4,567 matches
-
la o vârstă înaintată, a cunoscut întâmplări și momente (alungarea din locurile natale de către „prietenii” din Răsărit...) și care știe să aprecieze since rita tea unor mărturii ale unui OM înzestrat de Cel de Sus cu harul povestirii, caracteristică unor moldoveni autentici din Țara de Jos, unde sunt vinuri bune și oameni de omenie... Iași, 23 octombrie 2008 Și Constantin Ostap mă mai fericește cu o don ație însoțită de autograf: ultima carte a domniei sale apăr ută în anul 2008: Ion
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
teama de a greși că Lovinescu devine romancier în adevăratul sens al cuvântului abia după asumarea lucidă a predispoziției evocator-nostalgice și a moldovenismului temperamental, exorcizat în literă scrisă. Așa se explică diferența majoră dintre Memoriile lovinesciene și proza memorialistică a moldovenilor: în primul caz avem de-a face cu o operă "obiectivă" prin excelență, fiindcă recurge la "purificarea prin depersonalizare" a discursului confesiv, atribuind criticului atât funcția narativă, cât și rolul de personaj implicat pe scena vieții literare; în cazul celălalt
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu e în stare să verbalizeze trăirile sale inconștiente, nu le poate exorciza prin scris. Din acest motiv, aspirațiile lui nu depășesc faza reveriei și a preparativelor laborioase, care anulează practic nevoia de acțiune. El face parte din familia intelectualilor ("moldoveni") obosiți de viață, alături de Neculai Manea și de prințul Lai Cantacuzin, însă luciditatea cu care se analizează trimite la altă categorie de personaje, de tipul "antieroului" modern, ca Ulrich sau Meursault 35. Nefiind un artist (lipsindu-i adică simțul "vederii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
virtuțile negative ce-l apărase de ravagiile furtunilor". Concluzia e că viața lui Bizu (lipsită de tragism, "banală și fără interes") nici nu trebuie, de fapt, "povestită". Într-adevăr, biografia omului fără însușiri nu poate inspira un povestitor (de tipul "moldovenilor" Creangă, Sadoveanu sau Dragoslav), dar poate face foarte bine obiectul unui roman ceea ce Lovinescu, ambițiosul romancier, n-avea cum să nu intuiască. Nu întâmplător, secvența următoare realizează explicit tranziția dinspre registrul mimetic-imaginal, al memoriei voluntare (și al povestirii) înspre cel
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
an XIV, nr. 117, 23 dec. 1934) relevă "un adevărat complex Eminescu de care criticul a suferit" (vezi notele din vol. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 339-341). 106 Iată un citat elocvent: "Trebuie să recunoaștem moldovenilor preeminența creațiunii artistice. Printr-o astfel de afirmație deschidem, negreșit, o fereastră spre necunoscutul rasei. Fără să intrăm în explicări, nu putem, totuși, să nu distingem în moldoveni acea înaltă contemplativitate și acele calități sufletești care, scoțîndu-i din curentul vieții
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vol. IV, pp. 339-341). 106 Iată un citat elocvent: "Trebuie să recunoaștem moldovenilor preeminența creațiunii artistice. Printr-o astfel de afirmație deschidem, negreșit, o fereastră spre necunoscutul rasei. Fără să intrăm în explicări, nu putem, totuși, să nu distingem în moldoveni acea înaltă contemplativitate și acele calități sufletești care, scoțîndu-i din curentul vieții active, le-au deschis zăvoarele creațiunii artistice" (E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, ediție, studiu introductiv și note de Z. Ornea, Editura Științifică, București, 1972, p. 113). 107
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din afara Belgiei proveneau din Antile, Argentina, Austria, Capul Bunei Speranțe, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Mexic, Nicaragua, Peru, Sânto Domingo, Șerbia, Spania și Suedia 68: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1892 Mogardici, Cristofor (Baurcu Moldoveni). 1 1901-1902 Georgescu, George (Brăila). 1 1904-1905 Gutman, Iancu (Târgu Frumos); Paricescu, Alexandru (București). 2 1913-1914 Ionescu, Diogene (Râmnicul Sărat). 1 În fine, amintim și numele celor cinci tineri din România care deveneau doctori în științe după 1884, dintr-un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
3 Dorohoi 1 2 3 Tecuci 2 1 3 Călărași 1 1 2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
