5,593 matches
-
Se traduce din Maiakovski (Mihail I. Pricopie) și din Gorki. Articole cu caracter politic, sociologic sau de sociologia artei susțin Al. Claudian (Socialismul trăiește, Intelectualii și dictatură), Eugen Relgis (Între „originalitate” și „artă colectivă”), Lothar Rădăceanu, Ion Pas, F. Aderca (Moralitate și delațiune), S. Emanuel (Realism socialist). Este pe larg dezbătută problemă evreiască de Andrei Șerbulescu (Belu Silber), I. Peltz, Lothar Rădăceanu, Al. C. Constantinescu, George Silviu. Alți colaboratori: Liviu Țăranu, Anton Dumitrescu, Șerban Voinea, Al. Terziman, P. P. Stănescu, Bogdan
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
acesta, psihiatria și morala vin să se completeze reciproc, „educația morală făcând parte din sfera sănătății publice” (H. Damaye), iar „psihiatria va fi una din bazele moralei. Igiena și profilaxia sunt singurele domenii cu adevărat capabile a îmbunătăți inteligența, mentalitatea, moralitatea în societatea umană civilizată. Știința implică atât educația sentimentelor, cât și pe aceea a inteligenței propriu-zise și a voinței”. În ceea ce privește originea conduitelor deviante, există două puncte de vedere referitoare la cauzele care le produc: a) sociogeneza au demogeneza, care consideră
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-le cu sine, acest flux continuu de propoziții, emanație neîntreruptă de certitudini oraculare, capabile să fascineze auzul, decide totul - și în el, în originara sa puritate, e toată poezia. LUCIAN RAICU Nichita Stănescu nu s-a trădat niciodată pe sine: moralitatea lui făcea una cu vocația sa de poet, și știu că singurul lucru pe care îl socotea imoral în lumea literelor era pretenția impostorilor de a se împăuna cu meritele talentului. În același timp, însă, Nichita era un om de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
din spiritul de contradicție, suflul polemic, superbia, subiectivitatea judecăților autorului. Se pot afla multe lucruri și despre o față mai puțin știută a preacunoscuților săi rivali. Cât privește episodul „colaboraționismului” - obsedant și în Memorii -, sunt greu de pus în balanță moralitatea și imoralitatea acestuia în cazul lui T.-S. SCRIERI: Arta publică, București, 1906; Arta în România, vol. I: Studii critice, București, 1909; Mărturisiri si-li-te, București, 1920; Fundațiunea Universitară „Carol I” (1891-1931), București, 1933; A. Odobescu, București, 1935; Din
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
țară ori din exil, din toate cercurile și mediile, fie ele aflate la putere ori în opoziție. Opțiunea lui politică precisă, interpretarea de detaliu a cutăror „cazuri” sau evenimente pot, desigur, întruni acordul unor cititori și suscita rezerva altora, dar moralitatea impecabilă, fermitatea convingerilor, militantismul pentru un set de valori morale rămân de necontestat și impun oricui. Cam rigid pe alocuri, „iacobin”, maximalist, inclement și neacomodant, publicistul T. a supărat pe mulți. Alții - de pildă, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Mircea Mihăieș
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
se înțeleg, copilul începe să se frământe, își pune întrebări fără a găsi răspunsuri, își simte sufletul încărcat, își pierde încrederea și interesul pentru învățătură. Condițiile ținând de starea economică precară a familiei asociate cu factori ce țin de o moralitate scăzută, conduc la insucces sau chiar la abandon școlar pecum și conduite antisociale. Părinții trebuie să nu minimalizeze școala și să vadă în copil doar un ajutor permanent în gospodărie. În aceste condiții copilul nu mai are timp să se
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
al responsabilității părinților față de educația propriilor copii. Opinia celorlalți, a comunității poate interveni doar când se constată efectele faptelor și conduitelor morale. Este foarte dificil să se prevină anumite comportamente individuale și colective ale tinerilor proveniți din familii lipsite de moralitate. Conduite și atitudini profund dăunătoare climatului sănătos de muncă sunt: vagabondajul, huliganismul, parazitismul social, trivialitatea, consumul de alcool, de plante etnobotanice și droguri. Educația morală în familie presupune interacțiunea tuturor factorilor educaționali, care asigură formarea și dezvoltarea conștiinței și comportamentului
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
Casalas Am avut un sentiment plăcut când am început să înțeleg că un copil are nevoie de mai mult decât de subiectul lecției. ASIGURAREA SUCCESULUI ÎN MUNCA EDUCATIVĂ Respectați și încurajați demnitatea umană! Luați copii în serios, investiți afectivitate, dovediți moralitate! Fiți atenți cu aspectul dumneavoastră estetic! Fiți capabili de contacte umane, dovediți răbdare cu ceilalți! Admonestați , dar nu uitați să încurajați! Respectați înțelegerile făcute ! Dovediți că știți că sunteți un model reproductibil! Nu asociați corectarea cu pedepsirea! Tonul vocii , expresia
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
