? În momentul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și necesare? Libertatea, atât de scumpă democrației, este oare conciliabilă cu raționalitatea, cu eficacitatea? Putem organiza o economie, putem amenaja un teritoriu cu o modalitate de guvernare care așteaptă totul de la discuții și repuneri în discuție?"232 Toată forța curentului modernist ținea de convingerea că poate scoate în evidență această provocare: cum să fie conciliat surplusul de raționalitate cu mai multa libertate, din moment ce existau îndoieli că a doua ar decurge automat din progresul celei dintâi. Cum să se asigure o comunicare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]