auzea de abia perceptibil un zgomot de motor. Nu văzu decât pădurea, o pădure neagră și înaltă, pădure de stejari rămasă din timpuri străvechi. Se vorbește în cărțile de istorie că în pădurea aceasta s-a dat o luptă între moldoveni și polonezi, la care a luat parte alături de tatăl său, Bogdan, Ștefan, viitorul mare domnitor al Moldovei. Acum, mută și încremenită la margine de lume, țâșnea spre cer dreaptă și maiestuoasă, închipuind măreția vechilor altare druidice. Cum stătea așa răsturnat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ar trebui „proslăvit cu imnuri de slavă” să fie înscris în cărțile de istorie și să i se ridice în final o statuie. Aceasta este încă o mostră de mistificare și afundare în mocirla unor vremi mizere. Fiți siguri că moldoveanul din Pechea, Lucian Bute e mult deasupra nămolului de Dâmbovița și bine ar fi, ca niciodată cineva să nu mai încerce să îl folosească în încercări de poziționare electorală. Lecția aceasta a fost destul de cruntă și poate vor învăța din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
alt aspect de care ar trebui să fie conștientă toată lumea este ruptura dintre românii din România și românii din afară. Din nou, până la un punct, e inevitabil. Pe de altă parte, putem spune așa: "Uite, în România există ardeleni, olteni, moldoveni și mai știu eu ce alții. Acuma există o "provincie" românească nouă, cea a românilor din străinătate, cu o personalitate a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la apariția
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Lucrurile care nu se puteau învăța decât la Paris trebuiau învățate la Paris, bineînțeles, dar celelalte stilul de viață burghez, chibzuința, moderația, spiritul de întreprindere, negocierea etc. se puteau deprinde prin interacțiunile de proximitate. De pildă, puteau fi învățate de moldoveni și munteni direct de la ardeleni, de olteni direct de la bănățeni. Vorbesc aici numai de români, fiindcă străini, alogeni recent sosiți ori împământeniți, existau oricum peste tot armeni, evrei, greci etc. -, dar erau mai greu acceptați ca model. Deci învățarea între
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Occidentul din fantasmele noastre -, ci un Celălalt vecin, prins aproape în aceleași chingi geografice și istorice. Astfel încât, ardelenii, care își aveau modelele printre ei, nu numai în vecini, au asimilat ethosul central-european al învățării despre care ai scris tu, în vreme ce moldovenii și muntenii au rămas pe dinafară, poate cu excepția bucovinenilor. V. N.: Pe de altă parte, să ne uităm nițel la perioada cam de 100 de ani, cam între 1850 și 1940. Bunăoară, vizitez câteodată un oraș mijlociu provincial din Franța
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
înlocuit pe aceea de la crearea lumii abia la anul 1700. O situație apropiată se constată la români. Bineînțeles că aici ea a fost precedată de datarea în ambele ere. Un exemplu îl poate constitui o carte tipărită de Filip Moldoveanul „în anul 7054, de la nașterea lui Hristos 1546”. Pentru a deosebi anul erei bizantine de acela al erei lui Iisus Hristos, românii s-au folosit în Evul Mediu de noțiunile de „văleat” și, respectiv, de „milesim”. Generalizarea occidentală a erei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai deplină sistematizare evidențiată prin elaborarea unor manifeste oficiale cu un caracter colectiv, care tranșează, în mod obiectiv, câteva din principiile directoare ale generației. Cele mai importante sunt: Proclamația de la Islaz a revoluționarilor munteni sau Dorințele Partidei Naționale, aparținând revoluționarilor moldoveni. Cele două manifeste împreună cu programul românilor ardeleni sunt rodul tulburărilor cunoscute drept Revoluția de la 1848 punct central al perioadei, dând de altfel și numele acesteia. Luând drept criteriu idealurile politice și maniera de transpunere a acestora, Paul Cornea distingea două
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
drept Revoluția de la 1848 punct central al perioadei, dând de altfel și numele acesteia. Luând drept criteriu idealurile politice și maniera de transpunere a acestora, Paul Cornea distingea două componente majore ale mișcării pașoptismul luminist și cel revoluționar.191 Aparent, moldovenii par a ține de categoria luminiștilor prin moderație, prin dorința realizării unei reforme culturale și prin intuiția direcțiilor de parcurs, pe când muntenii par a fi revoluționari prin extremismul mijloacelor de luptă și prin tonul aprins. Desigur, însă, nu există omogenitate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
patologiei psihiatrice. Nu am vrea să lăsăm impresia că despărțim această structură biologică de fond, de complexul psihologic, social cu care s-a aflat totdeauna în raporturi intercondiționale. Despărțindu-le doar pentru a ne sistematiza expunerea., conchidem că apariția băștinașului moldovean a fost nu o diferențiere, ci, desigur, un fenomen de schimbare calitativă, care a condus la apariția unui prototip uman cu caracteristici specifice națiunii sale și, bineînțeles, cu particularitățile sale regionale. Dar chiar acest prototip este greu de definit după