lumina teoriei weberiene. Cele trei cercuri concentrice ale modernizării ar fi acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate și pe universalism); - cercul median (B) - baricada imunologică pe care o ridică societatea contra economiei (tabuuri, religie tradițională, moralitate, lege, filosofie, religie populară); cercul median indică așadar acele instituții defensive care țin economia sub control; - cercul exterior (A) - societatea și valorile ei, status, relații de putere (Davis, W. în M. Weiner și S. Huntington, eds.: 1987). Modelul baricadelor ne
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și în cazul japonez (există analogii ale eticii protestante în religia japoneză)? Teza lui Bellah invocă funcția socială a religiei pentru a explica decolarea și apoi persistența dezvoltării: „a furniza un set semnificativ de valori finale pe care se întemeiază moralitatea și valorile centrale ale societății” (So, 1990, p. 44). Religiile universale au furnizat singurul impuls capabil să susțină un proces atât de amplu cum este acela de redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legi speciale având ca subiect pasiv minorul Legea nr. 196 din 13 mai 2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei . Prin această lege se instituie măsuri de prevenire și combatere a pornografiei, în scopul protejării demnității persoanei, a pudorii și a moralității publice. Infracțiuni Art. 10. - Racolarea, obligarea, determinarea sau folosirea minorilor ori a persoanelor cu deficiențe psihofizice în acte cu caracter obscen se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi. Art. 11. - Organizarea de reuniuni la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
diorthoza (diórqwsi" = „critica textelor”), anagnoza (avnavgwsi" = „lectura atentă a textului”), exegeza (evxhghsi" = „explicarea, interpretarea”) și judecata de valoare (krísi"). Exista ceva profund care unifica eforturile acestor dascăli - indiferent dacă erau erudiți sau specialiști: sensul comun, scopul unic urmărit. Acesta era moralitatea. Studiul gramatical căuta întotdeauna să degajeze valoarea morală a fiecărui text literar sau autor analizat. La fel procedau profesorii de retorică sau de sofistică (dialectică). Ceea ce nu era deloc ușor. De exemplu, gramaticii aveau dificultăți în a explica moralitatea zeilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era moralitatea. Studiul gramatical căuta întotdeauna să degajeze valoarea morală a fiecărui text literar sau autor analizat. La fel procedau profesorii de retorică sau de sofistică (dialectică). Ceea ce nu era deloc ușor. De exemplu, gramaticii aveau dificultăți în a explica moralitatea zeilor și eroilor homerici. La fel retorii care trebuiau să concilieze Dreptatea (Dike) cu Binele (Agáthon) în cazuri suspecte. La fel pățeau și sophiștii care aveau de împăcat Adevărul (Alétheia) cu moralitatea și dreptatea în pofida evidențelor prea adesea opuse. Aceasta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De exemplu, gramaticii aveau dificultăți în a explica moralitatea zeilor și eroilor homerici. La fel retorii care trebuiau să concilieze Dreptatea (Dike) cu Binele (Agáthon) în cazuri suspecte. La fel pățeau și sophiștii care aveau de împăcat Adevărul (Alétheia) cu moralitatea și dreptatea în pofida evidențelor prea adesea opuse. Aceasta se datora, fără îndoială, faptului că în epoca elenistă stoicismul devenise filosofia dominantă. Vremurile erau prea tulburi și violente pentru a mai permite exhibițiile libertine practicate de cirenaici. Anomia care s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această aspirație se derula în trepte, toate animate de primatul formării morale. Moralitatea era liantul absolut pentru toate treptele educației, nu numai pentru enkyklios paideia. Se începea foarte devreme. Când grecul vorbea despre tõn paidon agogé (twîn paídwn a)gwghv - „formarea copilului”), el avea în vedere „formarea morală”, „cei șapte ani de acasă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vorbea despre tõn paidon agogé (twîn paídwn a)gwghv - „formarea copilului”), el avea în vedere „formarea morală”, „cei șapte ani de acasă”. Institutorii - paidotribul (maestrul de gimnastică), kithasistul, grammatistul și didaskalos - subordonau și ei, cu strictețe, toate eforturile paideutice primatului moralității. Mai apoi, după studiile secundare, formarea în ephebia și de-a lungul întregii vieți, obsesia etică era continuată și, foarte probabil, se acutiza. Totul se datora rafinării străvechii credințe a elinilor: posibilitatea de a recâștiga imortalitatea pierdută a androgynos („omul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De aceea trebuie să înțelegem că și disciplinele cuprinse în quadrivium - geometria, aritmetica, muzica, astronomia - se supuneau idealului umanist și erau animate de primatul moralității. Educația elenistică superioară nu forma specialiști dezumanizați, savanți nebuni. Educația elenistică a îmbinat „știința cu conștiința”, nu le-a separat. Această separație a început abia în Renaștere și s-a transformat în schizofrenie culturală în Iluminism și Modernism. În