2,922 matches
-
poetică ce vorbește lumii despre forța dureroasă a amintirii, despre iubire și despărțire. Alunecând în amintire, eul liric evocă timpul magic al unei pierdute iubiri și invocă prezența iubitei cu priviri albastre șinalte de tot. Discursul poetic este structurat ca monolog liric adre sat, în care pluralul persoanei întâi (deasupra noastră) desemnează perechea de îndrăgos tiți. Alături de motivul cuplului, prima strofă reunește motive specifice imaginarului poetic blagian, vizând cele patru elemente primordiale: Dumnezeu ca entitate eterică, soarele - focul celest -, pământul, iezerul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
narative. Fragmen tul reliefează și existența unui conflict interior, psihologic, generat de neîncrederea și suspiciunile îndrăgostitului. 9. Întreaga secvență urmărește „seismele“ sufletești ale protagonistului, declanșate de revederea lui Ann, întrun portret expus în vitrina fotografului. Primele două enunțuri iau forma monologului interior, redat însă în stil indirect, în discursul naratorului. Per sonajul principal face supoziții privind intenția lui Ann de a rămâne în viața lui, dar refuză lucid autoiluzionarea. Ultimele trei enunțuri impun perspectiva naratorului omniscient care surprinde nevoia obsesivă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul poetic se formulează ca monolog liric, ilustrând lirismul subiectiv (lirică a eului). Mărcile lexicogramaticale ale subiectivității sunt indicii persoanei I - pronume personale și verbe la persoana I prin care eul liric se proiectează în text -, tonalitatea elegiacă, simbolurile poetice care personalizează imaginarul artistic. Eul liric
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
iubirii, asemuite cu o piatră prețioasă. 8. Particularitățile genului liric care se evidențiază în poezia Singuri sunt prezența eului liric și comunicarea nemijlocită a unor idei și sentimente, întrun discurs liric marcat subiectiv și stilistic. Astfel, textul este formulat ca monolog liric, eul poetic fiind desemnat prin mărci ale persoanei întâi (Singur eu veghez). Această instanță lirică ne comunică direct idei vizând forța miraculoasă a iubirii care sfidează o lume ostilă și sentimente, precum fericirea, încrederea, pacea. 9. Cea dea doua
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sonetului Moartea visurilor - XIV asociază tema iubirii și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau să râdă, plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
interior, cognitiv, fixează repere spațiotemporale multiple ale acțiunii (de exemplu, Iași, mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă) etc. 9. Secvența textuală selectată detaliază reflecții ale personajului principal, Dănuț, formulate însă nu în stil direct, ca monolog interior, ci în stil indirect, în discursul naratorului omniscient. Cele patru enunțuri evidențiază convingerile protagonistului privind opoziția majoră dintre modul în care copiii și adulții percep realitatea. În viziunea eroului, raportarea diferită la realitate, la vârsta copilăriei și la cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a textului - poezie astrofică, cu versuri libere bazate pe ingambament, scrierea numai cu litere mici (chiar și a substantivelor proprii), absența semnelor de punctuație; la nivelul discursului, amestecul registrelor stilistice, amestecul „vocilor“ lirice (enunțuri la persoana a IIIa continuate cu monologul țăranului care se adresează fiilor). Prima secvență (primele 6 versuri, discursul la persoana a IIIa) surprinde țăranul întro ipostază inedită, implicat în mecanismul civilizației industriale (câmp semantic al tehnologiei moderne: electrificare, sateliți, aparatură electronică, baterii solare), „racordat“ prin globalizarea informației
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evenimentele planetei (participând afectiv la războiul civil din Cipru și Liban: țăranul de când cu electrificarea / înțelege cum stau lucrurile pe planetă / se indignează în mijlocul pogoanelor sale / de situația din cipru și liban). Secvența a doua (versurile 7- 11) exprimă, prin monologul bătrânului țăran, ideea transformării lumii rustice întro „lume mică“ integrată lumii celei mari. Devenită și ea o societate de consum, lumea țărănească aderă la un model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în fața morții“ (Marin Sorescu, Extemporal despre mine). Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, prin progresia „dialogului“ conflictual ce relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/ „monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul pragmatic în condiția sa biologică și socială (are o identitate, o familie, o profesie), dublat de Ionaghinionistul, care trăiește în orizontul nenoro cului și incomunicării (singurătate psihologică; omul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semnificative pentru construcția personajului ales Subintitulată „tragedie în patru tablouri“, piesa lui Marin Sorescu dezvăluie formele multiple ale solitudinii omului modern întro lume ce și a pierdut ordinea și sensul. Acestea sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diver selor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artistică a acestor opțiuni este formulată în notațiile autorului: Ca orice om foarte singur, Iona vorbește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
interioare. Astfel, poezia Saștept? evidențiază prezența eului liric prin verbe și pronume ale persoanei I (S aștept să mi sentoarcă...), prin mărci ale subiectivității, precum interogațiile retorice sau topica afectivă. Cea dea doua caracteristică este reliefată prin structurarea poeziei ca monolog liric ce urmărește fluxul unor stări de conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase versuri concentrează mesajul poeziei argheziene, evidențiind tema existențialistă a limitelor condiției umane. Discursul poetic, marcat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase versuri concentrează mesajul poeziei argheziene, evidențiind tema existențialistă a limitelor condiției umane. Discursul poetic, marcat de ambiguitatea specifică moderniștilor, se formulează ca monolog liric de factură elegiacă. Eul liric apare în ipostaza artistului izolat întrun spațiu psihic înalt, un „turn de fildeș“ interior. Simbolismul acestui teritoriu al tăcerii, al solitudinii metafizice este exprimat prin metonimii precedate de negații (niciun drum, nicio ușă, nam
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de Tudor Arghezi (1929). Modernitatea versurilor argheziene este evidentă încă din titlul construit ca metaforă oximoronică. Alăturând un simbol al frumuseții și unul al urâtului existențial, sintagma Flori de mucigai devine o emblemă argheziană a esteticii urâtului. Formulată ca un monolog liric, poezia dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului creator. Apelând la un discurs poetic ambiguu, la un limbaj voit banal „turnat“ întrun tipar prozodic modern, Arghezi își înscrie poezia în sfera curentului modernist. Caracteristicile acestui curent
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziunii poetice, structurată pe ideea dualității cunoașterii (cunoașterea paradiziacă și cea luciferică). Apelând la un discurs poetic caracterizat prin ambiguitate (trăsătură a poeziei moderniste), poetul corolei de minuni a lumii propune și o viziune inedită asupra artei. Formulată ca un monolog liric, poezia lui Blaga dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului crea tor. De mare modernitate este și tiparul de versificație: poezia nu este structurată în strofe, iar versurile libere, de măsură variabilă, se înlănțuie prin ingambament
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rostitor: poetul se identifică cu eul care vorbește. Cezar Baltag utilizează, ca indici ai eului liric, mărci lexicogramaticale ale persoanei I: Nu mai suntem aceiași / nici eu, nici basmul / nu mai avem nici inelul. 9. Poezia este formulată ca un monolog liric, apelând la un discurs poetic ambiguu, marcat de un limbaj voit banal. Compoziția modernă evidențiază, prin strofele inegale, două secvențe poetice. În prima secvență, pot fi identificate două linii tematice care au ca punct de tangență tema timpului. Astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
autorul însuși afirmă că este o piesă „despre un om singur, nemai pomenit de singur“. Formele multiple ale solitudinii omului mo dern întro lume ce și a pierdut ordinea și sensul sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diverselor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artis tică a acestor opțiuni este formulată în didascalii: Ca orice om foarte singur, Iona vor bește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