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolnavul psihic. Studiul acestora, al credințelor , obiceiurilor, al terminologiei populare, ne va putea reconstitui o imagine care, dacă nu va arăta foarte clară, va profila totuși conturul a ceea ce a fost boala și bolnavul psihic în perioadele de la începutul existenței moldovenilor pe meleagurile lor și mai ales la locul ocupat de acestea în mentalitatea populară. * La originea mentalității populare cu privire la bolile psihice stă convingerea în existența unui suflet, individualizat, de sine stătător. Această convingere a plasat boala psihică într-un sector
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unor populații daco-gete le aveau, probabil, încă mai concret obiectivate. Evoluția istorică nu a modificat ideea în sine; dimpotrivă, a continuat-o, schimbând-o doar formal. Stabilirea unei filiații între modul de a gândi al primitivului preistoric, localnic și al moldoveanului de mai târziu demonstrează păstrarea unor rudimente constante. Observația de mai sus este aplicabilă în mare măsură și la subiectul nostru. Ne-ar interesa atât fondul psihologic specific al populației la care ne referim, cât și suprastructura care a condiționat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Un profil antropopsihologic al populației indigene este deci greu de stabilit, cu toate cunoștințele pe care le avem în prezent despre popoarele care, în perindările lor pe aceste teritorii, și-au lăsat o amprentă mai mare sau mai mică asupra moldovenilor. De la caracterul aspru, chiar crud al sciților, trecând prin psihologia adepților lui Zamolxis, de al raționalismul rece al romanilor și până la moldovean sunt prea multe verigi biologice pentru a ne putea permite astăzi stabilirea unor prezumții. Totuși, aceste influențe nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care, în perindările lor pe aceste teritorii, și-au lăsat o amprentă mai mare sau mai mică asupra moldovenilor. De la caracterul aspru, chiar crud al sciților, trecând prin psihologia adepților lui Zamolxis, de al raționalismul rece al romanilor și până la moldovean sunt prea multe verigi biologice pentru a ne putea permite astăzi stabilirea unor prezumții. Totuși, aceste influențe nu pot fi negate. Al. Xenopol observă: "Nici o legătură nu pare a mai uni pe românul de astăzi cu vechiul barbar scit; și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ne sunt raportate de Strabon. Poligamia favoriza de asemenea corupția fetelor minore care, de altfel, erau uneori vândute străinilor, întreținându-se astfel prostituția. Dacii, care utilizau și ei, în exces, alcoolul, cunoșteau fumigațiile euforizante, halucinogene. Toate aceste popoare, strămoși ai moldovenilor au fost războinice. Traumatismele craniene și tulburările nervoase consecutive au fost, probabil, frecvente iar bolile psihice au fost întreținute și pe această cale. Perioada daco-romană, mai apropiată de închegarea românilor ca popor, este destul de obscură din punctul nostru de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
istorie veche, București, 2, 1950, pp. 110-125. 23. Petrescu-Dâmbovița M., Contribution au problème de la culture Criș en Moldavie, în Acta-Arch., Budapesta, t. X 1-4 1958, pp. 53-68. Elemente de etnoiatrie. Boala și bolnavul psihic în folclorul Moldovei Folclorul medical al moldovenilor este relativ bogat în observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută în spiritul amintit, promovat la noi în special de O. Densușeanu 7
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
firei" și fizionomie: "știința firei de pe chipul obrazului și a tot trupul". Cu timpul, înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanța de maturitate, deplinătate (un om în toată firea). Prin substantivul minte, care astăzi are înțelesul de rațiune, moldoveanul exprima și odinioară același sens. În Cartea românească de învățătură, publicată la Iași în 1643, găsim următoarele exemple frumoase: "Cum este trupului ochiul cinste și frămsețe și lumină, așa și mintea cea curată este frămsețe și ți cinste și lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În Miron Costin, găsim însă: "Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică. Inima era, pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au împăcat cu craiul leșesc" și "cu ce inimă și sfat au făcut acea casă"46. Cealaltă ipostază a psihozei maniaco-depresive
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]