epoca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creaseră o bibliotecă impresionantă și un scriptorium mai ales în timpul episcopiei lui Wilfried 6. Urmașii lui Wilfried la scaunul din York, foști călugări la Whitby, au continuat tradiția întărind școala. Alcuin s-a format într-un „tărâm al erudiției și moralității”. La York, ca în întreaga Northumbrie și în toate teritoriile populate de irlandezi și angli, se respira atmosfera eterizată de personalitatea copleșitoare a Venerabilului Beda7. Acest gigant al spiritului creștin, care însuflețise arhipelagul britanic, pare să-l fi inspirat și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o vor relua cel puțin câțiva dintre filosofii germani care au slujit sau simpatizat cu Iluminismul: Immanuel Kant, care în Critica rațiunii pure stabilește limitele puterii omenești de a cunoaște, iar în Critica rațiunii practice formulează vestitul „imperativ categoric” al moralității absolute; G.W.F. Hegel, cel care în Fenomenologia spiritului demonstrează că prin filosofia sa întreaga istorie a spiritului s-a încheiat; K. Marx care, în Tezele despre Feuerbach, aprecia că interpretarea metafizică a lumii și-a epuizat toate resursele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noi modele de mișcare; f) învățarea rolului biopsihosocial al sexului; g) învățarea unui mod adecvat de a înțelege și a controla lumea fizică înconjurătoare; h) dezvoltarea unui sistem adecvat de simboluri și abilități conceptuale; i) dezvoltarea unei conștiințe, a unei moralități, a unei scări de valori și a unui sistem etic pentru ghidarea comportamentului; j) raportarea în mod propriu la Lume (Cosmos). Fiecare dintre aceste „sarcini de dezvoltare” se poate transcrie ca „finalitate a educației”; pe baza lor vor putea fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
continuat neîntrerupt până la jumătatea secolului XX. Pedagogia teologică nu studiază admirabila istorie a acestei rodnice înlănțuiri spirituale - dimpotrivă: pedagogia teologică este un shift înlăuntrul gândirii și practicii teologico-educaționale. Ea dezvoltă un nou mod de a gândi și a trăi religia, moralitatea creștină și educația religioasă. Valorile tradiționale ale creștinismului sunt reinterpretate, umanizate, modernizate etc. Dogmele creștinismului sunt liberalizate, relativizate, politizate chiar. Baza morală a educației creștine este semnificativ extinsă. La fel dimensiunile morale ale predării. Intoleranța este înlocuită cu toleranța religioasă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1989)41, care, analizând structuri curriculare, au descoperit o întreagă „faună” de hidden curricula; acestea nu fac parte din overt curriculum sau din planned curriculum, ci transmit, „în secret”, ideologii dominante și practici sociale referitoare la autoritate, conduită, credință și moralitate. Alți teoreticieni ai curriculumului politic s-au luptat cu problema „tainică” a stratificării sociale, în special în funcție de clasă (dar și după rasă și sex). Au realizat teorii pe această temă: Apple (1980, 1990)42; Aronowitz și Giroux (1985)43; Beyer
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a asimilat conceptele tradiționale ale hermeneuticii fenomenologice: conștiință, dialog, phronensis, interpretare, comunitate, limbaj; de asemenea, s-a îmbogățit cu concepții ale exegeților heideggerieni Gadamer, Rorty și Bernstein: teoria istoricității culturii și vieții umane; teoria rădăcinilor adevărului; teoria originilor cunoașterii; teoria moralității practice ș.a. Teza esențială a hermeneuticii fenomenologice - „înțelegerea nu poate fi niciodată frânată sau separată de situația socială/culturală concretă” - a fost asimilată de teoria curriculumului fără modificări esențiale: înțelegerea/comprehensiunea/instruirea nu poate fi separată de situația educațională/de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atitudine duplicitară: într-un fel vorbeau și se purtau la universitate și altfel, sincer, la ei acasă, în familie. Duplicitatea este o caracteristică a oamenilor supuși unei dictaturi sălbatice; în universități, ea era mai accentuată ca în alte instituții. Așadar, moralitatea se afla în suferință. Informările trimise la serviciul de cadre și la organele de partid nu numai că deformau mult faptele reale, dar nu rareori inventau deficiențe inexistente. Pe lângă acest aspect, exista și imoralitatea de ordin erotic. Nu puține erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anii nefericiți 1984-1985. Foamea și frigul existau ca două mari amenințări biologice, locuind obsesiv în mințile românilor. Ele au produs schimbări grotești în ierarhia profesională și cea a reușitei în viață, în sistemul de valori și au schimonosit ideea de moralitate. Bine plasat în preajma satisfacerii acestei nevoi de bază - hrana -, oricine devenea o persoană importantă, cultivată de semeni, flatată, manipulând relații sociale și traficând binele altora. Orice societate are categorii de indivizi care se bucură de privilegii. Victoriile cotidiene priveau, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]