noastre). Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, nu prin acumulare de fapte, ci prin progresia „dialogului“ conflictual care relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/„monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul prag matic, văzut mai ales în ipostaza sa de ființă socială, dublat de Ionaghinionistul, trăind în orizontul nenorocului și lipsei comunicării (omul care șia pierdut ecoul), Iona visătorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spirit. Item 3: prezentarea, prin referire la drama studiată, a patru elemente de structură și de compoziție Formele multiple ale solitudinii omului modern întro lume ce șia pierdut ordinea și sensul sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diver selor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artistică a acestor opțiuni este formulată în notațiile autorului: Ca orice om foarte singur, Iona vorbește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Acest demers se sprijină pe formularea și critica ideii „limbajului privat“. Este vorba de un presupus limbaj pe care Wittgenstein îl prezintă astfel, în § 243 al Cercetărilor, referindu-se la o situație în care activitatea oamenilor ar fi însoțită de monologuri, de o convorbire cu ei înșiși: 284 GÂNDITORUL SINGURATIC „Dar ne-am putea închipui și un alt limbaj în care cineva și ar putea nota sau ar putea exprima experiențele sale lăuntrice - sentimentele, stările sufletești etc. - pentru propria sa folosință
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
directă, pulsul străzii, mișcarea în cotidian; o undă magnetică dinspre Caragiale al momentelor se simte, modificată liric, în bucureștenismele altui timp. René Char definea o dată poezia ca o "cunoaștere productivă a realului". Nostalgia certitudinii stimulează de la un pol la altul monologurile dumitresciene vizând complexele adevărului. "De mic copil, înainte de a face ceva mai bun, / înainte de a învăța să merg pe picioare, / cred că am început prin a căuta certitudini, certitudini". Cum rezultatele întârzie, poetul tânăr se întristează: Până astăzi, eu n-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
păsări o fi stricat / Cerul / Până să-ți nimerească mersul / Atât de lin?" (Pentru păsările dispărute). Cel mai amplu poem, Nevermore (din Astfel, 1973), punctat cu întrebări despre timp, despre fericire și tristețe adresate posacului Corb e, în esență, un monolog. Pulsul celor 109 versuri urmează (paralel) pulsul narativ al modelului Poe, cu alte reverberații însă: Spune-mi pe șleau, ca lui Edgar Allan Poe, nu te uita la deosebiri Ce înseamnă acel nenorocit "Nevermore"? În fond, acest "Niciodată", intraductibil, Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
infernal" anunță sfâșieri lăuntrice, divergențe irepresibile: "Eu fac ceea ce mi se pare mai aproape de moarte decât de eroare, de viața omului decât de limbajul lui care poate fi uneori o trădare a faptelor". În integralitatea sa, Infernul, astfel conceput, e monologul unui gânditor în tensiune, aproape un desperado oscilând între exteriorități și introspecție, vizând omenescul în genere, torturat însă de propriul Eu. Mai degrabă cerebral și speculativ decât liric și plasticizant, dispersiv și năzuind spre sistematizare, asediat de "puteri diavolești" și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care limbajul depresiv își aliază programatic intelectul; hiperluciditatea singuraticului (retras în Turn pentru autocunoaștere) amplifică ineluctabil mâhnirea. Nici un sprijin în "Natura care nu-nțelege" (Toamnă). În substanța lor intimă, risipitele sau compactele cântări despre moarte, niște tristia, sunt fragmente de monolog narativizat, recital de constante și variabile. Pigmenți de înțelepciune de pe Nil ("Cartea morților") și ecouri din Buddha, catastrofisme din Apocalipsă, trimiteri la "Marele Ordonator", la "Nirvana" și "Karma" sau la "Ultimul Dibuk" (ebraic), acorduri biblice despre "Gog" și "Magog", despre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
destramă mitul: O, de-aș avea riscanta credință a dacilor Orice secundă să simt că-mi înapoiază milenii, O, de-aș avea absurda credință a dacilor, Cei înșelați atât de crunt după moarte. Reverberații depresive (în claviatură luminoasă totuși) individualizează monologuri în șoaptă ca acesta, de un impresionism difuz; unde este efigia exaltantă din momentul debutului? Sunt, în pagini ca Pereche, Când voi fi îmbătrânit destul, În dimineața de după moarte și în altele, consonanțe cu eminescianul Mai am un sigur dor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o vezi, să o dezbrac tocmai acuma când nu se mai poate, de ce pretinzi că nici n-a fost nici o flanelă, că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu mă recunoști? Se instituie aici o metaforă dezvoltată, un monolog despre iluzie și revers, despre o experiență fracturată încheiată cu un surâs nedumerit. Strategie similară în încântătorul Poem despre Domnișoara Gabriela Șerban și despre unica noastră întâlnire la o expoziție suedeză de pictură; de astă dată, fantezistul transferă în supratemporal
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]